Sunteți pe pagina 1din 65
(O lucrare DORLING KINDERSLEY www.dk.com Redactor-$ef Jayne Parsons _Redactor-Sef Artistic Gillian Shaw Redactori de proiect. _Redactori artistici de proiect Marian Broderick, Gill Cooling, _Jane Felstead, Martyn Foote, Maggie Crowley, Hazel Egerton, Neville Graham, Jamie Hanson, Cynthia O'Neill, Veronica Pennycook, Christopher Howson, jill Plank, Fl Louise Pritchard, Steve Setford, Jackie Wilson _Jane Tetzlaff, Ann Thompson cd Sayers, Redactori_ _Redactori artistic Rachel Beaugié, Nie Kynaston, Sarah Levere, Tina Borg, Diane Clouting, Karen O'Brien, Linda Sonntag Tory Gordon-Harris Designeri DTP Andrew O’Brien, Cordelia Springer Redactor Ann Kramer Redactor artistic Peter Bailey Designer DTP senior Mathew Birch Cercetare iconografied Jo Walton, Kate Duncan, Liz Moore Biblioteca de forografii DK Ola Rudowska, Melanie Simmonds le arilor de PAGEOne: Bob Gordon, Helen Parker, ‘Thomas Keenes, Sarah Watson, Chris Clark Cartografi Peter Winfield, ames Anderson’ Cereetare Robert Graham, Angela Koo Asistengi editoriali Sarah-Louise Reed, Nichola Roberts Productie Louise Barratt, Chaslotee Trail Publcat pentru prima dat in Marea Britanie in 1997, 2004, ‘de Dorling Kindersley Limited, 80 Serand, London WC2R ORL ‘Tiel original: CHILDREN’S ILLUSTRATED ENCYCLOPEDIA Copyright © 1991, 1993, 1996, 2000, 2006 Dorling Kindersley Limited, Londea ‘© companie PENGUIN, (© 2008, Planeta Marketing institucional S.A Agent exclusiv pentru Rominia: Liber Novus do.o, Serbia “Toate dreprurile sunt rzervate Nici o pare a acesti public nu poate fi reprodus,stocath {ingen sistem cu acces public sa ransmis sub orice form, electronica, fotocopiat, inreisrath sau oriaze alt, fea permisinea anterior a deinitoruls: dreperilor de copyright ISBN penera intreagacolecyie: 978-84-674-5221-1 ISBN al voll 978-84-674-5222-8 ‘Tradusde: www-noitraducem.ro DIP: www.eqs.ro ‘Tiparc l ROTOGRAFIKA, Serbia Dstt nama inpecuns clara Calan LISTA PRINCIPALELOR DEFINITIL, VOL. 1-16 Consultagi indexul pentru mai multe detalii Corns Anat vesonse 8% | Bromane AsinattsURATOARE © | Brotocte Conskrorosmeanetetonpin? 8 [ANTIALE, COMFORTAMENT $8.99 | Bistnicl st carepnats [Asia 9 DESENEANDATE 90° | Broly aire novine stenarice Awranerien a1 | Bou A ——— aoe : ‘nana ne 2908 matOANE 9495 | Bouin strunacuay oe 1 | Anararonunivan 96 | Beare fens 123 | Aacenrou, cites unveusy 9799 | Bronsre 1 atongre nAtoase Re M416 | ‘annorocse Tooa01 | Broagre sroase Annan 102104 | Bove ~ "ARICI $1 ALTE INSECTIVORE, 105 Bupism ee Se ae 106 | Borseyestcamunct ae s | Anse 107-108 BURSUCUL, VIDRA $1 SCONCSUL Amick corres te | ae ie ‘aoc ano oan Koertas AnrnovoDe nee Te aoe a ona tisate | ‘raicn Non vast v8 S16 | Ceunne somes Asta, nos rats Anica subichpcanrRaL sa | eas UPTIS Caste gf CULOARE ‘rica ves ae | Ut | carana AGnICULTURA LERESTEMEA RNMALELOR. 47-89 oe 22 Chaba. ssronie Keene pocronneie 9 ony ma | Cancun acre sansonaes ssronre oe 24 CanacaTie pleatanant eit 2 | Amora | Clam rome ‘Ato a8 ROUND MARINE Be) Geer eran, U7 | Canoe mane ALIMENTE sass | - ania, CASE StCAMINURD fosmnatia 3) Auenica covrnata 79 AVAEER 1 8842088 ‘Aunt covered tronic | Avstaaustsronc BRS | Chibront Asentca oxox sre Casound crenrexarona ‘ateicn 9 ORD, FAUNA ro : Chante AMERICA DE NORD S7ORIC se 1B + | Chomtoane gt ariiore Aweaten or sen oa Canon ‘cient, FAN 970 | Bauewe prosune ise | Caan ‘Auica beso, 7OIe mem | Bauerut m1 | Cam Anenica stm, rarrea NoRDIch 73-74 | BANGLADESH gt NEPAL Hes | Cais? anus ats vost ‘aceicn izs0i0 cv 75 | Baw Weenie | Cour ‘Anennbien yer | Bana 17 | Cutts ‘uarracentcoureyt 77 | Bannan és | Crean rors serine $0 | Bhreamnaanza rtamincout 19) avs Ancto-saxont 81 | Barts romain 150 | Guue ‘wnat 249 | Bremnoven-iwowie van 151 | Guana rarwan ‘Aviat ntonaroane | Bact 152 | Guunatsrome [Annwaue nocrunne 85 | Bierce pr worocietsre 153154 | Creuse PUTERE $I VITEZA eo ss 156 157 158 159) 10 161-10. 16-164 165-166 167-168 19 vot ma. 13. rrst7s 176177 10-181 1a 13.184 15 186-189 10 I 1924193 19195 1964197 198 201 202.203 204 205 206.207 208 209-210 as 216218 219221 . oo fi aay ee elteker as Bocing 747 Pimmiineul eae 47 kmh vext 978 kmh vest 978 kmh vex! “Trenent cts AERONAYE Posanres lochvrron sTUCANt Gia Giursnes san runes ‘Govinseaya nn vate INDUSOLOT Capi g ater coxsraverst Cann Coven gr cimmuas Coun, cxteroron Coweay sous Cowtere jtasranoizt Courortne Conrveres | Coxsenvane Consent {Coox,sases Corn | Comer | Contes, nono grav | Conver uas | Caantseatre castacee | Gaatexa i sisrewer xenvos ‘Gansrent $1 pezvorrane Casyromns (Gustats st atte rvraeexeyionst aocooit Caveranete Conmontsivzuist Corose CConmct ean ‘Conia Cormmucne D Davescanca Danset Danwnn, cHaRtEs Destex Degerron DICKENS, CHARLES Dicesria Dinozaont Dinpi irate Disney, wat Dramarunete Dauwr Dasrrunite oxvevt Donors E emrrayie Ecotocit stcostsrae Ecuapon st rexu pisox, THOMAS Epvexyie Eoirrvt amie P Eysrvin, ALBERT Euecraicreare ExecrnoMacnerisa Euucraonics Eueranyt Exewente Exisanera Joie ee cea sae plane sper cu Soar, ns ns nsa07 ne 29.230 Ft m2 a3 ainss 236 ara38 29 02s mes a6 235 nis.ni8 219 250 351252 253254 255 236257 258-259 260 261 282263 264265 26 267 268 270271 zm 24 25, 276 27279 2s 282283 234285 2 208 259.290 po1292 23 2 295.297 298 29 301 302-303 304 ori SARELE SsISTAMUL SOLAR Eeyta gr avsreua Eyenets Bypncts NvcLeaRs Eroca anonzutut Eroca br n1arRs Ernuscit Evxor EuKoPa cHNTRALA Funora, rau Eonora, sonic oKoPa MEDIAVALA Evowpe EVOLUTIA UMANA ExPLonansa, Exronanea rovans EXPLORAREASPATHALA iB ates ee ford eeu sa sion peony ae aes eae more een Fonespnnoad prcczanma foe are cae ai a ase fateh es ee as pl Fora cocans pa are Peas ect ee fee ete a eae See. ee fencer G Garant | Gattteo caus Ganom aataca Ganno, cxzra JoDUCTIE DE FILA. 306.307 308-309 310 3 322 313 suis siesis 319.320 ss w3308 325.326 a7 sus-309 330 331332 24 395 37 Gus Ghons ween Ganoner Gexerica Geoiocie Genwanta Gerwanta.tsrone Gexoxino Gowxastiex Gunare Guactayrowea Goat, Jane Gravrespis Grist Grinist 200100108 Grecia axrich| Garcza srputcania Gust tno | Guvenve stroerici Harve 3 Mopa Hianpi $1 caxrocean Hanria Hinenxanes Hex Hisperscct Hirororasat Hirer Horocausre: Honnowt§1ssreor ExDocRIN i Inns str gt ocon eres Ine Incense asta Increase manstoneas Isenit mas Ihren zane Inrenive corre Inianivt state Jaren een Increase ast InansUL MAUR Inenivt moxcon Ihrennor eon Ian oroxas Inrsnivtrensan Inreaivt onan Int#niUt ROMAN SHAN Inrenvt saeavto Ihren sonia Iseast | onan ance Troi. sroue Inpowtzia InmacTion tapers Inna gestern cxmevarom Insert Insrnonevrs avzseats | tesute | ixsve sauna Invest | teas sta | tnt lncanpa.tsronic Ineasasnv Isnast | Isroma 398 399 400-401 402-403 404 405-406 407-408 409 soa an a3404 ans 416 aie 48 419-420 ava 2 424425 26408 ay 80 a1 a3 433404 35 436 a 438 430-440 aa 43 us 4c a8 + 450 45 452 453 454 455-456 457-459 40 461 460 463-464 465-467 468-169 47047 an 473474 4757 478-480 4a 490 483484 435-486 47 48 499-490 go1as2 93 Ironia axret Isus enisros Trausa stwacra Trauta,1sronic Tupaisanu 1 Ivor 91 scurunozns J ‘rows Iaroxia,isroxic Suz Tocunite oumeice Jonson, ace K Kino, manrog curiam Kuntar ax L acum Loerun st eynun THOMICE LEASIRE sl NOLOGRAME LExsrunt jt coum Ler gt aur: retin sAtnarice Lvowanno na vixer License Linzce Linon Linwatos, canors Lirenaruna, Lireearua pevrav com Lonak Luna Lunt t cane sanmaries M Macazine Mactan, reRonnanp 7 98.499 00 so-so 504-505 506507 508 50 510 33 ny sis 5i7 sis-s20 su su 525-525, 516 su sus.sa9 sys ssh 335 536537 | rans ei PLAMETE ‘Nepou ei PLANETE Piel aa ar Pavers (Maem Pinar o7e 694 Mewar Venus es seiPuavere [Prasere Macwerist Maitouso Marca TenEza Manure sr atre penuare ‘Mazarsta 1 SINGAPORE Manarene Mawora, s11s0n Maxcusre gcivers Maonit gt rOuINEZIENH Manea necesiue Manse zncnanwe Manx, kan Magis sate Magint $1 caMtoane Marenarics Marentat etastic st eavenvc Maxa Mawasrans Maar stoceat Memicasesre Mrpicina Memicixs,tsrontc Mapuzt, ANEMONE DE MARE $1 URET! Marre 18 Mater state sonuyre Masteyucont Merace Maxic Mazoamenicantt Micnoscor MuLoacs Dx prorutste Miwoaxat Miychna rxssisre Magen racirisre Mrrunt gr LEGENDE Montara Mower, crave Moxcotza Moscntt Mozart, WoERGANG AMADEOS Monti gtvAt -Musein 91 LicHENt ‘Musca grangeanea Musre Muze Muziek 569-570 ss72 573.575, 576 s77 ss 580-581 sm sa3-5s4 585 586 557-588 589 590 sel so 593.594 595 596 397 sos 399 00 ro 2, aos 604.606 Narotsow nonAranre Napiuwne UNITE Navara [Navrgnpia $1 ALTE SPORTURI