Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
html
Alfabetul Limbii Engleze
A a ( se pronunta ei )
B b ( se pronunta bi )
C c ( se pronunta si )
D d ( se pronunta di )
E e ( se pronunta ei )
F f ( se pronunta ef )
G g ( se pronunta gi )
H h ( se pronunta heici )
I i ( se pronunta ai )
J j ( se pronunta gei )
K k ( se pronunta chei )
L l ( se pronunta el )
M m ( se pronunta em )
N n ( se pronunta en )
O o ( se pronunta o )
P p ( se pronunta pi )
Q q ( se pronunta chiu; ca in limba romana )
R r ( se pronunta ar )
S s ( se pronunta es )
T t ( se pronunta ti )
U u ( se pronunta iu )
V v ( se pronunta vi )
W w ( se pronunta dable iu)
X x ( se pronunta ex )
Y y ( se pronunta uai )
Z z ( se pronunta zi )
A apple ( se pronunta aipl ) = mr
B baby ( se pronunta beibi ) = copil, prunc
C center ( se pronunta centr ) = centru
D dad ( se pronunta dead ) = tata
E east ( se pronunta ist ) = est
F finger ( se pronunta fingr ) = deget
G gold ( se pronunta gould ) = aur
H hair ( se pronunta heer ) = pr
I information ( se pronunta infomeision ) = informatie, informatii
J juice ( se pronunta gius ) = suc
K key ( se pronunta chi ) = cheie
L life ( se pronunta laif ) = viata
M milk ( se pronunta milc ) = lapte
N news ( se pronunta niuz ) = stiri
O open ( se pronunta opn ) = deschide
P payment ( se pronunta peimnt ) = plata
Q question ( se pronunta cuetn ) = intrebare
R recovery ( se pronunta ricavri ) = recuperare
S sun ( se pronunta san ) = soare
14
15
16
17
18
19
20
- fourteen (
- fifteen (
- sixteen (
- seventeen (
- eighteen (
- nineteen (
- twenty (
se
se
se
se
se
se
se
pronunta fortin )
pronunta fiftin )
pronunta sicstin )
pronunta sevntin )
pronunta eitin )
pronunta naintin )
pronunta tuenti )
Obs ! Numerele 14, 16, 17 si 19 sunt formate din cifrele mici (4, 6, 7, 9) + teen
Numerele
in
Engleza
20 twenty (
21 twenty-one (
22 twenty-two (
23 twenty-three (
24 twenty-four (
25 twenty-five (
26 twenty-six (
27 twenty-seven (
28 twenty-eight (
29 twenty-nine (
se
se
se
se
se
se
se
se
se
se
20
29
pronunta tuenti )
pronunta tuenti-uan )
pronunta tuenti-tu )
pronunta tuenti-tri )
pronunta tuenti-for )
pronunta tuenti-faiv )
pronunta tuenti-six )
pronunta tuenti-sevn )
pronunta tuenti-eit )
pronunta tuenti-nain )
Obs ! Daca ai fost atent ai observat ce simplu se formeaza numerele de la 20-29twenty + one,
two,
three,
four,
five,
six,
seven,
eight,
nine
Incepand de la 20 trebuie sa mai inveti doar numerele 30, 40, 50, 60, 70, 80, 90 pentru ca toate
celelalte numere se formeaza foarte simplu numerele mari + numerele mici
Numerele in engleza 30 - 39
30 thirty ( se pronunta trti )
31 thirty-one ( se pronunta trti-uan )
32 thirty-two ( se pronunta trti-tu )
33 thirty-three ( se pronunta trti-tri )
34 thirty-four ( se pronunta trti-for )
35 thirty-five ( se pronunta trti-faiv )
36 thirty-six ( se pronunta trti-sics )
37 thirty-seven ( se pronunta trti-sevn )
38 thirty-eight ( se pronunta trti-eit )
39 thirty-nine ( se pronunta trti-nain )
Numerele in engleza 40 - 49
40 forty ( se pronunta forti )
41 forty-one ( se pronunta forti-uan )
thousand (
two
two
se
pronunta uan
thousand
tauznd )
one
thousand
twelve
thousand
forty-five
one
hundred
sixty-two
six
hundred
fifty-five
nine
hundred
eighty-seven
nine
nine
hundred
hundred
ninety-eight
ninety-nine
se
thousand
thousand
pronunta tu tauznd )
one
seven
2011
two
2012
two
2013
two
...................................
