PE DRUMURI DOBROGENE In lumina ultimelor cercetiri, unul din primele acte politice ale lui Mircea, daci nu’ chiar cel dintii, a fost luarea sub ocrotirea sa a unui stravechi pamint roménese : Dobrogea. In cuprinsul ariei vechii Dacii, teritoriul dintre Dundre si Pontul Euxin (Marea Neagra) a intrat cel dintii sub eflectorul istoriei, prin bine cunoscuta consemnare a lui Herodot despre faptul c& in spatiul istro-pontic doar getii ‘au opus rezistentéi atului persan Darius 1, angajat fntr-o mare campanie impotriva scitilor (514 Le.n.}!, pri- lej pentru ,,parintele istoriei"* de a-i caracteriza drept ,,cei mai viteji si cel_m: i ci", Aflati intr-o regiune propice confluentelor de civilizatii, getii pontici au intretinut relatii strinse pe multiple planuri cu scitii si eu colonistii greci de la Histria, Tomis si Callatis. fn secolul I i.enn. teritoriul dintre Duntire si Pont a fost in- clus in statul independent si centralizat al marelui Bure- bista, devenit ,,cel dintii si cel mai mare dintre regi din ‘Thracia tari de dincolo si de dincoace de fluviu'?, Dupa moartea lui, in. tinutul istro-pontic au existat mai multe formatiuni politice geto-dace, supuse succesiv de romani, m at controll militar prin in- termediul regatului clientelar al Traciei (odrysii), La moar- tea ultimului rege odrys, Rhoemetalees, intregul teritoriu al regatului, inclusiv Dobrogea, a devenit provinci romani (46 e.n.)‘, Teritoriul dintre Dunire si Mare — care in 102 a fost teatrul unei mari batilii intre romani 34 sprijiniti de aliafii lor, victoria armatei id celebrata de monumentul Tropaewm Traiani a ramas sub stipinirea Imperiului ro- fn anul 602, cind limesul danubian a presiut tate de migratorii slavi. In perioada romano-bizantine, ca parte a provinciei Moesia , apoi ca provineie de sine stitatoare, Scythia, ‘ul dintre Dunare i Mare, a cunoscut o intensé viata 4. Aici au trait un sir de personali-~ ie de renume, dintre care ne marginim acl Dionysius Exiguus (Dionisie cel Mic), in gir de ,aduceri la Retragerea armatei si a administratiei mntrenat _pirdsirea provinciei de mani. Ei au rimas — ca si cei fn anii 271-275. — in vechea lor vatra de lo- erfecti a elementu- ‘apoi, dupa incheierea etnogene or. Una dintre cele mai concludente probe wul descoperit e linga alfabetul grec, a mai autenticd .d pe teritoriul locuit de romani e (in Transilvania, cele igelui Bela), de a cirei at de ‘Gini impotriv spus i — vreau si traiese in ‘ul de pe Dundre (micul Preslav situat, poate, pe locul de azi al Isaccei), Acolo este inima {aril mele, Eeolo se aéund toate bunurile : din Grecia aur, {esituri, vin si tot felul de fructe ; din Cehia si Ungaria argint st ‘din Rusia blinuri, ceard, miere gi robi"?,Dorinta lui Svidtoslav de asi extinde asupra acelui tinut dens populat’— sint s prilejul campaniei lui, 80 de ,,goroduri fn nordul Dobrogei — si boga fr-o noua fazi de putere, a reluat ofensiva si, sub Ioan ‘Timisces, a revenit la Dunire (971), invingind pe bulgari gi lichidindu-le apoi statul (1018) prin crunta actiune a impiratului Vasile al Il-lea Bulgaroctonul, Intre Dundre si Mare s-a instalat sistemul administrativ bizantin sub forma themei (numele dat unitatilor administrative in imperiu) Paristrionului sau Paradunavonului®, S-a dez- voltat atunci o insufletiti