Stilul arhitectonic romanic

Numit, uneori i romano-bizantin sau latin, este cel dintai stil de arta propriu al
Apusului medieval. El ia nastere in epoca lui Carol cel Mare (secolele VIII-IX),
cand se realizeaza in Apus o prima simbioza a resturilor vechii arte romane a
bastinasilor romanizati (galo-romani) cu cultura nationala a popoarelor germanice
stabilite in Apus (goti, alemani, franci, normanzi, anglo-saxoni, germani etc.) si cu
influente de origine orientala, aduse in Apus pe de o parte de maurii din Spania,
pe de alta de calugari, comercianti, pelerini, iar mai apoi (de la 1096 inainte) de
Cruciati care pun in contact cultura apuseana cu cea bizantina si araba.
Locul de nastere al stilului romanic este Franta si nordul Italiei (Lombardia), unde
reminiscentele vechii arte galo-romane, amestecate cu influente noi, asiatice,
dau nastere celor dintai biserici cu cupole pe pandantivi (considerate de unii ca
influente bizantine).
De aici, stilul acesta se raspandeste in toate tarile catolice (Anglia, tarile
germanice, tarile scandinave, Polonia, Ungaria, Moravia, mai putin in Italia si
Spania), devenind arta oficiala a catolicismului (ritualul latin) din secolele X-XIII,
asa cum devenise mai de mult cea bizantina pentru crestinismul rasaritean.

Perioada de formare a stilului o constituie secolele VIII-X (faza timpurie sau preromanica) ; apogeul il atinge in secolele XI -XII (perioada matura, sau romanicul
dezvoltat), iar in sec. XIII incepe sa fie inlocuit (mai intai in Franta) de stilul gotic.
Arta romanica este o arta exclusiv religioasa, creata de calugari si oameni ai
Bisericii.
Biserici de stil romanic tarziu (decadent) s-au construit si la noi, mai ales in
Ardeal, de catre unguri si sasii catolici (ca de ex. catedrala romano-catolica din
Alba-Iulia, biserica Sf. Mihail din Cisnadioara, biserica din Cisnadie, NoulSasesc, Sebes, Garbova, azi in ruina), s.a.

Monumente reprezentative
Dintre bisericile romanice din epoca lui Carol cel Mare (faza preromanica), cele
mai multe au fost distruse de invazia normanzilor din secolele IX si X.
Astazi se pastreaza (restaurate) numai cateva din Franta, ca de ex. Capela
Palatina (foto) (biserica Palatului lui Carol cel Mare) din Aachen (azi catedrala
din Aix-la-Chapelle), construita la 805, in forma de octogon acoperit de o cupola
sprijinita pe opt pilastri dispusi in cerc (copie greoaie a bisericii San-Vitale din
Ravena);

Biserica din
Germigny-desPres, in Loiret,
cladita
dupa
806, in forma de
rotonda; biserica
Sf. Filibert din
Tournus
(Burgundia), tot
din
faza
carolingiana
s.a.

Din faza romanicului dezvoltat (secolele XI-XIII) se pastreaza mai multe biserici
(unele
in
forma
originala,
altele
restaurate).
Mentionam,
de
exemplu :
a) In Franta (patria stilului) :
- biserica abatiala (principala) a manastirii Sf. Stefan (Saint-Etienne) din Caen,
in nordul Frantei (sec. XI).
- biserica
Notre-Dame
du
Port
din
Clermont
(sec.
XI) ;
- biserica manastirii benedictine din Cluny (secolele
XI-XII).
- catedralele din : Avignon (Notre-Dame-des-Domes), Perigord, Autun (SaintLazare), sec. XII, Lyon s.a. ;
- catedrala Sf. Fronton (Saint-Front) din Perigueux, avand planul in cruce
greaca, cu 5 cupole.
- bisericile Saint-Germain din Toulouse;
- domurile Sf. Ilarie (Saint-Hilaire) si Notre-Dame la Grande din Poitiers, Sf. Paul
(Saint Paul-Austremoine) din Issoire (sec. XII).

b) In Anglia amintim catedralele din orasele : Durham, Canterbury, Exeter,

Winchester, Norwich, capela Sf. Ioan a Turnului din Londra s.a.
c) In Germania, din epoca preromianica se mai pastreaza biserica S. Cyriac la
Gernrode, din timpul lui Carol cel Mare ; iar din epoca de inflorire a romanicului
mentionam : catedrala Sankta Maria im Kapitol si biserica Sfintii Apostoli din
Colonia (sec. XI, plan triconc), catedralele din orasele : Bonn, Bamberg, Worms
(sec. XII), Mainz (sec. XIII), Spira (Speyer, sec. XII), Hildesheim (Sf. Mihail, sec.
XI), s.a.
d) In Austria, amintim biserica manastirii din Lilienfeld (sec. XIII), biserica din
Heiligenkreuz (sec- XII). Lilienfeld
e) In Belgia si Olanda : Catedrala din Tournay (cu 5 turnuri monumentale),
biserica minastirii din Tongres, bisericile din Ruremond si Maestricht.
f) In Suedia si Norvegia : Domurile din Trontheim, Lund, Alvastra s.a.
g) In Danemarca : catedrala din Viborg.

h) In Spania si
Portugalia :
biserica
Sf.
Iacob
(Santiago) din
Compostella
foto
(unul

din

cele mai
vestite
centre de pelerinaj din Apus in evul-mediu, unde se pretindea ca se pastreaza
moastele Sfantului Apostol Iacob cel Mare), catedralele din orasele : Avila (Sf.
Vincentiu), Lugo (sec. XII), Urgel (tip lombard, sec. XII), Saragossa (San Pablo,
sec. XIII).

i) In Italia, stilul
romanic
s-a
dezvoltat mai putin,
formand
scoala
lombarda,
cu
biserici
care
pastreaza mai bine
amintirile filiatiei lor
antice, cu clopotnite
izolate de corpul
bisericii,
bisericile
fiind la inceput fara
cupole, apoi cu bolti
inaltate pe ogive,
facand trecerea spre stilul gotic (ca la biserica Sf. Ambrozie Sant'Ambrogio din
Milano, sec. XII, FOTO).
Mai amintim : catedralele din orasele :
Pisa (secolele XI-XII cu faimosul turnclopotnita inclinat), Modena (sec. XII),
Parma (sec. XII), Pavia (Sf. Mihail),
Piacenza (sec. XII), Bari (Sf. Nicolae,
secolele XI-XII, influenta adusa de
normanzi in sudul Italiei).