Legea tarii si institutiile sale!

Formarea, sfera de cuprindere si definirea legii tarii.!

Vechiul Drept romanesc, asa cum precizeaza Dimitrie Cantemir, a fost ius non scriptum. Adica
Dreptul nescris. Tarile romane nu au cunoscut legile scrise pana la jumtatea secolului al XVIilea, Dreptul nostru comun a fost obiceiul juridic, constituit intr-un veritabil sistem de Drept.!

Obiceiul juridic romanesc a fost denumit, in documentele straine de limba latina, ius valachium.
Pe cand, in cancelariile domnesti ale tarilor romane era numit "legea tarii" sau obiceiul
pamantului.!

Dispozitiile legii tarii cu privire la Domnie, Sfatul

Domnesc si Dregatori.!

Domnul era seful statului si se afla in varful ierarhiei feudale, exercitand atributii de ordin
administrativ, militar, judiciar si legislativ. Domnul exercita tutela asupra Bisericii. Domnul
exercita atributii in domeniul legislativ prin intermediul hrisoavelor, care puteau fi individuale
sau generale. !
Succesiunea la tron avea la baza sistemul electivo-ereditar. Adica, era ales de catre Adunarea
Varfurilor Societatii Feudale(boieri, comandanti ai armatei, cleri) dar se cerea ca acesta sa
faca dovada ca este de os domnesc. Adica ca este ruda cu unul din fostii domnitori, pe linie
directa. Trebuia sa fie roman, crestin-ortodox si sa nu fie insemnat, adica sa nu aiba vreo
infirmitate.!
Sfatul domnesc era un organism colectiv care isi desfasura activitatea pe langa Domn. Era
format din reprezentantii Marii Boierimi si ai clerului. Avea intre 12-25 de membri.!
Dregatorii erau inalti demnitari ai statului ce exercitau atributii de ordin militar, administrativ si
judecatoresc. Ei erau numiti de catre Domni, fata de care depuneau un jurmant de credinta.
Erau considerati mari dregatori cei care faceau parte din Sfatul Domnesc si micii dregatori,
subalternii lor.!

!
Dispozitiile legii tarii cu privire la organizarea bisericii!
!

Pana in secolul al XIV-lea, Biserica Ortodoxa Romana nu a avut o clara organizare ierarhica. In
1359 se fondeaza Mitropolia Tarii Romanesti, la Curtea de Arges, dependenta de Patriarhia de
la Constantinopol. In Moldova, Mitropolia a fost fondata in 1388. Mitropolitul facea parte din
Sfatul Domnesc, aflandu-se in fruntea acestora.!

!
!
Dispozitiile legii tarii cu privire la organizarea fiscala!
!

Domnul exercita un drept de proprietate suprema asupra intregului teritoriu al statului dominium eminens. Din acest drept de proprietate suprema decurgea Dreptul Domnului de a
percepe impozit de la supusii sai. Taranii aserviti aveau obligatii, atat fata de stat, cat si fata de
boieri.!

Dispozitiile legii tarii cu privire la organizarea armatei!

In primele decenii de la intemeiere Domnia era slaba, astfel ca boierii erau investiti cu imunitati
si privilegii si aveau armate proprii. Dupa consolidarea Domniei, domnii si-au format o oaste
proprie(Oastea cea mica), formata din curteni, mica nobilime, oraseni si tarani liberi. In
momente de primejdie era convocata Oastea cea mare, formata din toti locuitorii tarii, inclusiv
taranii aserviti.!

Dispozitiile legii tarii cu privire la organizarea

teritorial-administrativa!

In Tara Romaneasca si in Moldova au fost cunoscute mari viziuni administrativ-teritoriale. Astfel,

in Tara Romaneasca distingem intre diviziunea din stanga Oltului, Oltenia si diviziunea din
dreapta, Muntenia. in Moldova, intre Tara de Sus si Tara de Jos. Oltenia si Tara de Jos se
bucurau de o larga autonomie.!

In acest sens, marele Ban, care era cel mai important dregator din Tara Romaneasca, exercita,
in Oltenia, atributii similare celor ale Domnului. In Moldova, Tara de Jos era condusa de un
vornic care era cel mai important dregator moldovean, acesta isi avea resedinta la Bacau.!

Pe de alta parte, teritoriul Tarii Romanesti era impartit in judete, iar cel al Moldovei in tinuturi, si
erau conduse de dregatori locali.!

Dispozitiile legii tarii cu privire la dreptul de

proprietate!

In societatea feudala, cel mai important obiect al Dreptului de proprietate era pamantul. Intregul
pamant al statului apartinea Domnului. Nobilii, clerul, taranii liberi, precum si taranii aserviti,
exercitau o proprietate subordonata, denumita "dominium utile". !

Dispozitiile legii tarii cu privire la statutul juridic al

persoanelor!

Persoanele au capacitate de drept si capacitate de fapt. Capacitatea de drept inseamna

aptitudinea fiintelor umane de a fi subiecte de drept. Capacitatea de fapt inseamna aptitudinea
fiintelor umane de a avea reprezentarea consecintelor actelor si faptelor sale.!