NAUTICE Nevasroica gypeRv Newrox, sinisaac [Niciernwcats, HORENCE Nort Nonwanzi Nonvecta Nova 2881aND& Nota ze81aNDA, srORIC Noment O Ocean, niarou ‘Oceans ancrie Oceano arnaxnie Oceano moIa Oceas aacitte Gent sivxzu, Or srcamne (OLARrr st ceases Oumress Onna Onaye Onciestae Ova (Owens, ess R Pein, sup-vasr Paxastax Paracatt Parazirt Pastevn,20u18 Papunt Piast SCORPION Pwawror Phsknt PisAnt chosrkroaRe Asani DE PRADA Asan oF TARM Pasint Manne or 0.609 G10 eu 612 63 64 is ais 67 ais a9 oro8 69 60-en on 3 4 45 os ores 649.650 61653 654.655 56658 Jie sec PuASeTE Pisaar weznuniroane st Rapa s1sonan 71S | Shoitare gt ermeyovene 768 Puusnint sa | Ramo Fis | Seaxoneare,ssronte | _Prscamug 1 nisantnnoceR 6 | Raproncriviare 713 | Scuusrur Prscvrre Goi | Ratt cagre asasne TIS Sctavacisuou Pageant 5 | Rasex 717 | Somtenra Payren, ron 6 | -Riznoaie Tie719. | Sceuerona rea (667-669 | Riznosints NarouEOwENE 720 | Seve prsinocues Peron 70671 | Razno avtoan Fal | Suacesreans wastan 78 Preasso.ramto on | Rizeon nave jm | Sima srionbavot 73790 PicrUna 91 DESERUE 63 | Rkzsorve nF 100 oe ax 723___| Storencn mnrran eanuraic 781 Pte, Ant fLONGHILE 6 Ragnorve NosbIAL, FRDEL Tut7as | Soanece gstsremirsotan 72783 Pisco 67 | Rizsorvt Mowoiat at Doma 716727_| Soctrearta UMANA 784785 Pinan 6 | -Razsowwe ace Socear 786 Pinar 67 | Raum 730 | sore 77 Psi 678679 | Ryciavn gtcatcant 732 | Somme 788 | Peavere e202 | Rrcire grconatt Sraxia 79790 Pewee exces | pisos Sasa 70816 aI Prat caRNIvoR® 5 | Racarou ore 736 | Serra 2 Poanre, arknane 686 | Rgcaret untn sr0nIC 738 | Sronr Bs | Plants: pvoxrime om | Reuion 739740 Sponrent cu mora 794796 Pianre,osrotocie 688.609 | Rawaptenaa TAL7R | SPORTORL CU RACHETA,THNIS ™ Poayre, urtizARt 60 | Raraoowersa 743744 Srontunt ne contact 78 LAMA y mesa er | 745746. Sronront DE taRNA a9 Piowa | Rapunticr caveaztene 787788 | SponrOR MOTORIZATE 00801 Proserre 683 | Ravonvyta american 749 | Sraveursatcasace Foount @ | avouutia ontwize 750 | (cowoscur rani acu ca ~) 02806 bee © | RavouvTia manenzA 7s1_| Seareurmatsice 5806 oe 67 Revonvtia NDUSTRIALA Starete on cote 07809 sone 8 in | Revowwria sh 75h | SeareueuNive aLeawERicE siosis ee 7700 Rawocent Fart 735 | Sraraueoxtreisronte s148i5, Porvtatia AEIsTORCA oles, | Reece ee atcat7 Poncinase pee eset omen Seats sissy Portusaita TAT | Roce zor 739760 | Sta suantcr oe wane 820 Scere TS | RomAma.vcramsa foimova 761-762 | Sricia a | eee Tr | Rusaisrome 763764. | Staavisse. 160% a Passtuxea zm Sumuanin 23 Pane ayuron m8 ae c Paoowoza ter50 309 : | Ponttreare gt ataneeriNe m |S ee = Soweres 826 | weg, SONETOR SLINREGISTRAREA ACESTUIA 827 Sueantanons pLRITON! ee | ere aes : R ee = |S 8 Ractere mur | Serre 767 IsTORICUL COMUNICATIILOR 1240 Tinie peel “iawnan $44 Coda Mone “ora secooen ees ee pera = ae ae ee =. ¢ i ae _...W. ; ‘ee XIISemnaleFumigenc 1784 Trisurapoytei 1850 Curia poy 1855 Telegraful cw par 1860 Semaforul si Pony 1861 Car pone S U eG | Sunt st ALTE jocum! DEMASA 29-830 | Unrrqt pe acAsond gr cneury s Lunea vie | Scott stcousen 51 USIUNEA BUROPEANK S78 Cuastricanea vieyurroaation susis | Sen 32833 | Unrunes sovierica 9 TaASATURILE HINTSLOR SE siso7 | Sonotayt 1 aire nozAroAne S486 | Unsunr cousncrate 880 RECORDURIANDAALESIVEGETAIE 918919) Sorin 57-4638 | Univens SS1-882 | ANIMALE pe CALE DE DISPARTIE me | Sriista 39 | Unscnea pravzut 883 Srusta.tsromic sos | Uns se | grunt, Srunspece PAM aNrULUT H2 | Unstranpa gt raroxt s85 | Usvensur 92 PhacAxre sm TaMLOUL PERIODIC AL ELEMENTELOR 924925 at Vv ee = Mase 1 IMENSIUNI Tana soy, sonic 43 | Varoanegrmnct wom Tearne 44.845 | Vasatios axons 589 seat pies mene oO eee moe, [pourri ae Tesonocta meronsariet 7848 | Vag ransronica a, ra 2 Trasconvnteart ts | vioro oe 2 na eu TrLtrowot 850851 | Views wy | eres oe ey Tresscor 852 | Viervan, cannopata 511408 96997 , Truaviztonea $5385 | Viewer 598-99 Texrite st eskron 855 | Vorsassprvusnens so CaF i : 2 Mrrovocim 5 Tuattaxb yr avina 856457. | Veiprroane si veiyroR Shes) ee Tina 91 sthvicttrogTate 58859 | Viera a eee ue Tin 860862 | Vexcant soso | SEA MAMIE = Tiskeee foie Fung eon 40 TENOR! sl eA ERATE os «|W “ Trai, s0jouRNe 68 Isronte ee = WasntINeTow, orone 908 Dave iaronraNre aie sronier 942.948 | Toxcia 197. ere Inpex TWAIN, MARK. ® Zi tae os | eee 090 | iNDIXUL LOCALITATHLOR sp1t016 E Zeon rome . tories | oer 907-908 | ConrninuttORI is | ee ce joy | Diane gneve sno.ni0 | | TARE Dt Js, ston 2 oe ee | ‘Tons 76 | | | | | 1901-908 Telefon obit 1889 Tefal ome 19331935 Radar ei RADAR SONAR | fame pein sate eiSarenern Re y 1926 Telenor a Bae es VENT 19896 Enger adie sei RADIO 1991 Telefoane T919Poyeacrank 1954 Radloulcaransvor 1962 Sula de comuniai CUM FOLOSITI ACEASTA ENCICLOPEDIE corecti a alfabetului. Daci nu gisiti subiectul dorit, atunci merger la index si la dictionarul geografic si va vor indruma exact citre pagina caurara. In plus, sectiunea cu referinte contine sute de diagrame, cisute cu informati, liste gi tabele care suplimenteaza informagia oferita pe paginile principale. URMATOARELE PAGINI VA VOR AJUTA si profitati la maxim de ceea ce va oferi Enciclopedia Ilustraté a Familie, Dorling Kindersley. Enciclopedia congine aproape 700 de articole principale, organizate alfabetic, de la Aborigeni australieni pana la Zmeie. Pentru a gisi termenul pe care il doriti, mergeti la litera | UNITATI DE MASURA SI ABREVIERT Majorctea oniigdor de mime sent oferta In siemal mec sin cline Poe obcrva al jo. ‘ele dine ce msi comme breve dn encclopedi In ere iru | | bes ing = lon en (km) = omer peat 44H = dupa Hear | sea © cea aprocimacy) | Seabed ce = donnie ip pap pie ‘Cisugele cu info DewunnssELFck Apr Owner Sphinn oat Spee Haya Tenure gl lo ii din domeniu istorii ASEZAREA IN PAGINA Paine nile a ar inde ca engi a Ince cae ues fcc mat cena pol ‘rscll penile sane deena» Informal dela nema generale eiete indivdale sicile alfbetice rl etn evident ou ish pe ermeni cy ncopei Sub-articolele Saari fed importante Informa mpimenere derek ema din rode =e Diagramele Diagrele clara scx: proelorcomples concept Acc dggend aa cam opted ple each lamin bere di (ar ee cnn. = Jp swt Trpiae Cisute biogratice decane Tire Norse srcalelccomindae Taasjd ‘Tab! Senne depos veertengs Wepalkccne devitiedel dope ask SORE loons refit mada ty Introduceres Fecal ncpece ‘medrese (ney pods operpesta ‘desma spe beeen CULOARE Oe lee Alaa din nde Scope lng ie Os = preset die Lamina: pec tots Sowi- ome ve sens: pero chemin reflect doar sna gin de wd Caieabea a bela In rial principal dre CULOARE,inrodueres expt fie cs acon nde Forme de amin line ort afield fie el. Clore tempera — naturale eae Gace, redeiget flee | Ipugnecongt inormagiindomenil ort pat dape Suc bet Enc prom nofeintpesmn paris setulae eninge fgiad”—tin de meen ae eine dep lanl rex (San atial hc care sparen ace Caconpne a Sew sect inl perio de dpe mines sia ober smens secre al md 80 de parce i rar trea de vig hopin yee np, ‘CUM FOLOSITT ACEASTA ENCICLOPEDIE INDEX Andere cet ei te biocide meron nccopedc# pple ec pe a a (Degemral pope pease ier palpate ‘rise doce a mer paper nt grog (Cr Hneme 1967 art ase eeu dine aber prncpl ft in ordipealibt dela AZ «+ Rumer paginr sre cu crc bio (x. mor 10) imi lobar refering ab foo etext segues seca de een «fringe subform de combi catecene (6 ‘Cremona 495 C3) unc combat de eet Gece jth ocala par serait Fear sical principal ae ass bog gu Foca mur de tapered informatie al E Z Lamia colorate Refegares ‘tlonor |AfL: mai male Rinne din csegors APL sv de sf cies oly hides spe alee dtl eewoee din encclopedic Felonies accor ada pate sues nla areal eran ‘Sonera rg | gnens Anca adntae nt ipl prone! pn can ptf eiioate ‘bent prin acer lant va er alba a Cooane rindi dint tine vf git expla (dats prove oe pleco flat ican fname maine depot Adnotarea ihre a dno Mca care stg tenga spe ear ma ineresane del cpl cle ma import ent dinar dpe Teen karim Ci, Isronte capt inca ep re rerio een nee care ‘ad ipa Iseoricul Unarcel poute, de sNcmenes, nl lara apr ‘venimenor he Sin tories subica ea de don pain “deal dre indpadle tperide imate Siral de tear Eran un ide tien pres de Pagialr cae fis gh ce mal mporence tubartcal din scoped Sia de lar dea capa Tina kama dein onal principal dere primate pat gi — ‘bial na cpa Many pats bua rio prvind Tas enti de Le spiies primis Ch ted pind Iscatmatiaes parle made cv gral computa. PAGINILE DE COLAJE ae a lt de 70 de pg de ] ei ogra confrme cu ‘scleral fein un Arad