2024
two
...................................
2056
two
...................................
2087
two
...................................
2099
two
2100
two
thousand
thousand
thousand
eleven
twelve
thirteen
thousand
twenty-four
thousand
fifty-six
thousand
eighty-seven
thousand
thousand
one
ninety-nine
hundred
Obs! Este ceva foarte comun in tarile vorbitoare de limba engleza sa se pronunte numerele
formate din 4 cifre ca doua perechi de numere de doua cifre ( se evita sa se foloseasca acest gen
de exprimare pentru numerele mai mici de 2500 daca acestea pot fi confundate cu o data din
calendar sau ora ). Mai jos veti vedea 3 exemple pentru a putea intelege mai bine:
1045 => ten forty-five ( poate fi usor confundat ca fiind ora 10 si 45 de minute; daca contextul
nu permite o astfel de confuzie puteti folosi aceasta exprimare)
1987 =>
nineteen
eighty-seven
Pronuntia
mandei
tiusdei
uensdei
trsdei
fraidei
satrdei
sandei
Pronuntia
geanuri
febrori
marci
eipril
mei
giun
giulai
augost
septemb
octob
novemb
disemb
Anotimpurile in engleza
In acesta lectie vei invata denumirea anotimpurile in engleza impreuna cu pronuntia acestora si
veti avea ocazia sa repetati si lectia Lunile anului.
Primavara = SPRING
( spring )
March
April
Vara = SUMMER
June
July
May
( samr )
August
Iarna = WINTER
December
October
November
( uintr )
January
February
Cum este vremea astazi? = What's the weather like today? ( Ua d uedr laic tudei ? )
Cum este afara? = Whats it like outside? ( Ua it laic tudei? )
Este o vreme frumoasa = Its beautiful weather ( I biutifol uedr )
Este o vreme oribila astazi = Its horrible weather today ( I horibl uedr tudei )
Este o zi calduroasa / friguroasa = It's a warm / cold day ( I a uorm / cold dei )
Este o zi ploioasa / insorita / cu ninsoare / intunecata = It's a rainy / sunny / snowy / cloudy
day ( I a reini / sani / snoii / claudi dei )
Afara ploua = Outside it's raining ( Autsaid i reining )
Ploaia curge = The rain is pouring down ( D rein iz poring daun )
Afara ploua cu galeata = It's pouring outside. ( I poring autsaid )
Cum o sa fie vremea maine = What will the weather be like tomorrow? ( Uat uil d uedr bi
laic tumorou ? )
3 aprilie 2013
Haine si incaltaminte in engleza | Imbracaminte in engleza
In aceasta lectie veti invata totul despre haine in engleza, principalele piese de imbracaminte si
incaltaminte cat si alte cuvinte si expresii utile din aceasta categorie de vocabular.