In societatea feudala, capacitatea persoanelor era reglementata printr-un sistem al castelor de

tip feudal. Caste care reprezentau categorii sociale inchise si ereditare, cu un statut juridic de
sine statator:!
A. Boierii!
B. Taranii liberi!
C. Taranii aserviti!
D. Orasenii!
E. Robii!

Dispozitiile legii tarii cu privire la rudenie, familie si

succesiune!

Conform legii tarii, rudenia e de trei feluri:!

De sange;!
Prin alianta;!
Duhovniceasca/spirituala.!

Legea tarii prevede gradele de rudenie, numerotate dupa numarul generatiilor ce se interpun
intre rudele respective.!

!
In limbajul legii tarii, succesiunile sunt desemnate prin termenul de mostenire. !
!

Mostenirea fara testament este astfel denumita pentru ca este diferita, in conformitate cu
dispozitiile legii tarii, in cazul in care nu exista mostenitori testamentari, fie pentru ca nu exista
testament, fie pentru ca acesta nu a fost valabil intocmit. Mostenirea fara testament este
desemnata si prin sintagma "mostenire legala", intrucat succesorii vin la mostenire potrivit legii.!

Mostenirea testamentara era deferita pe baza testamentului, care era actul de ultima vointa pe
care o persoana, numita testator, instituie unul sau mai multi mostenitori. Testamentul putea fi in
forma scrisa, datata si semnata in prezenta unor martori sau in forma verbala, prin limba de
moarte.!

!
Aparitia si continutul pravilelor bisericesti!
!

Pana in secolul 15, legea tarii a fost singurul Izvor de Drept in Tarile Romane. Dupa secolul XV,
s-au adoptat si legiuri scrise, iar primele au fost pravilele bisericesti. Acestea au avut un
caracter oficial, pentru ca au fost elaborate din initiativa domnilor si a mitropolitilor. Acestea
cuprindeau dispozitii atat in domeniul religios, cat si juridic. !

Dispozitiile cu caracter juridic nu sunt sistematizate pe materii, astfel incat dispozitiile de Drept
Civil alterneaza cu cele de Drept Penal sau cu cele de Drept Procesual.!

!
Pravilele laice!
!

Prima pravila laica eate "Cartea romaneasca de invatatura" - 1646, elaborata de Logofatul
Dragos Eustratie, din ordinul lui Vasile Lupu. Izvoarele acestei legiuiri au fost Legea Tarii,
Basilicalele(legiurile imparatesti), Legea Agrara Bizantina si Tratatul Modern de Drept Penal si
Procedura Penala, scris de italianul Farinnaci.!

In anul 1652 a fost tiparita Indreptarea Legii, din porunca lui Matei Basarab si a fost o versiune a
cartii romanesti de invatatura, care cuprindea in plus probleme de interes din domenii precum
religia, medicina, filozofia.!

!
!
!
!

Statul si dreptul in perioada regimului turco-fanariot

La nivel central, in Moldova, regimul turco-fanariot a fost instaurat in 1711, iar in Tara
Romaneasca, in 1716. A durat pana la 1821. !

!
!

Institutia domniei s-a transformat deoarece domnul era numit de catre turci;!
Statul Domnesc s-a transformat in Divan Domnesc si avea atributii restranse;!
Dregatoriile au ramas aceleasi, insa numarul numarul dregatorilor s-a marit;!

Statul si Dreptul in perioada 1821-1848

Ca urmare a revolutiei de la 1821, Turcia hotaraste ca Tarile Romane sa revina la traditia

Domniilor Pamantene. Organizarea de stat a Tarilor Romane a fost stabilita prin conventia de la
Ackerman si ale tratatului de la Adrianopol, care prevedeau ca Tarile Romane urmau sa adopte
regulamente organice, in scopul modernizarii vietii sociale si de stat. Regulamentele Organice
au fost primele documente cu caracter constitutional din Tarile Romane.!

Organizarea de stat a Moldovei si a Tarii Romanesti in perioada

1848-1858

Dupa infrangerea Revolutiei Pasoptiste, Tarile Romane au fost supuse unui regim de ocupatie
turco-tarista. !

A urmat apoi Conventia de la Paris, care prevedea ca cele doua Tari Romanesti urmau a purta
denumirea de Principatele Unite ale Moldovei si Tarii Romanesti, cu o organizare separata, cu
domni diferiti, cu adunari legiuitoare si capitale diferite. !

De asemenea, prevedea crearea Comisiei Centrale de la Focsani, care sa elaboreze proiecte

de legi comune, o Curte de Casatie unica si conducerea unitara a armatei.!

!
Reformele lui Cuza. Organizarea de stat in Transilvania. -> de studiat acasa.!
!

3 subiecte la examen.!
!
- din primul capitol - radicinile dacoromane ale statului si dreptului romanesc!
- din legea tarii !
- din pravilele laice sau din statul si dreptul romanesc modern, Cuza.