Chin tat dee pg de ola unde ute cdr ater poate PAGINILE DESPRE (CONTINENTE $1 TART Enciclopedia conn ate desge toute cmtinctle yl ai, ecae ‘Sind fart deal, Arco dpe renee concent pe ogra eae alle dee fe informati despre sais Economia Ma os pote gs un sca dco singurt pagina despre Te eho (CUM FOLOSITI ACEASTA ENCICLOPEDIE LEGENDA —Conietnmjomt ae © pms sees Ganka dpe J Lescol ¢_ Orpen — Drum ee © Orag mic (2 Pane matte | — cae Con (rece S Acmporincmajond "Cult Yip Siege rt pare Ling mee ace Hares ponte oriemtare ones hardin esl nga Pg earaund we a eginea ‘Eicon coninee idee im Hara care deposit Tarde os nwpe Iran dfn rege jfk tov reamat aril Basel indi nora Seara yi busola Fear hart ae osc care art ce ‘lage extn stun dep ar lle din een, Bol san eles arse psy nodal oe. Referingcle carteriene [Namal el din jal hig su ot oct inde, Idea ic refi pons “Amster Ch pcre pi spe Inet icin lees pata dea ena as (Cp al paren pra Oe prt Densitatea populatiei O diagrams rid dees opal aati los eit obec omer pit Tied lic oretane pare dens populate PAGINIDE REFERINTE Yolumal 1 lepcieepati cone capo d fering detec Ue seal ce Inparein cin mar pit dss Panorama internagionali ‘Aces ecpne comin oat peo Posing dbl car infiggese tore ‘Beanie ene Jopeage coonmic raat peers Iseoria Sefones de sore expindeun ‘ors de ctenimente onc ce, incon dee 40.05 Hr pins presene imprean a datele mae "boi revlai ape yari Socio Lumea vi Seenes pina a aces pic fecunghd denarii io imprand ce ‘upinnd smal pee de {Uparge mae ae dn di amen san, 10 “SS TARILE DEJOS — Ro® on Sun spas ea frei Asean exe pals ofa et pcs Novy ua i eon poe Oameni, art s mijlace de expres Ace parte ee nde norma cin ‘omental cc eau, ul Plow artecrar,eatur, Abana le Stedoment = —- Date eseniale Pena Bee aes o cso dat ena cae contine detache despre ‘ae prcum popula capa, “Spelt nnd pal neni ria lin righ Ale eg {etna inl isl alibesn-procenal de ve vst peste 15 ana pt ‘eens shen Namal de perscane per medion tc indicia condos medal Spent devia ~ reed mele devs ane!penoane Clima © gras npn clin dt des rind pipet i empersure Hiren a consent. Tomperure Tempers diovan / media Canstetce Maia sn pistndvinle cede Inongabenpias pep Temper Timperics male won melee \ cant “edi de propa Media une eh ete medi carr orl Sip dep are Expl coc rsa prinsipalele nun se al Folosirea pimaneului Dan pd lst pda sina dn pfs oal aun doe pats decal de pire seopale Con mai mare parte pina Tae de oo ile i api Amps in region urban/rural inl nana ees pen din popaiec en er rane Sen) din ene ee eh. Maite popup din Tie de ‘orintgrn zone sae vse out pagin a tabled peso ote ssn de des inporane pind eee, mates, Pinel Une tbe de omen uniiirde mir “ABORIGENI AUSTRALIENI ABORIGENIT s-au agezat pe continentul australian cu mai mult de 40,000 de ani in urma, Au trait din vanatoare si cules intr-o izolare total fara de restul lumii, In secolul al XVILlea au sosit curopenii, obligindu-i pe aborigeni si-si 4 -stringi teritoriile. In prezent, multi se simt izolati de societatea albilor, dat incearca si-si pistreze totusi identitatea tribal’. Mod de viata {n mod traditional, aborigeni trian din vanatoare gi cules. Eau noma, strabitind teritoriintinse, agezindui tabercle emporare in apropierea surselor de ap i continuinduyi sigragia atunci cid resursele de brani se epuizau, Ficeau ere inere ceibur, de exemple, schimb de salite. ‘Vandtoarea gi culesul comple illest ra age mal fron ‘nb memel de Remar Facerea lumii Aborigenii cred c& ,Facerea lumii” este perioads in care fiingele ancestrale au creat pimAntul, dind nastere rutaror speciior si fiingelor umane. Se crede ch acese linge eediese vyesnicin forma spiritual ‘Oamenii sunt considera o parte din nacue’, find in strins’ logiturd cu route celelalee finge vi Reprezentir ale spiritelor din »Facerea lumii’ cum ar fi Omul fulgerelor, acoperi peretit stincilor si pesterilor din zonele populate dé aborigeni Bork - se Oma fgeror Uluru (Ayers Rock) Aboigni cred Big ances ue pei ‘ura itera oben adie reset atl Dovel ale penne oe a nll sere pen Ul din cena ‘cee considrt oc wer dee degeral aston PTPW avsreaua — usrnansa Cox, Ausreatia, srowic saa Aberigenivinw animale de exemple, sen c platens rte sate Vinieort flo lige ame de par umerangu dln np de ems ae ine la local de sancare ade ibs au cat un dabort [mb al smn, pnd nel sii seme inc ein ce ates I pid greedy SOCERTA Prints via aborigenilor utc Mogae epee cite ig faa _o limi de pmint si peste inci ies Ri cee ice s roa ligt fon nope La male festa rug ia wero wor ade pind pe conn Ci as ‘Catenin rain ce 30 id dire Ceremoniie Corroboree eer pone cintece radi Calas rete meninets pn nermedil pono din tec Atta, ps cece, ‘asp dane Aborigenii astazi Colonist europeni au juns in Australia in 1788 5 3 alungat pe aborigeni de pe tritorile lor. Asti, ‘Australia tise aproximativ aa 250,000 de aborigeni, mul = dine ei locuind in zone urbane Dei ined exis diseriminae, Ae ceva timp incoace aborigeni beneficiaz’ de ajutoare guvernamentale ij afirma din ce in ce mai mule drepeurie repeat asupra pimincul CCindewopenieu voici Acer af plo rater mins ach pine ‘hima larel wea pal teupe, De crn borg as lat pees rece Teton pide fa fcuor ‘ace ln 1993 gunenal anon hulp deo nae Inimpal ontcol cinpsa co Seep lesb [iis72.poemalsimmodaran progan elena binge Ln Fret ml cop in ike ‘Thnaorine desis Chg. i cr po de ‘lode nme in Int Shen Rewon Sogn ACCELERATIE, vei FORTE $I MISCAR ACIZI s1 BAZE eS SUCUL DE LAMAIE $I OTETUL au gust acru & deoarece congin acizi sabi. Acidul este 0 ah substantia care, dizolvata in apa, formeaza particule incarcate pozitiv, numite ioni de fad hidrogen (H*). Opusul unui acid este baza, care, izolvata in apa, formeaza grupiri de hidrogen si oxigen incarcate negativ, numite ioni de hidroxil (OH). Bazele sunt ,antiacizi’, pentru ci anuleaza aciditatea. De exemplu, pasta de dingi congine o baza care anuleazi aciditatea din gura; altfel, aceasta ar afecta dint exigent uate Zinc neste Iarogenl ent den Mineee Scala pH Acizi tari Concentra ionilor de hidrogen Un acd este cu att mai tae gi dincrovoligecrecunoscatsub | Gyatiemal mice pla, © / ‘numele de pH. Oamenii de stiingi—¢y cit formeaza mai mulfi A folosesc sea pH pens amiss Sn de hidrogen in Acizi si merale acidicatea gi alcalinitatea, Pe scala ; 1H, o solugie cu un pH mai mic react cu apa. Acizi ca, | Nici cel mai slab acid nu poate fi pastrac in recipiente de metal, Fee Test acida be osolupeeu | PrEcum acl sulfuric gi pentra cl acl sane corosivi pentru majortatea metalelor Cand tan pH mai maze decit 7 ese sciulazos sine forte fun aid eactionese x an metal secmant ga de hidrogen, it alcalind. Apa ete neuer, avand un Petculgi si oH Gedaldizolva metal si formeaz’ un compus nuit sare. Reatia Feta arene oe teste foarte violenta in cazul metalelor cum ar fi potasal si soul Ialat cu jonas si desl de putcenied in cazal magneziulu zinc care schimba culoarea in functie Cats Sirus — | de natura substangei: acid sau baza. ie ‘Gind hidrogenaldin-un acid est inocu ca decupra Saas in timpul nei reactiichimice, se ee gael hing oe a [Acid sulfuric (cep cn cael cones cel Peer = Acidul sulfuric ent dohideweset | ecard . hee sbsen encore incomace De | hiogetal meat : ‘Stmplectl Jct sudan | suaztt expr Aci Sitbohidor, enlend ocantaedecrbon | ale mete, \ agra sde moc. sapioo sai \ seas & Sant nde SF aid cri rug | rea - Sali de cope 2 ® Me Selo sane rial lor sal ‘uke Bind eee : Une srr de xempla ilicars lor dedi (en decapra ora ‘nr prod acu : ire ee akc Beane cee cind decapes ude ai cana ‘ Plasie 8 Industria acizilor wid owe ‘np ‘Acai sunt aia pe sar , ont Ae lgain indie pry ch Mista pacon reacioneazhrepede cu alte taneucal ele pea ceescompest | materiale, De exempl, acidal, sul Sulfur feloseye in producya = co olorangor gi pigmentilor, ae fibtelor artifical, plasticuui, mite : sipunnor 3 explozivel a Svante Arthenius ‘Aeidal se Formenz prin reacia Set) onde e re Combat chin eal le Slide un wee see Posis acids —e Mint doldince Arlee combuslie nop ~—— Spain nk Pot ecm pne ome mc ms seas neal cna green 6 cpa PR cores cunts isfha pin son al ican log ne y : i hein ; Selmi decane peneu | ep “Bln pas snap coc eam tion : sips fd es a Baze gi alcaloizi ‘Aciditatea ogetului (acid acetic) poate fi neutralizati cu var (carbonat de calciu). acidiarea, precum vara, se nameste baz Un aeaoid este o baz cares dzaleS in api Tara un alcloid se misoars cu it foxmeaei in apa Alcaloiai tar, precum, hidronidal