activitate de productie si de schimb, care a avut drept urmare inflorirea ,,oragelor pa- ristriene" semnalate de sursele vremii. Aflata la marginea imperiului, thema Paristrionului nu a intirziat si mani- feste veleitati de autonomie si, in cele din urma, de in- dependenti. Spre sfirsitul secolului al XI-lea sin sem- nalati aici sefi locali — Tatos, de fapt un Tatu la Silistra, Satza la Vi i Sesthlav — care isi ingiduiau si sfi- tori Dasileului de 1a Constantinopol. Aceste formatiuni politice nu au fost, cum a crezut Nicolae Iorga, ncele dintii cristaliziri de stat ale roménilor‘"? (ele erau, cum s-a vazut, mult mai vechi), dar este sigur ci ele au fost inchegari politice ale populatiei bastinage romdnesti, ajuns4 la un nivel de dezvoltare economico-social’ si po liticd suficient de ridicat pentru a o face si se considere apti de a pune capit tutelei bizantine!l, Victoria cisti- gaté, dupa mari dificultiti, de impiratul Alexios I Com- nenul in batalia de la Lebunion (29 aprilie 1091) a resta- bilit pentru un secol stapinirea bizantina la Dundirea de Tos. : Rascoala roménilor sud-dunareni si a bulgarilor, con- dus de fratii romani Petru si Asan, a seos din now te- ritoriul danubiano-pontic de sub cutoritatea basileulut si J-a trecut de ast data in frontierele Imperiului roméno- bulgar. Regiunea cuprins4 intre nord-estul lantului Bal- canilor, Dunare si Mare a aledtuit un adevarat fief — pentru a folosi un termen al feudalismului apusean — 36 al lui Petru: ,Caci_amintitul Asan — seria cronicarul bizantin Georgios Akropolites — avea doi frati, dintre care unul se numea Petru, iar celilalt Joan. Tar pe Toan fl jinea ling sine, iar lui ‘Petru, despartind o parte din stapinirea sa, i-a poruncit so conduca el. Caci Marcle Preslav si Probatos si localitatile din jurul Jor au fost di- Tuite lui Petru de fratele siu Asan, ca posesiune din care pricina pina astazi ele poarta numele de Tara lui Nu este exclus ca acest mare feud si fi cuprins ca nucleu al sau vechea formatiune a lui Tatu din Silis- tra, cea ce ar insemna modelarea sa pe o structur’i po- existenta in forme noi, dar aflate tot in lega mentul romanesc din dreapta Dunarii® Viata politica a romanilor pontici s-a dezvoltat pe o baz economic aflata sub puternicul impact al schimbu- rilor desfasurate la gurile Dunarii si in centrele de pe malurile marelui fluviu: Vicina, Chilia, geogrefului arab Idrisi al Térisi (1100—11 crieri sumare ale acestor orase. Vicina are multi loct tori si un jinut fertil, Orasul are venituri insemnate din comertul sau; Chilia ,situata intr-o cimpie foarte ro- ditoare si perfect cultivata. Propric si bine udate. La nord sint munti inalti, dincolo de car curge Dunirea, In oras se afl ateliere mestesugaresti mesteri foarte priceputi, mai ales in prelucrarea obiecte- lor de fier"; Silistra ,oras cu stréizi largi, meroase si resurse bogate'"*, Marea invazie mongol din anul 1241 a inaugurat un nou capitol in istoria regiunilor de la Dunarea de Jos. Socului devastator i-a urmat instaurarea dominatiei mon- gole in stepele nord-pontice cu prelungiri in spatiul car~ pato-danubian. In limitele stapinirii lor, mari hani au impus acea pax mongolica, una din componentele cireia a fost securitatea cailor de comert, ceea ce a determinat — intre altele — intensificarea