Haine in engleza :
haine = clothes, apparel ( clouz, aparel )
imbracaminte = clothing ( cloding )
pantaloni = pants, trousers ( pent, trauzrs )
pantaloni scurti = shorts ( ort )
blugi = jeans ( gins )
colanti = tights ( tai )
fusta = skirt ( scrt )
rochie = dress, gown ( dres, gaun)
camasa = shirt ( rt )
sacou = jacket ( geachet )
vesta = vest ( vest )
cravata = necktie ( nectai )
esarfa = scarf ( scarf )
costum = suit ( sut )
trening = tracksuit, gym suit ( treac.sut, gim sut )
bigmen = sweatshirt ( suet.rt )
bigmen cu gluga = sweatshirt with a hood, hoodie ( suet.rt uit a hud, hudi )
pardesiu = overcoat, coat ( ovrcout, cout)
geaca = jacket ( geachet )
bluza = blouse ( blauz )
pulover = sweater ( suetr )
tricou = t-shirt ( ti-rt )
maieu = tanktop ( tenc.top )
halat = robe ( roub )
pijamale = pajamas, pyjamas, nightwear ( pageamaz, pigeamaz, nait.uer )
rochie de noapte = nightdress ( nait.dres )
palarie = hat ( heat )
sapca = cap ( cheap )
sort de bucatarie = kitchen apron ( chitcin eiprn )
curea = belt ( belt )
manusi = gloves ( glavz )
sosete = socks ( socs )
dresuri = stockings ( stochings )
sutien = bra ( bra )
chiloti de dama = panties ( pentiz )
chiloti barbatesti = briefs ( brifs )
boxeri = boxers ( bocsrzi )
lenjerie intima = underwear ( andr.uer )
costum de baie = swimsuit, bathing costume ( suim.siut, bading costum )
pantaloni scurti de bazin = swimming trunk ( suiming tranc )
Incaltaminte in engleza :
incaltaminte = footwear ( fut.uer )
pantofi = shoes ( uz )
ghete = boots ( but )
pantofi cu toc = high heel shoes, pumps ( hai hil uz, pamps )
sandale = sandals ( sandls )
papuci = slippers, flip flops ( sliprz, flip flops )
Fructele in engleza :
fruct(e) = fruit(s) ( friut / friu )
mar / mere = apple(s) ( eipl / eiplz )
para / pere = pear(s) ( peer / peerz )
pruna(e) = plum(s) ( plam / plamz)
caisa(e) = apricot(s) ( eipricot / eiprico )
piersica(i) = peach / peaches ( pici / piciz )
capsuna(i) = strawberry / strawberries ( strouberi / strouberiz )
cires(e) = cherry / cherries ( ceri / ceriz )
visine = sour cherry / cherries ( saua ceri / ceriz )
banana(e) = banana(s) ( bnena / bnenz )
portocala(e) = orange(s) ( orengi )
grefa(e) = grapefruit(s) ( greip.friut )
lamaie = lemon ( lemn )
struguri = grapes ( greips )
ananas = pineapple ( pain.eipl )
pepene rosu = watermelon ( uotr.meln )
pepene galben = melon ( meln )
Obs! Pluralul fructelor in engleza se formeaza aproape intodeauna adaugand un "s"la finalul
cuvantului la singular => apple + s = apples ; lemon + s = lemons
Legumele in engleza :
legume = vegetables ( vedgibls )
fasole = beans ( binz )
fasole verde = green beans ( grin binz )
mazare = peas ( piz )
cartofi = potatoes ( poteitos )
morcovi = carrots ( chearo )
varza = cabbage ( cabigi )
conopida = cauliflower ( coliflaur )
vinete = eggplants ( eg.plean )
porumb = corn ( corn )
ciuperci = mushrooms ( marums )
ceapa = onion ( anions )
ceapa verde = green onion ( grin anion )
usturoi = garlic ( garlic )
"Supermarket" a devenit un cuvant cunoscut in tara noastra si nu cred ca mai are nevoie de nici
o traducere dar in tarile vorbitoare de limba engleza este deseori inlocuit cu "grocery store" care
inseamna magazin alimentar.
