Ansamblarea nedemontabila prin lipire

Reprezinta procedeul de ansamblare prin aducerea materialului de adaos in stare topita si care
difuzeaza in straturile superficiale ale elementelor imbinate, se intelege ca doar materialul de adaos se
topeste iar materialele ce urmeaza a fi imbinate se incalzesc; in functie de temperatura de topire a
materialului de adaos lipirea se imparte in 2 categorii:
- lipirea moale : la care temperatura de topire este de pana la 450 grade C folosindu-se aliaje de lipit
pe baza de staniu si plumb.
- lipirea tare : la care temperatura de topire este cuprinsa intre 450 900 grade C folosindu-se aliaje
pe baza cu cupru si zinc ( alama )
Cele doua procedee de lipire poarta denumirea de cositorire si alamire, ca si metoda pt aceasta imbinare :
suprapunere / imbinare.
Nu necesita lucrari ulterioare
Pot fi lipite majoritatea metalelor
Rezistenta mecanica este mai mica prin comparatie cu sudura
Ansamblarea demontabila prin arcuri
Sunt organe de masini folosite pt a forma o legatura elastica intre componentele unui ansamblu, dupa
utilizarea lor si tipul solicitarii exista :
arcuri pt exercitatea unei forte elastice permanente
arcuri de amortizare
arcuri pt limitarea fortelor elastice
arcuri pt masurarea fortelor
arcuri pt reglare
arcuri pt acumularea de energie elastica
Arcurile sunt realizate din oteluri speciale, aliaje neferoase ; pot fi supuse urmatoarelor tipuri de solicitari :
- solicitare la incovoiere ( arcuri lamelare )
- solicitare la comprimare ( arcuri coloidale )
- solicitare la tractiune ( arcuri coloidale )
- solicitare la torsiune ( arcuri coloidale )
Ansambluri pt sustinerea miscarii de rotatie
Din aceste ansambluri fac parte :
Lagarele = organe de masini pt a forma puncte de sprijin, de reazem pt arborii aflati in miscare de rotatie,
in functie de frecarea, in functie de frecarea care apare dintre arbore si fusul arborelui se impart in : lagare
cu frecare de alunecare si lagare cu frecare de rostogolire.
Sunt utilizate materiale denumite antifrictiune avand un coeficient de frecare cat mai redus ; pt
confectionarea lagarelor sunt utilizate fonte antifrictiune, aliaje antifrictiune, s.a. materiale.
Aceste materiale din care sunt confectionate lagarele trebuie sa corespunda unor cerinte :
- sa permita o buna diferenta a lubrefiantului
- sa aiba rezistenta la apa
- coeficient de frecare redus
- sa transmita caldura
- dilatarea termica sa fie redusa
- conformabilitate pentru a permite inglobarea particulelor dure
Constructia generala a unui lagar :
Corp, capac, elemente de ansamblare, elemente de reglaj, elemente de fixare, canal de ungere, dispozitiv
de ungere.

In functie de tipul lagarului partea interioara va fi prevazuta cu elemente denumite cuzineti respectiv cu
rulmenti.
Spre deosebire de varianta lagarului cu frecare de alunecare lagarul cu rulmenti prezinta urmatoarele
avantaje :
- frecarea este mai mica
- consum mai redus de lubrefiant
- siguranta mai mare in exploatare
- jocuri mici
Dezavantaje :
- nu pot fi utilizate in cazul utilizarilor prin soc
Arbori si osii
Ca si lagarele, arborii si osiile sustin miscarea de rotatie;
Arborii spre deosebire de osii transmit cuplu de forte, osiile doar sustin miscarea si cuplul de forte.
Arborii dupa forma :
- drepti
- cotiti
- flexibili
Arborii dupa pozitia lor :
- orizontal
- vertical
- inclinat
La un arbore distingem urmatoarele componente :
fusuri
fusuri paliere
fusuri manetoane ( pt arborii cotiti )
locasurile de calare pe care se monteaza organele de masini
Osiile pot fi :
- fixe
- mobile ( se rotesc odata cu organele de masini pe care le sprijina )
Mecanismele
Sunt cupluri cinematice de miscare care au rolul atat de a transmite cat si de a transforma miscarea, ele
prezinta laturi mobile si fixe ; pot transforma miscarea intr-un singur sens sau in ambele sensuri,
principalele tipuri de mecanisme :
biela-manivela ( mecanism reversibil, transforma miscarea rectilinie alternativa in miscare de
rotatie sau invers )
cama ( transforma miscarea de rotatie in miscare rectilinie )
surub si piulita
cremaliera ( mecanism reversibil )
excentric
Organe de masini pt transmiterea miscarii de rotatie
Transmisii
roti de frictiune
prin curele
roti dintate
cu lanturi