schimburilor la _gurile ‘Dunarii. Restaurarea 1a Constantinopol a Imperiului bi zantin si incheierea tratatului de la Nymphaion intre Bi- zant si Genova (1261) a deschis Marea Neagra activitatit negustorilor genovezi, conjugarea celor doi factori — ge- 37novez si bizantin — avind drept rezultat o cre & Vicina a capitat in noul context economic si politic un 1 deosebit de important, pus in lumina de marturiile timpului de la registrele de socoteli la informatiile despre activitatea comerciala desfasurata aici sila statutul ecle~ “iastic superior’ cApatat — acela de mitropolie, Localiza- "a acestui mare orag disparut si dezgroparea lui prin sd- paturi arheologice constituie, desigur, probleme cu ade- varat fascinante, Identificarile propuse — Isaccea, Macin, Pécuiul lui Soare etc. — nu au fintrunit nici una adeziuned unanima a specialistilor!S, In ce ne priveste, argumentele aduse in favoarea localizdrii Vicinei la Macin ni s-au pi- rut cele mai convingiitoare, Un interes deosebit prezinta ideea recent formulata despre ,orasele-perechi“, situate de-a lungul Dunarii de Jos. Vicina (Macin) ar ff chemat in lumina acestei ipoteze — la viata Braila, care si-a asumat, apoi, dupa declinul Vicinei, rolul ei economic Pentru ceea ce a insemnat viata economici a Vicinei este indeajuns sa se aminteasca registrul notarului geno- ver Gabriele di Predono, care cuprinde — pentru perigada — 16 august 1281, un numar de 27 contracte de comand pentru Vicina, valorind 4100 de hiperperi 10 carate si jumatate!”, coca ce rei nercial de proportii al Vicinei, aflata in v ata centrului de putere al_marelui "ea de Jos, controlind cursul fluviului de de Fier pind la varsare. Intrat in conflict cu de Aur, Togta, el a fost infrint si tcl find luat de fiul Ini Togta, Tuqlubuq: Dominatiei mongo i Bizantutui, pinit anumite enclave spre gurile Du negustorilor genovezi li s-a adaugat si venirea unui grup important de turci selgiueizi in sp: ini, in Impe tin, Potrivit unei surse orientale, ei 38 lui Mihail al VIII-lea Paleologul si le dea 0 regiune pen- tru a se aseza: jmoi sintem neam ture; nu putem sta permanent in oras. Dac ni s-ar da un loc afar: din Anatolia casele turcesti care ne apartin si le-a acolo. Fasilevs (Imparatul bizantin — n,n.) le-a dat ca loc finutul Dobrogea, care este un colt bun, cu apa si aerul purtitoare de sandtate si frumusete. Pretextind iernate- cul, au coborit, impreut ‘aru Saltik, la Iznik mp, revenind la Uski Si multi vreme in tinutul Dobrogea au existat eous-trei orage musulmane $i treizeci-patruzeci grupuri de corturi turcesti“”. Indrumatorul spiritual al acest grup de turci selgiucizi, Saru Saltik, fixat rege fn actualul Babadag, unde a si murit (1304), find. ingro- pat intr-un mausoleu. Localitatea s-ar fi numit atun Saltik Baba si numai mai tirziu si-a schimbat numele Babadag (,Muntele strimosului‘}". Descoperirea in localitatile Isaccea, Niculitel si Macin a unor monede avind tipica monograma crestina (IC/X) fa condus Ja concluzia e& la Dunrea maritima, in jurul ‘anului 1300, exista un stat crestin ortodox aflat in leg: turd tributala cu printul Noqai. Astfel se explicd legenda si simbolurile de pe revers si tamghaua nogaida, semn al suzerani de pe avers“, Este de presupus ca dupa céderea lui Nogai, accleasi raporturi ar