Clasificarea propoziiilor

Dup scopul comunicrii:

1.
2.
3.
4.

I.
Enuntiative vorbitorul transmite info
Propozitii enuntiative propriu-zise (arata o constatare): Ex. Pamantul
se invarte in jurul Soarelui.
Propozitii enuntiative imperative (exprima un indemn, un sfat sau
rugaminte) Veniti mai repede!
Prop enuntiative optative (arata o dorinta): Ex. As pleca la munte.
Prop enuntiative exclamative
II.
Interogative vorbitorul cere o info
1. Interogative propriu-zise - Cat costa?
2. Interogative optative (se construiesc cu modul optativ)- Ai merge si tu?
3. Interogative exclamative Ai scris si tu?!
4. Interogative retorice

Dupa aspectul predicatului

Afirmative
Negative
Dupa structura
Simple- numai parti principale de propozitie
Dezvoltate au si parti secundare
Dupa rolul pe care il au in fraza
Principale au inteles deplin El e darnic
Seecundare intelesul lor depinde de al altei propozitii
Propozitii incidente incluse in comunicarea de baza
Ah,zice unul,....
Raporturi sintactice in fraza
ntre propoziiile unei fraze se stabilesc dou tipuri de raporturi:de coordonare,
de subordonare
A. Raportul de coordonare
principale, fie secundare.

se stabilete ntre dou propoziii de acelai fel, fie

Se realizeaz prin:
a) juxtapunere (alturarea prin virgul):
Pmntul te nate ,1/ pmntul te crete,2/ pmntul te ia.3/

b) jonciune (prin conjuncii i grupuri de cuvinte cu valoare de conjuncii

coordonatoare):
nici, dar, iar, ns, ci, sau, ori, precum i, numai c
Conjunciile coordonatoare pot fi:
- copulative: i, nici, nu numai (c)...dar (i), nu numai (c)...ci (i)
PP

PP

Cinci degete sunt la o mn 1/ i nu seamn. 2/

PP

PP

Nu ninge, 1/ nici nu plou. 2/

- adversative: dar, iar, ns, ci

PP

PP

Noi plecm, 1/ iar voi venii. 2/

- disjunctive: sau, ori, fie...fie, ori...ori, ba...ba

PP

PS

PS

Hotrte-te 1/ dac stai 2/ sau pleci. 3/

- conclusive: aadar, deci, prin urmare, n concluzie, ca atare, n consecin.

PP

PP

O lupt-i viaa; 1/ deci te lupt. 2/

B. Raportul de subordonare se realizeaz ntre o propoziie secundar i regenta ei.

Se realizeaz prin:
a) conjuncii subordonatoare: c, dac, s, de, ca s, dei, nct, ntruct, fiindc,
deoarece:
PP

PS

Mintea e bun, 1/ dac e sor i cu norocul. 2/

b) locuiuni conjuncionale subordonatoare: pentru c, din cauz c, din pricin c, din

moment ce, de vreme ce, mcar c, mcar s, mcar de, chiar dac, chiar s, cu toate c, ca i
cum, ca i cnd, de parc, n timp ce, dup ce, pn ce, pn s:
PS

PP

Pn ce nu rstoarn carul, 1/ nu se repar drumul. 2/

PS

PP

n loc s scrie carul, 1/ scrie mgarul.2/

c) pronume sau adjective pronominale relative: cine, care, ce, ceea ce, ct, ct.
PP

PS

Nu dorm toi 1/ ci au ochii nchii. 2/

d) pronume sau adjective pronominale nehotrte: orice, oricine, oricare, oriicare, oriice,
oriicine:
PS

PP

Orice se vede mai rar 1/mai dulce pare. 2/

e) adverbe relative: cnd, cum, unde, ct:
PP

PS

Omul nu e btrn 1/cnd e vorba de nvtur.2/

f) adverbe nehotrte: oricnd, oriunde, oricum, oriiunde, oriicnd, oriicum, oriict:

PS

PP

Oriunde sunt popi muli 1/ moare pruncul nebotezat. 2/

PS

PP

Omul 1/ orict triete 2/ nvnd se folosete. 1/

1) Descoper semnificaia expresiilor de mai jos. Noteaz ct mai multe sinonime ale
acestora.
A tia frunze la ciniA se face luntre i punte- a se stradui
A-i lua inima n dini2) Construiete, cu una dintre expresiile de mai sus, modificnd forma de infinitiv a
verbului:
a. O propoziie enuniativ propriu-zis
b. O propoziie enuniativ-optativ
c. O propoziie interogativ
d. O propoziie exclamativ

e. Cuvintele din proverbele de mai jos au fost amestecate. Ai la dispoziie 4 minute s rescrii
proverbele n
forma lor iniial:
a.Cine nu muncete la tineree viseaz.
b.Cel ce nu lucreaz ziua n-are btrnee.
c.Cine se scoal de diminea flmnzete noaptea.
d.Munca gndete lenea departe ajunge.
7) Selecteaz un proverb dintre cele scrise mai sus i deseneaz un simbol pe care-l
consideri
reprezentativ pentru a ilustra mesajul acestuia.
f. Stabilete cte propoziii sunt n fiecare dintre proverbele scrise mai sus. Subliniaz toate
predicatele.
ncercuiete cu o alt culoare, n fiecare proverb, elementele prin care se realizeaz legtura ntre
propoziii.