Transmisii prin roti de frictiune intalnite atunci cand distanta dintre arbore este mica , fortele
transmise sunt mici si nu este necesara transmiterea miscarii cu precizie, se intalnesc mai multe categorii
roti de frictiune cilindrice, cu arbori concurenti si au roti de frictiune conice, roata si tambur.
Transmiterea miscarii de la o roata la alta, de la un arbore la altul se realizeaza prin frecarea ce apare in
zona de contact a rotilor.
Aceste transmisii au urmatoarele avantaj :
- demaraj fara socuri
- protectie la suprasarcini
- functionare silentioasa
- pot functiona la turatii ridicate
- se schimba usor si rapid sensul de rotatie
Dezavantaje :
- gabarit mare
- nu pot asigura un raport de transmitere constant
- durata de exploatare este mai mica
Raportul de transmitere a miscarii se calculeaza in functie de turatie si diamentrul rotii. I1 = n1/n2 =d2/d1
Transmisii prin curele sunt utilizate atunci cand distanta dintre arbori este mare, cand miscarea nu
trebuie transmisa cu precizie.
Se face prin roti de curea si cureaua propriu zisa, transmiterea miscarii se bazeaza pe frecarea ce apare
intre roata si curea.
Dupa forma in sectiunea curelei se impart in transmisii :
- curele plate
- curele trapezoidale
- curele rotunde
Transmisii cu curele de tip curea deschisa, curea deschisa si dispozitiv de intindere, curea incrucisata.
Tipuri de transmisii cu axe paralele, cu axe concurente, cu axe incrucisate
Raportul de transmitere I1 = n1/n2 =d2/d1
Avantaje :
- amortizeaza socurile prin patinare
- au randament bun
- transmit miscarea la distanta
- constructie si intretinere facila
Dezavantaje :
- gabarit mare
- necesitatea unor sisteme de intindere
Transmisii cu roti dintate sunt utilizate cand distanta dintre arbori este mica, se transmit forte mari si
trebuie transmis cu precizie. Prezinta angrenaje interioare si exterioare, dupa forma si pozitia arborilor se
impart in angrenaje :
- cu roti dintate cilindrice si arbori paraleli
- cu roti dintate conice si arbori concurenti
- cu surub melc si roata melcata
- cu arbori neparaleli si neconcurenti
Caracteristici :
garanteaza siguranta la turatii mari
transmite miscarea cu precizie
in functie cu turatia zgomot proportional
Prezinta butuc, disc si dantura.

Dantura rotii dintate prin care se realizeaza de fapt angrenajele, principalul parametru al danturii rotii
dintate fiind numarul de dinti pe care il intalnim la calculul raportului de transmitere a miscarii.
Pasul danturii rotii
P= pi*Dp/Z
Dp reprezinta diamentrul primitiv, diamentrul corespunzator circumferintei pe care sunt amplasate
punctele de angrenare pt danturile a doua roti dintate angrenate.
Modul reprezinta raportul dintre pas si pi lungimea ce revine fiecarul dinte masurata pe diametrul
primitiv.
Principalele avantaje ale acestor tranmisii :
- au siguranta in exploatare
- raportul de transmitere a miscarii este constant
- gabarit redus in raport cu puterea transmisa
Dezavantaje :
- cost ridicat
- zgomot ridicat
Tip de angrenaje :
- roti dintate cilindrice si arbori paraleli
- roti dintate conice si arbori perpendiculari
Transmisii cu lanturi se folosesc atunci cand distanta dintre arbori este mare, cand miscarea trebuie
transmisa cu precizie, o tranmisie cu lant cuprinde rotile de lant ( pinioane ) si lantul ( cu bolturi si role, cu
bucsa simpla, lant de tip role cu guler, lant de tractiune )
La acest tip de transmisie raportul de transmisie este constant.
Organele de masini pt mecanismele de cuplare cuplaje
Care sunt organe de masini folosite pt solidarizarea arborilor aflati unul in prelungirea celuilalt sau sub un
anumit unghi fix sau variabil. Aceste organe de masini trebuie sa corespunda unor cerinte :
capacitatea de transmitere totala a momentului de torsiune
capacitatea de atenuarea a socurilor
dimensiuni constructive reduse
Cuplajele se impart in doua grupe :
cuplaje permanente acele cuplaje care pt intreruperea legaturii dintre arbori este necesara
desfacerea cuplajului
cuplaje permanente fixe arborii se afla unul in prelungirea celulalt
cuplaje mobile arborii sunt amplasati sub un anumit unghi fix sau variabil
cuplaje intermitente cuplajele care atat la stationar cat si in timpul functionarii pot forma sau
intrerupe legatura dintre arbori
cuplaje intermitente comandate asupra lor intervine utilizatorul pt cuplare / decuplare
cuplaje intermiente automate realizeaza functiile de cuplare / decuplare