fi existat intre aceasti formatiune politica — pe care trebuie si ne-o in- chipuim ca fiind asemaniitoare voievodatelor lui Litov: si Seneslau — si stdpinirea efectiva a Hoardei de Aur prin Tuqlubuga. Existenta acestui ,,voievodat* romanese nord- dobrogean este confirm: de geograful arab Abul Feda, care informeazi la inceputul secolului al XIV-lea, ci jlsaccea este un oras din tara romanilor si dependent: de Constantinopol, Articularea politica a statului roma- nese din nordul Dobrogei este similara cu cea a voiev datelor romAnesti semnalate in cuprinsul ariei dacice in secolele XXIII: de reamintit ci Menumorut _vorb« de ,stapinul (dominus) siu, imparatul din Constanti pol?4, ceea ce este de inteles cA ,,ducatul" siu se integra sistemului politic prezidat de Bizant (reamintim formula lui Obolensky de ,,Commonwealth-bizantin“) si ci voievo- 39datele romanesti din secolul al XI1I-lea $ consolidat in Tupta acerbi cu suzeranitate ungara si dominatia mongola. Efortul lor s-a indreptat spre anularea de fapt a acestor suprapuneri de autoritate, asteptarea emancipirii lor depline. Ceea ce trebuie re” nut este ci Dobrogea s-a intograt si ea, prin popt romaneasci, la marele proces de creatie a statalitatit Proprii, ca expresie a identitatii politice a romanilor din no-pontic. Intr-o perioada incepea procesul de unificare Voievodatelor si cnezatelor, incheiat in domnia lui Ba- ab T, fn dreptul Dunari { de pimint roma- © alta cre romaneasca, afl Jegatura cu Bizantul, datitor de legitimitate ‘politics $i njind, desigur, ca un scut impotriva dominatiei mongole implintata in chiar centrul acestui voievodat, Raporturile dominatorii de stepa mt conflictua enind ile dintre cnezatele int “astazi binecunoscute si ele concludent al acelui modus vivendi care a dainuit dou’ secole%, Stapinirea mongol a feudale romane: oastre.este greu de detectat in ce & roméneascé tat ceva, ia similara mongola, este r cA un indiciu in aceasta privinta il ofera eancelariei moldovene din secolul al XV-lea al 'termenu- Im mongol de tarkan pentru a indica scutiri de vama ; se adauga un sir de alte vestigii, precum originea mongolA numirii principale dari in grine — itis din # existenta sistemului cailor de olac, adicd a schimbérii cailor de citre curierii oficial pentru a asi transmiterti ordinelor si informatiilor si altcle%®, Sint indicii 40 doar ca in lupta impotriva regelui ungar Carol Robert vo- ievodul ‘Tarii Roménesti a beneficiat de concursul unor Svocarea aici a acestor influente si mosteniri mongole fare rostul de a ardta ci dominatia mongol asupra spa- fiului romanesc, desi a intirziat emergenta structurilor po- nu trebuie vazutd ca o continua infrun- emare de ciocniri si coexistent, in cursul urma desfisurindu-se relatii pagnice de schimb economic si de alté natura. In acest context trebuie infe- Jeasi si existenta formatiunil politice din Dobrogea de nord, ca si relatiile dintre voievodatele romanesti subcar- esti in sudul regiunii dintre Prut si Nistru, de aceea Basdrabia (de la numele lui Basa” ei fondate de el, a Basarabilor) ; este cea inind ,spre par~ Vaduva Lui ele impa- senior feudal care. s- fintindea, in ce veste litoralul, do la Varna pin’ la Mangalia, Calia~ ra devenind in curind unul din principalele ei centre. Devenit in jurul anului 1350 