Cuvinte uzuale pe care le-ai putea auzi sau vedea scrise intr-un supermarket:
aisle ( ail ) = culoar, raion
shopper / customer ( opr / castmr ) = cumparator / client
shopping cart ( oping cart ) = carucior pentru cumparaturi
shopping basket ( oping baschet ) = cos de cumparaturi
plastic bag ( pleastic beag ) = punga / sacosa de plastic
paper bag ( peipr beag ) = punga / sacosa de hartie
reusable bag ( reuzbl beag ) = punga / sacosa refolosibila
checkout area ( cecaut eria ) = zona pentru plata ( iesirea din supermarket )
checkout line ( cecaut lain ) = coada pentru iesirea din supermarket
express checkout ( expres cecaut ) = iesire rapida 1-12 articole
automatic checkout ( outomatic cecaut ) = casa de plata automata ( scanezi si platesti singur cu
cardul )
scanner ( schenr ) = aparat de scanat produsele
barcode ( barcod ) = cod de bare
checkout counter ( cecaut cauntr ) = ghiseul pentru plati
cash register ( che registr ) = casa de marcat
cashier ( cair ) = casier
clerk / employee ( clarc / emploii ) = functionar / angajat
manager ( meneger ) = director / administrator / sef
can-return machine ( chen-ritrn main ) = aparat pentru returnatul dozelor de metal
bottle-return machine ( botl-ritrn main ) = aparat pentru returnatul sticlelor
shelf ( elf ) = raft
scale ( scheil ) = cantar
closed ( clouzd ) = inchis
opened ( opnd ) = deschis
Cel mai simplu si comun mod de a spune La Multi Ani in engleza este Happy Birthday {Hepi
brtdei} cu aceasta urare nu veti da niciodata gres. Desi este folosita ca si corespondent in
engleza pentru 'La Multi Ani' traducerea reala ar fi 'O zi de nastere fericita'.
I hope all your birthday dreams and wishes come true. {Ai hop ol ior brtdei drimz end uiiz
com tru} = Sper ca toate visele si dorintele tale de ziua ta de nastere sa se indeplineasca (sa
devina realitate)
May this year be your best ever. {Mei dis ir bi ior best evr} = Fie ca acest an sa fie cel mai
bun vreodata.
Not just a year older, but a year better. {Nat jast ir oldr, bt ir betr} = Nu doar un an
mai in varsta, cat un an mai bun.
A birthday is just the first day of another 365-day journey around the sun. Enjoy the
trip. { brdei iz jast d frst dei of nadr 365 dei girni raund d san. Enjoi d trip} = O zi
de nastere este prima zi din o alta calatorie de 365 de zile in jurul soarelui. Bucurati-va de
excursie.
Happy birthday, may this day always be a special one to remember. {Hepi brt.dei, mei dis
dei oluiez bi specil uan tu rimembr} = La multi ani, fie ca aceasta zi sa fie intodeauna una
speciala de reamintit.
May the best of your past be the worst of your future. {Mei d best of ior pest bi d uorst of
ior fiucior} = Fie ca ce a fost mai bun in trecut tau sa fie cel mai rau in viitor.
I hope that for every candle on your cake you get a wonderful surprise. {Ai hop deat for evri
chendl on ior cheic iu ghet uandrfol surprais} = Sper ca pentru fiecare lumanare dupa tortul
tau sa primesti o surpriza minunata.
May your birthday be filled with sunshine and smiles, laughter, love and cheer. {Mei ior
brt.dei bi fild uit san.ain end smails, laftr, lov end cir} = Fie ca ziua ta de nastere sa fie plina
cu raze de soare si zambete, rasete, iubire si veselie.
Happy birthday, you're not getting older you're just a little closer to death.{Hepi brt.dei,
iur nat gheting oldr iur jast litl closr to det} = La multi ani, tu nu imbatranesti doar esti
putin mai aproape de moarte.
Birthdays are good for you. Statistics show that people who have the most live the
longest! {Brt.deiz ar gud for iu. Statistics ou deat pipl hu hev d most liv d longst} = Zilele
de nastere sunt bune pentru tine. Statisticile arata ca oamenii care au cele mai multe traiesc cel
mai mult!
Growing old is mandatory; growing up is optional. {Groing old iz mendatori, groing ap iz
opionl} = A creste este obligatoriu, a te maturiza este optional.
So many candles... so little cake. {So meni chendls ... so litl cheic} = Asa multe lumanari ...
asa putin tort.