de sod, sun afl de coro Tose ameteaa ca net Sapunuri si detergenti Bazce diz bine uel grisime, motiv pentru care sunt ulate a fabriarea de sipunuri yi detergeng. ln general, murdarae ‘fle difila doar cu ajutoral ape, pentru ci grisimea ji apa nu se amesteci. Sipunul sau detergentul, eam a filichidul de pila vas, .sparge”grisimea in piciturt marunee st astel apa poate spala murdaria, nar oper grin ape pate naff Baterit Ale burl sre sn etal, eapeciconde lectin aun! ind eal su de slp, ate Sut formar dneean deli ~ dea sc forma unl putes ui ichid = ne dav baghete an ph 0 leo Cea ma al tere ee cella wea, ee fone eee ora de moni Barre cu dua fang de vi comin decor ale de excl tdinhltond de oc bere peru magi at deco ‘inside Industria alcaloizilor Principala materie prima in industria alcaloizilor este apa sirati, Hidroxidul de sodiu, folosit a fabricate sipunurilor si harvei, se produce din api cu sare, prin clecteoliza (trecind electrcitare prin solutie). Apa cu sare absoarbe dioxidul de carbon, pentru producerea carbonatului de sodiu, folosic la tratareatextilelor, in tehnica forografic gla fabricarea stice Awrsrecs SEONG 1 Aros: NST MOET Shs, ‘oma died ‘Tarn clipiti de pice, haine si tackmuti prin incermedilgrisimil. Aceasta face a inturarea mizetiei la despa lca pe satin scopal produc iden desi ACIZI SLATE Prada rai! Pere de let Aes penolrelor pe nate por (Sender ena pee re dep isapraasped Tener dpe Sine pape ce eid deren ean Esper nai Elo degen Cangh Spun chi pneu acu pence pert de ile pusinoe some Posie i conser Fenton Dachacee ini Se Fret pile poe pede pce BE sae perineum ‘din cas ig Bactiepnara Bats cudarck {elalt ces Istorie Anu 00 en ence fons cen deem aang Peo produce spun, 5 | Scola tes en. Chimie ta pede a sali oie elude 1780 ina bic de aid le inkimes decent Cunae —— Diceste Neutralizarea acizilor Din reactant baze cu un acid rezule o sare neue. In plus, oni hidroxil OH") din baza se combina ction de hidzogen (H*) a acidului, formand api (HO). In viaga de 2icuzi, problemele create de aciditatea nedorel se ezolvi adiugind obaza deo tire corespunzitoar Aciditatea solu pl sla ti de Feo ai Paine ‘leer ine a ‘Sr ere acd po ul doh mineral vile deca plant neo opo adie Ferme teats slut cde lpi ar (onde cs) pci. Act ese bark ‘Sn pod in pe de esac {ins ein ma re ermierimprqtind ar pe ternal cd ‘Vindecareaindigestick Sac uman fle sd Pf pntratomac ave area forest i coat naa de pradacho ere nds pox neil cies da jon papers, sei Ingepicurle Viege dealbine gi viespi Inept abe one dren pene chee Tres npn cob bh, punta bona {lic newraliezs Tiger dren Spe debe de feline dean cade nope exe ‘ein des pate news prineran sedan alba Fritz Haber Jn 1908, chia grman Fete Haber 64 1930s psla paren proces de EBbnees amon alc, Bsa rodoceaerintorioreaplonl Proven Hier prespune ras, ‘on din ser cu hioge Iba Mai. Haber | ‘erat o modulate de opie acl emer tcl ‘snonacll in 1865 Eres Slay. che eign deo primal proved podicere pesca liga bse carbonate soda oe Carona de soi fon de drogen sunt ceca Iecoafrd aco propiile lorspecle 1908 Fie ber invents proce deface ELECERICITATE — POLUAREA ACRIL yal MATERIAL PLASTIC 1 CAUCIUC+ ADN. ei GENETICA + ADOLESCENTA AERONAVA (ae “Termenul aeronavi cuprinde toate masinile zburitoare ~ de pate cate ca iaaaee la baloan i ORICE VEHICUL care calétoreste prin eroplane, adica at aripi st motoare cu race, car le conferd aer se numeste aeronava. Abilitatea de vitezi. Printre alte ipuri de aeronave se numiri planoarele, azbura deasupra obstacolelor precum sf nua moos clcoetele sland # djl ‘uncyile unei aeronave determin’ marimea si forma sa clicoptere. Majoritatea aeronavelor sunt oceanele i muntii fac ca aeronava si fie cel mai rapid mod dea calitori. Un avion de linie poate traversa mii Biplane tose de kilometri in doar cateva ore. Acceasi calatorie ar ci dura cteva zile cu barca sau cu masina. Avioanele de linie si aeronavele militare sunt vehicule complexe. Corpul lor este construit din metale usoare, precum aluminiul, si materiale de inalea tehnicitate, cum sunt fsloane Planoare materialele plastice. In interior, sofisticatele aparate de kts cone zi control electronic ajuta pilotul sa le conduca intr-un eee po eee mod eficient si sigur. Aeronavele mai mici, ca de accom Bases exemplu planoarele gi baloanele cu aer cald, se folosese wists ee deseori in activi tile sportive gi de agrement. as Anatomia unui avion de linie sme oe Majoriatea avoanelo deine sas design de bars ace Baing Tain rae 00, Parts lor principal exe Fell care scamsna cu un rub gg Salt combani ‘metalic lung si subyie. Aripile sune prinse de mijlocul fuazelajulu, iar coada si deriva sunt fixate in spate. O podea separi cabina pasagerilor de cala peneru bagaje osing 747-400 pose ara pee 13.600 kon fats ope pene shiner = ut love del a Avioane cargo Avian cae anspor cargo, Marfa se incre print us Caine din fio Sistem pon Howard Hughes aR ttctr de ln Cabina pilogilor ‘Mincare la bord «on Aronavaoieconrol dncabig Aliment prepare lorl dinars aetenor sue depotate Delecrare TWA bier cies ‘chipumentior sons Ineabine pins lamomental in rlgsieencle Gar penal debe ‘sree por cep ina Forte de zbor Sistemele de control Motoare de aeronave Pentru a zbura, oaeronaviare nevoie | al zborului Motoarele aeronavei o conduc prin ac, prin propulsi. Tipuri dedou’ forge: de portangi, pentrua | aeronavi este diniati prin aereu | feite de motoare produc propubsia in modu dere imine sus, side propulsae, pentra | jyeorula wei ssteme principale de Motoarele cu pistoane i urbopropulsare acioneazi elice care 410 impinge inainte.Poreanga Control-clevatoatele de pe coada | resin act, la fel ea elicel vapoarlor, care se rotese in ap depageyte masa avionulu, iar Svionulueleroancle de pearpi si | Motoarele eurboreactoare si cele eu turboventilator produc un propulsarea depagese reiseengala | direcyia de pe deriv curent de gaz foarte rapid, care deplaseaziaeronava inate. {naintare provocati de acrul care trece pe ling’ avion. Cind un avion 3 Motoare cu pistoane Pano se afl la viteza de croaziera, portanga - Acorn lta ste egal cu masa, iar propulsarea Br cna | eee eee reader este egal cu rezistenga la inaincare. Scripta Hlroancle fcc | ‘iborle ron pot oc comma die Elec erose tA Motoare turbopropulsoare pwesd moto! prem | Pro ONS na sit | Casi pt onc 4 Aripi Smile, ‘Smee cece popes tmooral pipe x Aripile vionulli sunt cele care a produc portanga. In acest scop, 7 Motoare turboreacroare “eta spit trcbuie ca acral si treacd peste ele. Ace pt npn Forma aripit Aripa in aexiune Unghiul de arac ‘Sb Gaele pin pace Dedencindnicapi — Prtmeserieidembuipl Lncighst nati trol cea popuhen eon aauncaronae se pete eemalimaredecit ene ican flor spores | nes vn ala eee dem Tiebocentieto Alou cape scot spel Sopa Pera Pons Motoare cuturboventilator Ay Ce yy, (ELLIE, LE ies ‘ Elicoptere - — Spre deosebire de majoritatea aeronavelor, care Lamele cra se é Moir aes au aripi fixe, elicopterul are un rocor care se pens 3 invare, cu doui sau mai multe lame lungi si comlaeia subgiri atasate. Prin rotirea amelo,acestea tidied clcopeeral pe verticals. Un elicopeer poate devols de aproape orn sn tebe st foloseasc piste de aeropor,Poate plana pe loc si poate zbura inainte, inapoi st in lateral o Datoriea acestor calitigi este cea mai adaprabila Sth acronava Se folosese la transport, supraveghere gala $i misiun de salar Lacie Decolarce Deplastea Tru dest el pcp gecdin Goll ic dele gts cuindiepecenr atc Aum rnin pe copa Simelipndpletinntconde dneymincmenepmetomme Se Spe plociSccmalcatede Initmonl poe acl ce pare pipiiecnbllpepresanpaipen Sopp nner tpn opal Titi roort bcipodce ine Ai poe simp mane optic chord Grcend.Cacit Impolpocrckopee i pace Sitio ees ma pale : ipa tras UTE scone In 9}. +4 ln Se ni fbeh de Resor incom inp Salle scenes ae evra rina Sistem de control al sborult Pol wi ccope pune dese secede conte al sora Siem ‘leat de pg peer ina shimb rll porta prose de roxora Peinpal, Control de incinae Een clcoperal se pee nin, i Peake de dics copter se secu tga a a rp sale or aun moment dat, ‘opera sbusin once dee | Arwosrena | AvigaxE Znon, ere Aron de vastoare ce dportive de tae Llsel McDonnell Dough 7A 18E Siper Homer Cosi Ys, pee ee || Snpel oral de contmiar | cctonice: Boeing C135 Strtocaer £ a fair eter ema cat nda wh ww oe ‘mar lang cure, Bong Looe penn = Mpa Avion denna de afer. Beish ‘Aeropce BAF 125-600 Arig poe rants ee erie a copter de ata, Bell AH Cobre