22790. 90",
@0@20000"
{
‘wOOGSOOS@ | |
BOOOLOw | |
S000¢ vu: |
OOCOet snDIN PREF.
lea de
directé a pri
ATA AUTORULU!I LA EDITIA A 13-0
pe autor sa prel
comunice c
cunostinge
si-si apli
distract
si din pagini
mari culegerea de fa ad:
prime carji a Fizic
ste atit de tncit
cesta a
, autorul s-a stradt
a la iveald si st Improspeite
ariozitay}
nirebdri $i com;
si prob
afii neasteptate
azd cititorulu’ cu nivel
decit cel care era necesar pentru infelegerea
tractive, te ca aceasté diferen
are nici o importanja succesiunea in care
sint citite cele doud car}
IA, I. PERELMAN
Capitolul 1
LEGILE FUNDAMENTALE ALE MECANICII
MODUL CEL MAI IEFTIN DE A CALATORI
Spiritualul scriitor francez din secolul al XVII-lea, Cy-
tano de Bergerac, in lucrarea sa satirica Isforia comicd a statelor
din Lund (1652), povesteste, printre altele despre un caz
udat care i s-ar fi intimplat chiar lui. Odata, facind niste
experiente de fizica, el s-a inaltat in aer intr-un mod miracu-
los impreuna cu eprubetele sale. Cind, dupa citeva ore, a
reusit sa coboare pe Pamint, spre marea lui uimire a constatat
¢a nu se mai afla in scumpa lui Franta si nici macar in Europa,
ci in America de Nord, in Canada. Scriitorul francez Gaseste
fnsa pe deplin firesc zborul siu neasteptat peste Oceanul A-
tlantic. El il explicd prin faptul ca, in intervalul de timp in
care c4latorul fara voie s-a aflat sus in aer, planeta noastré
si-a continuat miscarea de rotatie spre rasarit; iatd de ce, in
loc sa coboare in Franta, el s-a pomenit in America.
S-ar parea cd am putea avea la indemina un mijloc foarte
ieftin si simplu de a calatori. Este suficient sa te inalti de-
asupra Pamintului, si ramii acolo chiar si numai citeva mi-
nute, pentruca apoi sa cobori in alt loc, undeva mai spre
apus. In loc de a intreprinde calatorii obositoare peste coOceane, am putea sta suspenda{i deasupra Pamintu-
Mleptind ca acesta sd-i ofere singur cAlatorului locul de
matie.
Din pacate, o asemenea metoda minunata nu este altceva
fantezie. In primul rind, inal{indu-ne in aer, nu para-
1 —Se poate v
(Si
ea la rotirea Pamintu
straturile lui inferioare mai dense)
ind tot ce se afla
etc. Daca aeru] n-ar participa
in jurul axei sale, atunci pe Pamint am sim
de puternic, incit in compare
1 ni s: ‘ea 0 briza usc
ici o importan{a daca stam noi pe loc si aerul
este in miscare sau, dimpotriva
noi ne deplasam 7
a fel de puternic. cic! care goneste cu viteza
144 km pe ora
Lenineradului
adica 828 kr
de 100 km pe ora simte un vint puternic chiar daca, de fapt,
nu adie nici cea mai usc
ne-am putea
chiar
tunci
ri
tange
intery
tan
s-0 faca? S;
nostru nu s:
neobisnuit s
iu este totu
in stratur
iar daca
losferei sau
de aer, nici a-
¢ ieftin de cala
tezia scriitorului francez. Caci, des-
Pamintului, care-si efectueaza n
nlinuam sd ne miscdm datoritdé inertiei cu
t
ste drept
im
wPAMINTULE, OPRESTE-TE
a, o astfel de prop
nimic
structiv sfirsitul aces-
n pre
se intoared acasa de zi, a hotarit
oaptea. Dar cu
sa-si incetineased fuga. Tinarul
t dintr-o data sa savi ca ceva atit denimic, se resemna domnul Maydig!. Desigur, Luna
pva opri. Opreste atunci rotatia Pamintului. Intelegi?
ul se va opri. Nu facem nici un rau. ‘