conducitorul Tari Carvu- nei, fratele lui Balica, Dobrotita, a izbutit, in cursul un cirmuiri de aproape patru decenii, si faca din statul sa unul din insemnatii factori politici si militari de sud-est si si uneascd sub autoritatea sa jinuturile dintre Dunire si Marea Neagra™, Statutul politic al lui Dobrotit ‘fost consacrat prin acordarea de cdtre imparatul Ioan al Ve-lea Paleologul a titlului de despot. Dobrotita s-a aflat 41strinse legituri cu Viadislav-Viaicu, domnul manesti, colaborarea lor jucind un rol decisiv in rev in capitala sa a imparatului bizantin, blocat de bul- gar Ivan-Alexandru, $i in eliminarea prezentei militare un- gare de la Vidin, prin restaurarea acolo a cumnatulusi dom- nului roman Vladislav Viaicu, Ivan Sratimir. Acum va avut loc, pentru a da, In spiritul epocii, 0 trimoniala aliantei politic foria fratelti I adu, cu fiica lui Dobrotita, Ana®. cest timp, in nordul Dobrogei se desfagurau intens le de negot ale negustorilor _genovezi ntre altele, de registrul notarului Antonio 1361). Contractel ictate de el pun in um tea clipaitati de Chilia (care trebuie deosebiti de ‘ostomo). Analiza acestor contracte, coroborati cu alte mul 1360 Chi a intre mai multe prineipate. Situata Fecunos- “a nominal a nerciala erau aplicate de imputerniciti ‘tindea principatul titar al lui Dimitri 1 cuprins In sud, De cu titlu personal, fie ca dela delta pina i constituiau 0 le maritime regulate intre Du- de Jos si Constantinopol. In sfirsit, genoverii erau i in cele trei centre pe deplin stapina in 1360. Actele notariale dezvaluie amestecul de asta zona in care afacerile comerciale chemau negus- pe urmele lor, ie din toate izonturile. Dac cha", semna- intr-un contract din 25 august 1360, opinia lui Michel ard ca ar putea fi ,,un derivat, intr-o latind proasta, la romdneased, desemnind limba romana‘, a intim” at obie rezerve (ar fi vorba de un dialect turcie din Crimeca)*, credem ci ele nu pot fi retinute in cea ce priveste pe acel Costa Aqa mention: 42 intirea el se va péstra tn ceca mai tirgiu Tara de Jos)®, iar unul din Toanc ocierile de pace cu genoverii Ceracterul preponderent romanesc al popu- ei va inlesni gi grabi trecerea ei sub aut muntean Viadislav-Viaicu catre anul 1370S firesc, statul lui Dobrotita a intrat in conflict intr-o perioada rea otomana se ridica tot mai amenin¥atoare la scéundirii lui Mircea — a lui Dobrotitd a pus sub semnul irii existenta insisi a statului pe care el fl in terli. lui Dobrotita, Ioancu, nu a mai putut face fa ici critice cu care cra confruntat. ,Misiunea a neti danubiano-pontice si-a asumat- siu, viitorul domn M ‘La moartea lui Dobrotita, ‘Timnovo, Ivan Sisman, a atacat, si stapinirile despotului defunct, c ica fronticrel Piri RomAnesti. Dan I, care ocupa plicat prompt, dar in biitilia deci- septembrie 1386). In scaunul nea militaré inceputd de fratele su s-a dovedit salutara ; ea a oprit inaintarea otomana pe linia Lom-Provadia®. Luind fn stapinire Dobrogea — al cdrei nume amintea de Dobrotitif! — Mircea nu a fost un cuceritor de pamint 43dreapta D aici o intonsa viata a tirea sa pe eam. Pi- care il lo- Tara Roméneasci nua june, ci un act po cogea de o stapinire st celasi itia strategic’ a Tar Cum arta Dobrogea in timpul lui Mirce n nord — acol neeputul secolului al XTV-lea