Aeroplane pert deer ald Deloria eee ee ham desenbe care ie pol 16 itl tnscach pce! slogind lel —— Tipuri d ‘Aeronave cu destinagie milicara ee ‘dele atrice malas ‘Avion de ats nar, McDonnell Dough ‘Av Hane ‘Avion de wansport,LoctheedC-5A Galay nl din eer arate in ee onde ride ae rome Avioane cu destinatie civil (de ge ‘tom de ~ pind elma Jin ‘ion mica, Bocing 737-300 ‘Avion regional Fach Mev ral elon icopter de persane Sosy 5-6 Arp fla seaport material ‘Avion de ntenamentaremene, Detsllnd Tiger Moth DHSA ‘arbpropaire_/ Elicoptere Spore je acronaye:+— oe eure Spee marr df fete eae aoe ‘ion de bombasdaneet, General yous PINTA Asn a Sorte / SS ri gi demarfa) pasar dear a amet <7 ‘Avion dni cure caier, Beh Acosace BAE NG RIBS pbs nr par : pone Cesiger so ‘Avion de agrement SOCATATB-20 Tidal Rawr » ala | owt hcoper de tanpor: Boxing CHA? Chink 2 Ble fips 8pm ‘mardeiclanda sb aa Bombardier de src lave pecs apa acu Fuld 10 Thundrbe pose 1800, telat 727 ‘parce ange art nes Hideoaion, Bei 50 Mermad _ Opry pate sb ea J, deepest aton Toten po inina fo Arona co tor mobil Boxing \22 Osprey Ari din mater teil / esta potable Moor Microlight un ede , TRAIM, NE MISCAM $1 RESPIRAM pe A) fundul unui imens ocean de aer, numit atmosferi. Aerul este un amestec invizibil de gaze, format dintr-o masa densi de milioane de molecule de gaz, care se migca foarte repede si la intamplare. Fari aer, Compozitia aerului agin Rrteicn wate Pamantul ar fi o planeta lipsita de vag, deoarece Grice cantiate de xe se zi gazcle conginute in el sunt vital pentru plane si cone oven 95%" , Bioxidal de carbon colorate eprezinta proportia itelor gaze in ae (co,) 3 Bia de cton on S Origen (03 Argonul (Ar) ‘Gua Azotal (Ny) mapail ard : pete scepntsane pes , : . Masa aruh Poluarea aerului Presiunea aerului : Aras x expt Arul nu este pur ,in mod natural’, ci ‘Acrul exercita o fort asupra obiectelor, pentru ci simp. Baloane idence den cconyine diverse cantitigide alte substange, __moleculeleaflate in migcare se cioenese mereu de cle, fins see dowt capa leu ‘cum sunt praful, vaporii de apa, bacteriile, __Presiunea aerului misoari aceasta forgi. Presiunea aac snus aclarnijon : polenul si gazele poluante. Poluarea aerului, din aerul liber se numeste presiune atmosferici. Este faloane saci csi penta es halon prin accivitgiindustriale gi erafic, poate mai mic Ia alieudini mai mari unde aera este mai Sopa nema ge dec tal cauza grave probleme de sinatae in orage, __pgn dens. precum si pagube peermen lung mediulti —sromenul a Fan pera presen chide is derma pees pens lan odie upe dente odce Schinbure deeper yumi ees = a = . re peti seu di vin sno ven nen oi ine Rogie PLimivu st POLUAREA PRESIUNEA VREMEA REST Arnis — Cetute —ForosinrizaFREcAREA A Riteey worecull, 18 AFRICA Se podis inale, acoperit de degerturi, Soh, AL DOILEA CONTINENT CA MARIME dupé Asia, pidurieropicae laxuiante gi S55 fica ete dominae in arta ce nord de asul deserts Console Y7 Sahara, iar in est de Marele Rift African. De-alungul — svemarde ice ae 7 Eeuatorului se intinde o centura de piduritropicale, Stun anicn ec i iar pagunile oferi hrand turmelor de animale salbatice. _Yeasor calle muntonse ine In Africa traiesc multe popoare diferite, ficcare cu limba si obiceiurile sale, din xesaneacopritecuipads Islamismul gi crestinismul sunt foarte rispandite, insi multi africani au ee ramas loa proprilr credingetadiionale. eee : ON Se ose SEE ni oval Nid Nhlocsioiingiontn os eS in pend pin Ul Aan in Niger, pint dele mat stece Nila Mets ride din Faia ill Mente Biden, Asean Ep a Valea Lunguli Rife African an eid a fe 6.00 hn spe Ein Mocambieaersind Roses pin Sila Iipme de pind la 90 kx Delta Okavango Mate arse ain oocan fd del, intl Okarango di scl Afi ae. ‘ds cae ence a foro eatin deel Klar Okavango oie in Alps jcg: ode 4 kn Manninen nt yn onl DVR Sectiune transversal a Afticii Mea! | Tenet 33 5 ‘Affi erica abrupt din Oceana Adan, pina Minty BA lanier (Cat nat une au Nil Ze Mang Raweraoe Mare (Gat mas ane ac Vicor Ti Altium e afin os nde “ Lf Seley Occomat (sel Af) 68880 he placa coboar ind Se Ocul idan Sie Tome adie NuwAner pARItOR 3 PorwaTta 81.0000 = Surmarara 3033800 on Fa cea 0 sa Sadan a Aproinae4 100 kere P| tatseansaaes ex 19 nea impiduriea Zone climatice Dei in cea mai mare parte a siumede aproape La Ecu: siumedi, cu mulee precipita In egiunile montane, verile sunt Savana calde, iar ierile rec Fumide Mungit Feigeghanere Futian Baa Diana ony Arnica, Arica, CuMA CoNTINENTE DESERTURI FAPNADE | FAUNA, Musg: Papurt Uter Revie Yast NG NNT pabtititon IAM 20 B= AFRICA DESUD ee ASEZATA LA EXTREMITATEA SUDICA a continentului by) APN aftican, Africa de Sud este marginita de Oceanul roreiips mca ) Atlantic si de cel Indian. Exista doua mici enclave, Lines reanetrate aan eles Lesotho si Swaziland, giri independente, in interiorul aie tea oan Africii de Sud. Rasismul a dominat politica timp FRetse1a pownana cetinsnal de mulsi ani, si, din 1948, minoritatea albi a guvernat fara si a pus in Monta and aplicare politica de apartheid, un sistem de discriminare sociala. Seaoeaee Pan acess TT 1994, s-au desfigurat primele alegeri multirasiale si, odata cu sfarsitul Fond be cuvenwans Denowae Seanansta ne vist 57 dea apartheidului, Nelson Mandela a devenit primul presedinte de culoare al | k= ‘Africii de Sud, conducind gara pana in 1999. : Drakensbe Relief pidare EE Cag Inprseentl Dakesherg Africa de Sud este un tetitoriu 10% 508 eee nauere al contastelor. Culmile abrupee é sl AfsldeSol ale Marelui Graben Est African canta Ae sepapodivril plane din Dyes fe dns sree Boop Colman cnet nia aaeem dep ‘chi misses Rican inne egiunilejoase si nisipoase ale coastelor. Adele dejerturi ale Fofosirearerenului Namib Kaba or Sorpratece eet vextcontrasearicupidurie Souryam selige Chm Tuyuriante ale nord-stului, Fle recom a de ate pranal Gace Settle heat Fee lima we g rc Terr cline fe ad Elaikiestpes ay ala Entl se bucuride precipitapi —2!°C — Inca de ore to deh noel rane ‘Tyee din verre sunt scr ne ane angus x Blnde {Ep Drakensberg Mang Caplan ade gens Province | 2 Cpu are ye ede ante dia octombe pl in apie Pali nae ere sop apap oth Aen de Stlemtaneucsidenmices | {kd amateur {ange in poste L200 EespR ner i, Pie (tesco bo Sant Jie saber et Tove onde Serie filo rope ee porns penta ite ‘Trei capitale Alc de Sid are ongeepital fdhlniath Gove irs {Cape Town caren sitat la poaele nel Nr are de jie se hein Boemtone 2 Populatia Majoritatea sud-africanilor sunt deculoare si aparyin grupului Zalu sau Xhosa. Aproape 10% sunt “colorag” sau met, ar restl sunt albi, de origine britanicd sau aricaaneri de origine olandezi. Se fac eforeuri ‘pentru a exista armonie inte rse. wh dhl ce CO S6locih an =. Agricultura Clima eal yi soluile fercile fac Africa d capabili sisi asigure aproape rot necesarul de Limeverde alimente dar siun surplus peneru export. Agriculvura 9% din activitatea sgenere ‘economici a fri. Porumbul, al fructele si uttnal aeituiese Lesotho Statelenegre Siegal apartheid a vm npg — Porc Cinricele Limi Kimieverg porno eral bine in mune rp de ‘iri de Soden merle ere pnts 2 Capt Pein ‘pore pede nei ile sd-aicne + prod each Copal din Pe plan mondial peers Iproacpe de Dare Timpul liber Mae afta sea despors alld sport nat ibe com ar Becket resbral focal Dee ‘fipralegimul de apres competi incernafionale. § Rugby “Lugriviea locuingelor Speed meta NES api Irondial roma pings Industria Economia sud-africani este bazaea pe bogigile minerale. Indusera fieralui si ogelului sun importante ins’ cea prelucritoare, dezvoleata in Durban, Johannesburg, Cape ‘Town si Pretoria formeazi acum cel mai extins sector al dima ao we Maeda Johan ies, noel mondial Minereul Krgerand nada prince eerie elu de founda cade Sailing ice Lesotho este un stat monathic agezat in mungi si inconjurac de Afriea de Sad, de eare depinde in privinga locusilor de munca. Cresterea animalelor este principala, activitate pentru 86% din populate. Se dezvole’ un nou proiect hideocnergetic, care va farniza energie. Arnica pe sup, AgnicurTuRs SNinetcELOe RSVaCUe ESENTIALE LESOTHO te Poruvarie 2100000 Femeile ChustALe DESERTURI Faye Maxpeta, Moyer Sune DS exe RGN AIAN Soe eee ‘ bom : Date Swaziland eee FR Mie grania cu Afica de Sud SWAZILAND HBR 5 Mozambic, Swaziland este Carreata Mabe Resurscle minerale ae sii includ bauxita si diamantele. 