Sunteți pe pagina 1din 13
22790. 90", @0@20000" { ‘wOOGSOOS@ | | BOOOLOw | | S000¢ vu: | OOCOet sn DIN PREF. lea de directé a pri ATA AUTORULU!I LA EDITIA A 13-0 pe autor sa prel comunice c cunostinge si-si apli distract si din pagini mari culegerea de fa ad: prime carji a Fizic ste atit de tncit cesta a , autorul s-a stradt a la iveald si st Improspeite ariozitay} nirebdri $i com; si prob afii neasteptate azd cititorulu’ cu nivel decit cel care era necesar pentru infelegerea tractive, te ca aceasté diferen are nici o importanja succesiunea in care sint citite cele doud car} IA, I. PERELMAN Capitolul 1 LEGILE FUNDAMENTALE ALE MECANICII MODUL CEL MAI IEFTIN DE A CALATORI Spiritualul scriitor francez din secolul al XVII-lea, Cy- tano de Bergerac, in lucrarea sa satirica Isforia comicd a statelor din Lund (1652), povesteste, printre altele despre un caz udat care i s-ar fi intimplat chiar lui. Odata, facind niste experiente de fizica, el s-a inaltat in aer intr-un mod miracu- los impreuna cu eprubetele sale. Cind, dupa citeva ore, a reusit sa coboare pe Pamint, spre marea lui uimire a constatat ¢a nu se mai afla in scumpa lui Franta si nici macar in Europa, ci in America de Nord, in Canada. Scriitorul francez Gaseste fnsa pe deplin firesc zborul siu neasteptat peste Oceanul A- tlantic. El il explicd prin faptul ca, in intervalul de timp in care c4latorul fara voie s-a aflat sus in aer, planeta noastré si-a continuat miscarea de rotatie spre rasarit; iatd de ce, in loc sa coboare in Franta, el s-a pomenit in America. S-ar parea cd am putea avea la indemina un mijloc foarte ieftin si simplu de a calatori. Este suficient sa te inalti de- asupra Pamintului, si ramii acolo chiar si numai citeva mi- nute, pentruca apoi sa cobori in alt loc, undeva mai spre apus. In loc de a intreprinde calatorii obositoare peste co Oceane, am putea sta suspenda{i deasupra Pamintu- Mleptind ca acesta sd-i ofere singur cAlatorului locul de matie. Din pacate, o asemenea metoda minunata nu este altceva fantezie. In primul rind, inal{indu-ne in aer, nu para- 1 —Se poate v (Si ea la rotirea Pamintu straturile lui inferioare mai dense) ind tot ce se afla etc. Daca aeru] n-ar participa in jurul axei sale, atunci pe Pamint am sim de puternic, incit in compare 1 ni s: ‘ea 0 briza usc ici o importan{a daca stam noi pe loc si aerul este in miscare sau, dimpotriva noi ne deplasam 7 a fel de puternic. cic! care goneste cu viteza 144 km pe ora Lenineradului adica 828 kr de 100 km pe ora simte un vint puternic chiar daca, de fapt, nu adie nici cea mai usc ne-am putea chiar tunci ri tange intery tan s-0 faca? S; nostru nu s: neobisnuit s iu este totu in stratur iar daca losferei sau de aer, nici a- ¢ ieftin de cala tezia scriitorului francez. Caci, des- Pamintului, care-si efectueaza n nlinuam sd ne miscdm datoritdé inertiei cu t ste drept im wPAMINTULE, OPRESTE-TE a, o astfel de prop nimic structiv sfirsitul aces- n pre se intoared acasa de zi, a hotarit oaptea. Dar cu sa-si incetineased fuga. Tinarul t dintr-o data sa savi ca ceva atit de nimic, se resemna domnul Maydig!. Desigur, Luna pva opri. Opreste atunci rotatia Pamintului. Intelegi? ul se va opri. Nu facem nici un rau. ‘

S-ar putea să vă placă și