Vicina, Licostomo, importante centre ale ‘comertului internatio~ ma era in declin, Chilia ineepea o mare ca- de vreme sint ugor :unul de la Mir- Petru Musat, domnul Moldovei, cea ned o data strinsele legituri dintre romani din intreaga arie dacica, 4 nterior, Dobrogea prezenta aspectul dezolant al plicinduse, poate, prin schimbi- ele XIMI—XIV, n doua rinduri ere a Dobrogei care ofera infor- Oragul Baba Saltik (Baba- .n.) este cel mai depirtat oras care apartine tur- Hoardei de Aur — n.n,); intre ac i er sint 18 zi tr-un pustiu cu totul lipsit de locuitori. Din aceste 18 4 gasesti ap’. Prin urmare, te indestu- lezi cu apa pentru acest rastimp si ea este dusa cu carele i ‘Am intrat fn acest desert in impul friguros, nu am avut agadar nevoie de aga cii transportau lapte in burdufuri, il ames- i beau. Aceasti bauturd , identificat cu Vieina sau Eni- arab informeazA cA este ymic, dar frumos 5 ile gi casele sint foarte fru- moase. De la un an la altul se pastreazi acolo struguri, ‘este relatarea lui Tbn Battuta pentru ima- Dobrogea la vreme de iarnd : ra imbricam cu trei cojoace furi de nadragi, dintre care unul bine captusit. Purtam in picioare incaltaminte de lina, apoi ghete cap- in §i, in sfirsit, pe deasupra o a treia (de fapt bolqhari, adic piele de cal din oragul, Bulgar de pe Volga — nin), imblinita cu de lup. Ma spalam cu apa calda chiar ling foc. Dar © picdtura care si nu inghete indata. Cind ma faja, apa atingindu-mi barba se prefiicea in daca imi scuturam barba, cédea un fel de z4- 45uteam s& mA sui si 1 1A sui singur pe cal din cauza ital tua eaeeh Gea cauzi c a i —2, p. 1034 mel erau nevoit sA‘mB urce pereateas ste! eps Cu flancul estic vivobarbares et les formations polit. -¢ sitele, in RRH, XI (1973), no, 1, 42, Fontes historlae daco-romanae (citat mai departe FHDR), vol, III, ed, Al N. §. Tanasgea, Bucuresti, 1975, p. 399 ; 1u losipescu, Balica, Dobrotifa, foancu, p. oastea unui ite celelalte cu se fn in a de nestavilit, veantine et du commerce genois en Dobrogea, in cad. Roum, Bulletin de la Section historique’, X (1923), }. 147 ; calculul efectuat de Constantin C, Giurescu, op. oft p. 144145, 48. Aurel Decei, La Horde d'Or et les Pays Roumains aux XIlI-¢ XIV-e sigcles selon les Nistoriens arabes contemporains, in ,Romano-arabiea*, II (1976), p. 6163. 1 Laurent, La domination byzantine aux bouches du Da- ‘ube sous Michel VIII Paleologue, in ,Revue historique du sud-est européen*, XXII (1945), p. 188-189, 20, Aurel Decei, Problema colonizirii turcilor selgiucizt tn Dobro- ‘gea secolului al XI1I-lea, in vol. Relatit romano-ortentate, Bucuresti, 1978, p. 179—180. at, Calétori, vol. I, p. 10. 22, S, Iosipescu, op. cit, p. 53 23, Ibidem, p. 54, isseanu,lzvoarele tstoriet romdnilor, vol. 1, Faptele de secretarul anonim al regelui Bela, Bucuresti, at , Izvoarele Istoriet romantor, nica lui Nestor, Bucuresti, 1935, i 9. Vezi pe larz N, Baneseu, Les Du (Paradounavon) et de Bulgarie, St, Steftinescu, Din istoria Dobrogel, vol. 111, Bucuresti vol. VIL 25. Cf. observatiile pertinente ale Iui Victor Spinei, Realitatt etnice byzantins de Paris le X—XIII. Ro- vuresti, 1946; 1. Ba: méni si turanici, Taji, 1985, p. 94 si urm, anoastri —, Inliturd reconstit trivit cAreia trecerea Dobros: * 4 — Pe urmele lui Mircea cel Mare — ed, 902