40% din fora de munca fucreaza in agriculeurd, Citicee si ananasul se cultiva pe plantati, iar testa de za este principalal produs pentru export. Porvtarirss ojorts tor fc Sponruny AFRICA DE SUD, ISTORIC INCEPAND CU ANUL 100, AFRICA DE SUD a fost din ce in ce mai mult populati de agricultori vorbitori de bantu. In anii 1600, 7 colonistii olandezi au infiingat ferme in Colonia Capului, forgind Sper Ss" agricultorii afticani si pariseasc’ teritoriul. Colonigtii olandezi au fost turmati de britanici si ambele grupuri au intrat in conflict cu populagia majoritari de {2 ho canon vorbis de Bonu pec i nontce van |) culoare, mai ales cu cei din emia Zulu. Pan’ in anii 1800, britanicii si olandezii ~ Sra tested numifi acum buri — au inceput si concureze unii cu algii pentru a pune stipanire pe sinless Tans Acces | boggitilesud-africane. In 1950, un guvern constituit in intregime din albi a preluat —Sise"hchcnincs pic i _ puterea si i-a privat pe sud-africanii de culoare de dreptul la vor. In anul 1991, ee Ey "aceasta politica s-a schimbar, iar in 1994 au avut loc alegeri democratice _ Colonistii europeni Marea Migratie irate tng clr bei a rer fn 1651, fermieri olandezi au format ‘Sg Colona Cal de ab ageziri in Colonia Capulu. Col: Fee cides spies, nig se numeats busi (cave care Sean bs migra n mist inseam’ agrcultor in olandez’), iar descendent acestora se numese ascii dep Maes Mig afrikaanes. Din 1795, pe misuri ce oe | purerea olandezilor slibea, britanici tepblindepnd sdominats din ce in ce mai mule ceri Te Onin Tan siuin Affca de Sud, ropes penn ale de bat Tizhosicleanglo-bure : Beimnatiece-s | Populagia zulu pscpine perepblic bare | Jy jurul anal 1818, un sof zal (1890) ches numit Chaka (mort in 1828) rea diamanteloe gi formase in Naralul nord-estic un . alan Pp, mierscorak insets ighoink si bine organiza au pra porcrg pant Leet km pejosiniro coc iid bel Nowa Affick de Sud Uniunea Africii de Sud {In 1910, minoricigle brieanicilo si I ee Gare Ase 2s se E Sud, cu britanici la conducere, Au eee sal natn rei | surmat decenii de represiune a sud: sBinbidledh domesial africanilor de culoare peli tld spared 22 Apartheid Sb regina de Apart (pl parti) in 1948, tog sad-afscanii au foe chasfcal up ee mganizate primele alegeri | é singurul parcd politic care libere, muleirasiale. Pencru prima B | crvtinmepane Scat dec ype ee cada he mde Pare pina | B | depulev del desde prope a sagt Frigate sop 0 fae a reap a rn terorlsardmme pce Au ‘len ahi Gece Falak | ton ns Af Sdsdeans CNA iced =| a TiN cearindegedtsedecartumeear tre loan fice poral igs 990 pupa mp ad . | Aipidecuzan,clemaibunelocut demunclsigcok.eteratelor de culoare —_liberare oi Nebo Mandel (Goad in fawn ign lector, Kaho, | , ean ede me | Steve Biko Istoric om 1948 Parcdul National (PN) Ani 1970 Comunicaten Bio 61977) afer moponne | 18S Buit een Geedcapree ginal onda nunc wa! impetigo publi Sail euro Pon Sue Ad ile sete ere | ra, ‘ene rae ite 1990 Depuratul CNA Seni (SASO) snfowee ede | 1910 Se forex Unans er UNG) Rc vac oxe Ale de Salad | ‘atnee nied pe: beat dn nour ‘Pini ce a intrat in coma. Sasezile Statul Liber Orania yi 1976 Polina deachide focal 1991 Este abolic apartheid Paes | ae fe we4sesinprindcales | ret msc | HyBL Ariadne decges smenmnnsemn egret Nortech | zs Suid ApRICA, Impentt — EXPLORARE GuyeRy gt MANDELA: 24 EcuaTORUL TRECE PRIN Africa Central, Soper ead vieu many sec influengand nu numai clima, ci si modul de in nod sine viaga. In aceasta zona exista zece fari. Toate au ‘Arid deer Sahara fost colonii europene, avand o istorie marcati_ glue mel ® de crudul comert cu sclavi. Desi toate aceste Tasud se afl marle fiti au devenit independente inainte de sfargitul anilor ‘60, ele au bazinecuxorial al avut destine diferite. Camerunul este stabil, in timp ce Republica avila Congo, Democrati Congo si Republica Centrafricana au suportat sropicald neatined regimuri dictatoriale. Majoritatea populatici centrafricane traieste din agricultura. AFRICA, CENTRALA ey Tibesti ‘ Raul Congo Stine eral sle ic Ce a mt bain Degeral Saha. Guo alitadine eS pone nea pe tate a cage sb slangie de 4655im, rend Eooral de donbeet ligiozon de oil detent PRRs, Fea y pac arene os, ps plot coras, 12 prepa de pee 38 Diversitate etnica ‘prin Congo Lab de get pe ae Tra, Bak Mb @CEANUL ATLANTI as Pen iin ij im oe ma : oe Wideminak fefdensiea, Bene Congo Ciad Republica Cia, iat in cen ‘Sc al lumi Aprospeojumaee din apap roe dgere st se al Sal, unde precpale sun neregulte Mai male de jamie dn popula laces in acl, n ‘propia ule Char din sadn ipa anc ite epresins problems, Cad are ceva ere Camerun fpr ine ancl brane Cel dou pr dblnaiindependen s eR Sel In a probleor dels incu, Pensa sio sere de produse natural, prntre Stes ennai 250 de prper ene _@ 2 Muzica ake unipolar de Camera Se hl rt ane PRB Agezacd in inima Afric, Republica Centrafican, satt CAR, are 0 istorie complexa, Seceta alicuri de 13, ani de guvernare represivd au AR ince-una din ie tri din lume transformat cele mai si Doar 2% din populatie traiesc in nordul semi-arid, ‘majoritatea find aglomerati in sate din pidurile tropicale sudice Populaia yp CAR exe frat din apt rapt ATi bare jl male gupar mich fn pure opal, simone Supeguee mancind te lai ‘onus nl din rae de banat, AFRICA, CENTRALA Namal de 100.900 de mss desert nodal ex in Afin de Now, Ze mele oc psp file : Spon ‘euspeeind prods fei 9 mineral de wl ompares spe pene eo Ceptioni alot ape caren ple Cherestea afl ex male i afta Imaborsbanos tc da eral Prt Fotbal rae (kano cll Febalcncind simp. Mec sgn mar de ‘pero Dope gta Ti abe Copa Mond din 1930 ‘chips ational de fk» Camera Rot rcsonas depe tn din cecal be Bumbac Cafe babel expr at Coat pe laa ine tumbacl elope capes toon Bre pena a produce ere ‘Ugl din ming mprerint linen atin ce fone pine Hirani Populi CAR ps fain semetie presum maniocl ga lege ce ali de nga Peel i Dare ESENTIALE CIAD aa N a Mona ancl CFA alan ing namad mit psornd ye eaten A pu Ms beat lapcderacl J et pops a DATE ESENTIALE CAMERUN Suma 475.40 Porvtarie 1520000 Tun runwcarate nse engl, fang dl Fl Reticr nonnnanri edie Dare ESENTIALE REPUBLICA CENTRAFRICANA Suara 62.984 Tovar emnvcirate fiance ing. and, ands ib Reuscr pomnanrs cede Dap ce rate <) Congo deur Republica C francez pana in 1960, Este un teitoriu Toba DATE ESENTIALE CONGO ngo a fost tertoriu fierbinte, umed, iar nordal bine impidurit fags | se are puginilocuitori, Aproape jumiae din, somscbicnwan ROPOATHE 60000 ppopullaie face parte din grupul Kongo. “ seed complet din = bi solide dele desea dre: tpt Restul cuprinde Batéké, M’Bochi siSangha. spr ‘Comergl cit mincrale si cheresea a conesibuit dee 9 pil Tal at Ia imbogiyitea pel, dar mul locuitorisune ined 5 ti biden & Mota anc CFS agicultori de subziseeng Eco fepeina 9 de pr ‘Sporn Reps os iociopa ald ool a nal mare Bare wep Recoil : Expripean nix, por c, alune gi fructe pentru 2gihrini famille. 4 €%€20 c Republica Congo del problen econamice Republic C : Libre DATE ESENTIALE GABON Gabon Agee TI Fe Ores rps cone Pie wer Sarr Line depalmieri de 800 km lungime, de means Surat 26767 bogati in vegetatie tropicals, domini peisajul Porvearie 130000 Gabonulu Fara cistigh 80 % din devize event oul cnn “Lae auras nen ing din petrol; mai vinde chereste, mi Rrtscit nowinanre rminereu de uranix. Gabonul ate po deveni o fata bogats insa adminiserarea gresita wwernului. a condus [ao siicie contin Libel Gaon Pree spe din pow mee ix | Date Guineea Fouatoriala \y.ys aa ee eh = ECUATORIALA Poreearie 70000 spaniole formeazi de Dime Guineea Ecuaroriala, __vindecare ipopotm asezati in apropierea ‘ a Specie deseo Eeuatorulai, Rio Muni, numie (sori). si Mbini,seafli pe contineneul boas african, iar insula Bioko, cu un sol vuleanic eri, ideal pencra Radicng se ali in nord-ves,kingi coasta sania ae ea uncon i ei Camerunalu pital stim re Moses fancol GFX Republica Democrati Congo Congo Began iarspot de Zale gra lede Congo in 1997, dup rsturarea givers mitre coupe: Tras intnde pe un plato Saat a 1200 m deasupra nivel mai Seabieue de fivial Congo, Pimantal este incisiy conflict ea Randa din ani 1996 1997, au siricieo inv diamante Agricultura iepubis Democranh sbi ae ‘in pop Prcind lei de palit Rwanda Una din cele mai dens populate inh ale Afci, Rwanda a siriciedin cauea conficeor interetice care au silt sure de mide oament si plecein Republica Democrats Congo, pentru sigurana lo Rwanda se dervoei datortéexporeuli de cafea, ra, cositor si minereuri de eungsten. ‘Marea majoritate a popula abia reset ise Dare ESENTIALE RWANDA, Canrrata Kg tt