Surse de energie folosite in unitatile de alimentatie publica si agroturism

Energia este o forma fundamentala de manifestare a materiei care reprezinta capacitatea unui sistem
fizic de a efectua lucru mecanic, sursele de energie in functie de etapele de transformare in vederea
realizarii unor operatii din cadrul procesului de productie sunt intalnite in urmatoarele variante :
- surse primare de energie provenite din combustibil, forta apei, forta vantului
- surse finale de energie folosite de utilizator
- surse intermediare are loc o conversie

Randamentul conversiei reprezinta raportul dintre cantitatea de energie rezultata in urma transformarii si
cantitatea de energie intrata in procesul de conversie, se exprima procentual.
Conversia energiei termice in energie mecanica prin intermediul motoarelor termice cu ardere
interna
Motor = masina de forta care transforma un anumit tip de energie in energie mecanica.
Motorul termic = masina de forta care transforma energia termica in energie mecanica.
Motor termic cu piston = masina de forta la care evolutia fluidului motor este realizata prin intermediul
unui piston a carei miscare rectilinie este transformata in miscare de rotatie.
Motoarele termice cu ardere interna pot fi clasificate astfel:
1. dupa procedeul de aprindere a combustibilului : motoare termice cu ardere interna cu aprindere
prin scanteie MAS / motoare termice cu ardere interna cu aprindere prin compresie MAC
2. dupa procedeul de admisie : motoare cu admisie normala ( prin aspiratie ) / motoare cu admisie
fortata
3. dupa modul de realizare a ciclului motor : motoare in 4 timpi ( ciclul motor se realizeaza la 4 curse
ale pistonului ), motoare in 2 timpi ( ciclul motor se realizeaza la 2 curse ale pistonului )
4. dupa natura agentului de racire : motoare cu racire directa ( aer ) / indirecta ( lichid )
5. dupa numarul de cilindri : monocilindric / policilindric
6. dupa pozitia cilindrilor : vertical, in line, in V, in stea
7. dupa starea de agregare a combustibilului : combustibil lichid, gazos, sau lichid + gazos
Motorul termic cu ardere interna
Este alcautuit dintr-un mecanism principal si mai multe auxiliare. In timpul functionarii pistonul se
deplaseaza in cilindru intre 2 pct. limita denumite pct. moarte in care viteza pistonului este zero.
Punctul mort interior spre capul cilindrilor, punctul mort exterior spre arbore.
In cursa pistonului care se noteaza cu S ( in mm ) este generat un volum care se noteaza cu Vs cilindree
unitara.
Ciclul motor comporta urmatoarele faze :
admisie
comprimare
ardere
detenta
evacuare
PMI pct mort interior pozitia pistonului corespunzatoare volumului minim ocupat de fluidul motor.
PME pct mort exterior - pozitia pistonului corespunzatoare volumului maxim ocupat de fluidul motor.
D reprezinta diametrul cilindrului, alezajul
S reprezinta cursa pistonului
Vs cilindreea unitara
Vt cilindreea totala
Vc volumul camerei de ardere ( reprezinta volumul minim ocupat de fluidul motor cand pistoul se afla la
PMI )
Va volumul de admisie ( reprezinta volumul maxim ocupat de fluidul motor cand postonul se afla la
PME )
Cilindreea unitara
Vs =10 la puterea 6 * pi D2 S /4
Cilindreea totala
Vt = z * Vs

Volumul de admisie
Va = Vs+Vc
Raport de comprimare
La motoarele MAS 6-12
La motoarele MAC 18-24
In timpul functionarii motorului in cilindru se desfasoara o serie de procese termice care se repeta periodic
si care formeaza ciclul de functionare ; procesele termice in numar de 5 sunt urmatoarele :
admisie
comprimare
ardere
detenta
evacuare
La motoarele in 4 timpi ciclul de functionare se realizeaza la 4 curse ale pistonului, curse denumite timpi
de functionare.
Arderea se desfasoara = o treime la timpul 2 ( comprimare ) si doua treimi la timpul 3 ( detenta )