Happy birthday to a person who is smart, good looking, funny and reminds me a lot of
myself. {Hepi brt.dei tu prsn hu iz smart, gud luching, fani end rimainds mi lat of
maiself} = La multi ani pentru o persoana care este desteapta, aratoasa, comica si care imi
aminteste foarte mult de mine.
Engleza pentru incepatori
Aceasta lectie este numita Engleza pentru incepatori pentru ca in ea veti gasi cele mai uzuale
cuvinte si fraze in limba engleza. Vei invata cum se te prezinti si expresii folositoare daca
calatoresti intr-o tara vorbitoare de limba engleza.
9:05 - nine O'five (cand minutele sunt cifre intre 1-9 folosesti litera 'O' inaintea cifrei care se
pronunta ca litera 'O' din romana - nain o faiv )
Atunci cand este ora fixa folosim termenul o'clock {o clac} dupa ce precizam ora exacta:
10:00 - ten o'clock
- daca este trecut de 30 minute folosim TO + minutele care au mai ramas pana la urmatoarea ora
12:45 - fifteen to one / fifteen minutes to one
Cand este exact si 15 minute folosim termenul 'a quarter' { cortr} care inseamna'un sfert' + past
6:15 - a quarter past six
8:15 - a quarter past eight
Cand este exact fara 15 minute folosim 'a quarter' + to + ora urmatoare
6:45 - a quarter to seven
9:45 - a quarter to ten
Cand este fix si 30 minute folosim 'half past' {half past} adica jumatate peste ora exacta
2:30 - half past two
8:30 - half past eight
Atunci cand vrei sa citesti ora 12 ai patru variante :
- twelve o'clock
- midday {mid.dei} = miezul zilei
- noon {nuun} = amiaza
- midnight {mid.nait} = miezul noptii
Excuse me. What time is it, please? {Ecschiuz mi. Uat taim iz it, pliz?} = Scuzati-ma. Cat este
ceasul, va rog?
Excuse me. Do you have the time, please? {Ecschiuz mi. Du iu heav d taim, pliz?} = Scuzati-ma.
Aveti ora, va rog?
Excuse me. Could you tell me the time, please? {Ecschiuz mi. Culd iu tel d taim, pliz?} =
Scuzati-ma. Ati putea sa-mi spuneti ora, va rog?
Do you happen to have the time? {Du iu heapn tu hev d taim?} = Aveti cumva ora?
Do you know what time it is? {Du iu nou uat taim it iz?} = Stii cat este ora / ceasul?
What time does the flight to New York leave? {Uat taim daz d flait tu Niu Iorc liv} = La ce ora
pleaca zborul catre New York?
When does the bus arrive from London? {Uen daz d bas raiv from Landn?} = Cand ajunge
autobuzul din Londra?
When does the concert begin? {Uen daz d consert bighin?} = Cand incepe concertul?
Atunci cand intrebarea despre ora se refera la durata de timp pana se intampla un eveniment
raspunsul trebuie sa contina prepozitia 'in' precum in exemplu urmator:
Q: When will you be ready? = Cand o sa fii gata?
A: I will be ready in an hour. = O sa fiu gata intr-o ora.
Este bine de stiut faptul ca in tarile vorbitoare de limba engleza se folosesc in mod obisnuit 12 ore
insotite de a.m. (Ante Meridiem) si p.m. (Post Meridian), 24 de ore se folosesc doar in armata,
politie, indicarea programelor de zbor si pentru programe de calculator.
morning {mornin} = dimineata ( intre orele 00:01 - 11:59 perioada in care daca vrei sa fii mai precis
folosesti a.m)
It's seven a.m. = Este 07:00 a.m.
It's seven o'clock in the morning = Este ora sapte dimineata.
noon / midday {nuun / mid.dei} = amiaza / miezul zilei ( se foloseste doar pentru ora 12:00)
- intre ora 12:01 - 24:00 folosesti p.m.