J Parc Vulcanitor Poruarie 7900000 Pal leaner Lint ranwcirate ear es | cine hag lg de mune dine FO Arica, Rrteaag ionic primit numele de Republica Democrat, AGRicuLTURA Invent Mase mle Mince Micra de aman Conflicte interetnice ke tin Randa Brandt Dew eel mor Burundi “Asemenea Rovandei, vecina $i Burundi fos sfsic de conflicee nee ‘uti i hueu, care au provocatrevoee simi de morg. Burundi are esuse importante de petrol nichel sb Lacul Tanganyika, dar ilipsseresurslefinancare pent a incepe ceracta, Marea majortae a populayici este reprezentat defermieri de subziseng Be BuRUNDI “Agricultura Lin pmsctrate Mipriatsagscuror Tirund ncen {cle manic foram svat Penmv ai hinifimii. | Ritson wonmanre Unites cate eomeceees tuba banne ptr SSigoat Marmwe gt AEA Muzica tlie Lin pmiectrat Fiance Tall gal Dare ESENTIALE Rep. Dem. Conco: Carmata Kis Serna 15101 Portus ea wv cmpeen es Fie ype, Comers Kiran mal pie ‘nope lc Sao Tomé si Principe Aceasti fari micugi, formaci din doua insule vuleanice principale, Sie Tomé si Principe, si patra insule mai mici, se afl la 200 kan de coasta Gabonului, Mungi lor sunt acoperigi de pad bogate in seminge de i soluri 20 si sfecla de zahis, Pescuitul este o activitare cu un mare potential de deavoltare. | Cultura creoli epitadebes rience mee dye nce Decne sa int ar 400 de ‘rela pi ditande epee PApuRt PETROL PoxrunrsicAt ScLavacisa TeENuRt Piper Botte Dare | ESENTIALE | Sko TOME $1 | PRincire Scowaraps 100k unt rasctrate _ AFRICA DE EST ee Africa de Est. Acesta este o falie in scoarya pimantulu, care continu ht iar Kenya, nord ctr Marea Rogie. Alte eemente UNA DIN CELE MAI VECHI civilizagii ale lumii, Egiptul, ocupa coltul nord-estic al Africii de : ) Tanzania si Uganda se afla spre sud. In Cornul Africii, o (Rint Nihal ng unde bucati de pimane care are iesire la Oceanul Indian, se caf Afi, Rell vara ncade gisesc patru din cele mai sarace tari ale lumii — Eritreea, — desereut. cimpii, mung si mlastini Somalia, Etiopia si Djibouti. In ultimii ani, Somalia, Sudanul si Etiopia au fost devastate de seceti si rizboaie. Majoritatea est-africanilor supraviefuiesc din agricultura, iar ceilalti se bazeaza pe ajutoarele in alimente provenite din strainatate. Sida or din Afri de x cup mal sae ican pe ase xe dar animale de peace ye Ss UD ‘Ondurman KHARTOUM. Kilimanjaro ri aia Acc 3.895 m, Manele Kk scope de ipa nal dn co vale RepupLidl ‘Sevres AFRICAN Clima pe regiuni Skadine Dominate Ae dyer Dou plstidn Ege Estee, Fp Suan Somalia, veo Sol Sad Pastoritul nomad Mal ine ‘errant see pe mal ‘MozaMe\© Tibia de vite bl Dink, Sudan Egipt me om ge DATE ESENTIALE EGIPT MEN 5,000 de ani, Egipeal depinde de fuvixl Nil rea rcmag | CATALA Caio cnergia, generata acum de marele baraj de la Aswan, median 2 rouaTis 6 Egiptul controleaza Canalul Suez, o importanti cale int Dansrrars 69 peroune pel maritima care leag’ Africa, Europa gi Asia gi creeazi ca {Lanna PmiNerratA venit 99% din locuitorii Egiptului RetiG1A Dominant tise pe malurile riului bogatesiferele i Pf framerate sami. In Mon la fapeului cd industria petrolir 5 y comertul tuistic oferi un GuveRs democratic mula Mioane de cin Egipein cca npc Agricul aie a> / ¥€ PY Fiona Eines B [ pe ay . cite = Capel de bumbac prt nea a bac DATE ESENTIALE SUDAN Sudan manund 2030 Sumarapa 2505810 kn Porenarne31800:00 Tana punctpatd ab edition Degereul din nord face loc unei cimpii centrale verzi. Mlastina acoperi o mare parce din sud, Dou brage ale Nilului (Nilul Alb iN inedlnese in capieala Khartoum, ‘oferind sol fertl, bun pentru Conflict relgioase cs ln Ineminacl ines monly Inch doin pei at ls | Albastru) se ne ei ee oy tne ewan sarge nde ulturd, Tata are resurse bune ‘eipoue entra delinb inne wordy sud Eritreea Dare gsenpiane Ewsreeta | Etiopia DATE ESENTIALE Ert0Pta Erireea 0 ari mic, Marele Rift (Carraca Aid Abb Alicia devenit Srmarata 121320 inalt, si deycreul | SOPmavavs 1.127227 independents de Esiopiain esa arid domind reifal Porvsarss 64500000 1993, in urma unui rizboi de 300 | Poet cig aia criopian. Tara a indu Last inetrate ana dd ani imporsiva erupelor foamerc, seta si rizbot stich DOMINANT masala, ‘tiopiene, care a avut drepe Russo pouawanrecesisimumnt | Gy ined reformele agricole | _ se caine waiioe reaaleat diseugeri sino: Mose sik siploile sezonicre au ficurca | Monro 6 rizboaie, Resurse de cupru cviopienii si depinda mat importante, da in A pugin de ajuroarele extern. Pateu cincimi din populatie nicexploatate, late in jurul wi mor Cn Iman spi fers poral de eee tit, pe coat Mla Roy cates Sigil ace a cmpure petoliee din mare, lzonle tradiile unice, prinere care povestitul, muzica si power yer pov fares dent ee Spf) ser pind eo Sc tenant ce Uso ‘ili se Basee pe ptoaree fn alimente din inmwindse pines. De obi’ se ‘aioe neko pliner pl Populatia ternal pple Prin pac aa oe cat rea de pe Kf Ercole ves Reis Somalia | DATE ESENTIALE SOMALIA alsin antes eer din ii Loca de plrin dela alban ane cena “Tard ari, pla, Carrrata manginita de Oceanul | Suenarata 637657 kn? coeee Indian, Somalia are Porveate 9200000 ‘lind din ecole tuna din cele mai lungi plaje din | |: ouivcanaue somaicas ana Fea leat Ieticn souniANT® mos st de mal independenga in 1960, dar de la sfirsicu anilor 80 sudul esce | Mons silingsaralee dominat d un edaboi civil ——7 ro ercadoc purtat intr bogari yi nu 4 mai avut guvern acti : f s : DATE ESENTIALE Iain ingnl tn Djibouti Dysowrt cee nee Tari degerticd stuatd in Golful eseee Aden, Djibouti deserveste Eriopia apropierea rausilo = Mogadiscio «a port. Cele dou grupuri etnice Sieuts pe cases Somali, Mogae afar gi isaa, au craditia de pastori nomazi, insi | PoruLaTie 644.000 cvs” perenne ncpele [twa ‘und pi lau vindue talienior in 1905. In Djibouti. wat de ibe “Teansporel si pescuitul Oran uth did din cu Richoi civil In an ore 30 DATE ESENTIALE KENYA Kenya = BB on pis ari Nordal ark este sca, Fralgimle din sod-vestsuneclldue si umede theca pe agrculeura: Mai mule de popula Ktyand se sieune sub ade 43 Teen fae Pare din 0d grap en spoctaculoacle su pacceri njfonale Porvtapie: 51300000 Ln asa hi Boab decaf Naleobi Tarismal Fons = Kpenna504500 de Sn pect ic Frmede ca Coleurle Apoap 6 din popu ase pnd Renal pelo pas mond prone ganda DATE ESENTIALE UGANDA Tanzania DATE ESENTIALE TANZANIA Independenga fayi de | Cartrata: Kamps Din anal 1964, apreauasDodome Marea Britanie, Suvnaratas 236040 Insulele Zanzibar, Sermaragas 3450 clgtigacd in 1962, dus | popesartes2a0000 impreun’ cu lun conilictemic jilasaracie | forest Tanganyika continental, in Uganda, insa din 1986, cind on Seat Tanzania, Peste a fst reinstaurata pacea, cin ark este acoperiti—_Raxici owas: ag ana economia va aflac intro dd piduri, ca definnd si diam cin PorvLari; 360.00 periouda de ecoperae lent tanga zona de cosa ——— ericlara rman activa Octal Inia, Fs Slam, cel paneled ima mar ony poe Pincpal caleba Dana | prncpal see fant weeds Uganda cs Errand capita Ageculrura toys incueind cuprusaurg, By | res chicopepecol cola: Majortates loci inmate pe trdiesc in sate mici, ¥ BO scale ta — $8 dn pina Na Cea etal cts pene gps neprlpe ‘Eure de gern Kampala Nike cre i de Padi - io rape in cae Kampala Lacul Victoria Sacide sad Aldea lac ua de a mts de pe planets Laval Visor se ftind ae Zanaibar Inmls Za gis nal eb Gnas Keys Tenens Bibs regen eat dl Polisi re role Ujoman ner imporuror de pele Upade, Manintte a coh Cresrinisaut Banaye Bourret IMPERIL AGRICULTURA IsLAMISMUL Raunt Raznoare 31 Girafa Trlpmea AFRICA, FAUNA sé» NICI UN ALT CONTINENT nu se poate mandri cu 0 | AGAR faund acdc de variatd precum Africa, Deoarece acoperi Vee intreg spectrul climatic, de la caniculd insuportabili la ger aspru, vegetaria variati a permis dezvoltarea a humeroase specii de animale, cum ar & mamiferele, pisirile, reptilele, pestii si insectele. Intre acestea se afla 40 de speci de primate, pornind de la minusculii galago, pind la gorilele gigantice, 0 mare varietate de antilope, gazele gi alte animale cu copite, precum i 70 de specii de carnivore. Fauna de pagune Pisunile afticane (savane) reprezine’ sursa de hana a peste 20 de specii de animale care pase, dela antilopa-cal, neagrs, pana la ricuga antilopa pitica. Cirezile de vinar, q sunt utmaite indeaproape de specile care impreuna cu animalele cae le vine vvleurit, Dintre pisiril inedlnite in savane np lg mengionim bibilica i pasitea-rinocer joe prior cma lei Malis ttc pint eopile abee Fauna din mlastini el Miastinile Africi au o fauna foarte bogae ‘Sadun peal Na crocodili, hipopotam, speci specific zonelor arene arenteer cert antia pastors be reel f eee Gioia ierna in Africa or prt d 9 Tnguia pice iu A pote pdt Fenecull Antilopa : pes desea) a ‘ Fauna din desert (apes deer "Deer afican cuprinde Sahar, el ma Snr ' , mate desere din lume deere Cooma eee > Africii, Kalahari si Namib. Desi degerturile BD pera ase fei de calcd. Se 2k Dee par sterp, ele ginduiese mule animale, feted eed ‘condi pe care ‘cum ar fi dropiile, gainusele de desert sau eee ae . elope we Gtinugs de deqere Baie nea Fauna padurii tropicale Paarl opie denn pare vet Afi Ceneale Medial med cad Seat powe uni momar mare de Maimuga mitasoasi rosie ine cle 5 speci ‘Siprimae dn Ain ee hone thle chan copc amie de 2 indi animale, Erbivorele, cum sunt gorilele, sehrinesc cu frunze. Fructele cizute din copaci reprezinta sursa de hand pentru porci si pore spinogi, in timp ce alee ‘animale, cum ar fi pangolinul, sap in copaci Genera Gorila de Hie opel aig ae: Plante gigantice Fenn eve ascte—l Maimuga gelada Fauna montana Mima peda ete ual supevieganoralumigpde Mungii Ruwenzori din Kenya si Muni inl na eu de pe inucusile acoperite cu arbust cating dimen ian: Lobia : te et bust de arb negeg mascara pele Kilimanjaro a fund gi lors specific. ‘flume Pa Enis pe rent deci salen nse inaproperes_mirungi sunt locuite de rozdcoar, in mate fe snclor savers dé” imp ce pares sare cu mot ropu in peel Seheete trdieste in apropierea plantelor de Lobelia gigantics na gig cee Damanul de stinci penal Peder ert a dpe pie el pol pedir tr ace a oper Acyila coronas ma apc develo sv pis peor cpl unde an pole propice pnt, reson cucar acne hance Pisin! —PASARIDEPRADA — SoPARLE Capaioane Hiororams Ler skate Mary STANTIOPE sou SktbMice gr ala HaKfare AFRICA, ISTORIC IN AFRICA, CIVILIZATIA a inceput si apari acum 5.000 de ani, odata cu dezvoltarea Egiptului antic, Incepand cu aproximativ 2.500 de ani in urmi in regiunile subsahariene s-au dezvoltat si alte regate. Sahara actiona cao barieri, separand aceasta zona de restul lumii pana la sosirea comerciantilor arabi, in secolul al VIII- lea. Dupa secolul al XV-lea, sosirea europenilor, comergul cu sclavi gi imperialismul european au avut un efect profund asupra continentului. Incepand din 1950, toate natiunile africane gi-au castigat independenga, totusi Africa moderna continua si se lupte cu mostenirea post-colonial problemele de mediu. Imperii antice Nora Afel alane posi patel oon oi gael Fea ee rseaiioe care Mart Sodan nodose cb ian Sica) Mat ie pats peer dea sal lopez sot Len Mladen) vehi imperta franer( LY vad Sta sth) athenclar din Mero Delerl Metin \eerar temas Mares Roni Nl ind | geet Box ele lie Be ‘ever ype deep || Saami | pramide evil eae ees eseareeeee Ghana (Ghans (pe auc se a gana dace tulle Nay Marans) foe eee es eget epee eee gaa iera Freed boi a aco mpi Regt hanes por bj esr hane = Soames a Copia tee tetas bee ee ei Seapar ee feti Heel ‘el, Aksum Orsi 4 ‘Aksum Insp scl TV Primii locuitori Africa este locuit de 4 milioane de ani, In tecus, Sahara a fost un teren Fertil, bogat in plante si animale. Ins, cu miide ani in urma, pimaneul -a uscat, iar oamenii s-au murat mai la su, in savana, pentru a practic agriculeura Picea pe picte iY | | Prue pe pice oe Orpica Calera nok eaten cl on Peirce cer Raspandirea religiilor ois ae tT elated, Sik cael as coals patie emer arta iddeelaita Ate otal complet relgiletraditionale, care presupuneau deseori cultul steimosior. Masi de cremenie Clea seimoslor Antler le Aft comune ae sere sire unde daca oftande pels in prezee io inpal amor cemon ak, emt omni post ‘les, danse spon pon non Isamisnul Inyo pais ADC foes eeepc rat ail i tel Ic oepind cel Xia comet ‘Berm dca de Sahar in As de Ve gin set pe pin St. Ait Benkaddow, Maroc Cea eas ee oetcaraea is ee Bonin din Ades de Vee ln 180, Ses = pen Prien Gf Guinea ysl cone eee gs ae ee Zahara obliga promi fan majoras ip din Senegal y Gam) Ite csc: pe ana Ace ose incepta Jominaps cropene mn Aes | | eine Colonialismul {In secolul al XIX zone din Africa, espindind crestinismal si preluind conerolul economic, Se Foloseau de lucritoréafticani pentru a culeiva sau extrage materi prime valoroase, ins’ trimieau m alele la pret se obgineau profieuile, In aceaset perioads, scl Jea, eutopenii au colonizat satin Europa sau America, unde avagismal a atins apogeal, mule aftcani find pig i duyi si munceasca in America iaspora africans allane de Boa Mari voodoo Creyciniso eee era Ineretinim. Aci a aga street etaeins pete purtat in Europa, mil de afcani svau plerdot lfm conduct colon a ol git se Inrleze, Unul din motivle Prim actbe Maia Gecrestegeel oe manilorimpot 2 aleor fii europene in timp Africa de Nord a devenie teren de lupta, atunci alate sub dominagie britanied i francez’ Primal Risboi Mondial End Lawnence (1858 1995) ear facie rel de gree Ati Di tetce leds heres omen cp independ n 193 colon german 1901 Rezistenta africana African au opus cu greu colo nilismelui. Exiopicnit as Inpeae pentru a rimine independent st su clgtiga (1896); Zimbabwe st Sudan sau revolt impottiva bntanicilor (1896 5 1920) triburile din Angola a incercat 31 rstoarne dominagia portughera (1902); in Namibia i Operayiunea Torta 942 soldat america Maroc Agen cal BH Opeeiqunea Tora © tics in impul revoltei impotriva germanilor (1904 ~ 1908) iar in ears ddominaieifranceze din zoneh inconjuritoare (1920). TE Lawrence Cele doua Razboaie Mondiale In ciuda fapeului c& ambele rizboaie mondiale sau colonizari. In cel de-Al Doilea Razboi Mondial, ‘ind forge germane gi taiene a invadat tertorile aac amatle german tabene, obligh repent ig edge Dezmembrarea Africii | Jn 1884, c | ducitori cope ay hore carl lor a repel de a ranfora in ‘ocupate decuropen, Accs deta fut drepe recut oimbulzeal cre pers Pars ts 100, cg Abi cn colon oaipain bea | eaope Seaipears Regine: Portughcre Begene Spanile Talon sige | Trope aH ‘Aue get El Alamein 1 1941, fr ane germane invader [Nod ies allan sub oma brani Beal ‘oli cls colonel dla Nps Gia Ss Leone pore mp in pt fo 1949, rnc pisses se a biti de laf Alsi, PIB | visite Sclasic Inpiesal ae Sei o ete eee ater 1995 baie agi pimpin ein iMag te ee ae 1941 Hale Slade sc tet fie aot Orpnaas Une ‘fea ln 974, mes Fe arn Elaputre ns ‘did rar hax fade Independenta Dupi cel de-Al Doilea Rizboi Mondial, affcani au singusi rile, Puterile coloniale, ca Franga, Porcugalia, si Marea Brita, au upear ener a evita fecest fap, Aste an vue le singeroase ete e Mozambic, Angola i Zimbabwe. La sya anilor 60, majoraea glo aficane fi clstgneriindependengs ind probleme ‘U4 a ete ieee eee eras M Rirboul dn Angola el Auta portghca Zale Ac bel ie ha soi Moni independent Un condcito aon, RekeNanh (509- a) dei Fined idea Ghesmpiieyer — Dyan Unidat Afteane pesine prea pois In np. ginal Indepiandes rai mud ee la dene ean lg fin pine colon “Thinden independent partheid 180, dae Afi de Sud vai "Wlncan ceri pares Pare dedeacl Keay Africa moderna Aci thc gnc cae Bogati in minerale, Africa areo — vehsnimalde eltasedesinieas ppugind vreme, noi fabric afrcane de saa in empl or pproduse clectronice se specializeaz’ "adi animald atic, Kenjaare dsr Sate de tater pene i, Afi de Si, 1967 inasamblarea de componente sigur mama det din ec a sur clectronice importate a Cooperative sitet cto din pc (inspec! C0operatva aria aoe oganicttconpentive Reon, Niger sage psc Porcntaiar cle ied npc cle Ace Epiete tne empet pastures’ dad e 7 ore Defer Somalis ‘nab (9, Bidens vans) pees avinde compene Alona paca Sees See apes ated a ie tapas Devasarea mediululinconjuritor Inzonlesomirdedin Aes, procum Somali fest erates epee Dn AoA rabgee ockinctee! pectoral, io mare areata dale as ae 2obine xale de prone Ken Saro-Wiva | Iscoric 193s)unmiant pace | drpaeoms x pt peonanede prema 1197. Epler! 1945, Seine Lips kbar peomes dec ups_ Seely Arey opin sx ‘searnmiprinrl Afick aun afscane Saeed pulse mute ce 1900, Majoras 1973-75. Comma Ac chfecimned safoeg | eile apse Meo. 1994 ~95. in Rvand, Seeal Ven lnperal cn 1940. Fee DDO ho ue mas 320-25 en. ReeleFeama din capialals Aksum incpest dou Afsade Nod: gomant deeus moan de oumen ceric pte | Aksom devia ei ‘eat vedcmanmition, —plesectare : ory IMPeRIUL ManDELA, Manne RELIGH ScLAVAGISA. LE __| RARRRAD Sts, RENIN?! DRA! SONGHAY “NETSON™ ziMhABE MAROC, ALGERIA, TUNISIA, Libia si controversacul \) teritoriu al Saharei de Vest alcatuiese partea nord- ) vestica a Africii. Regiunea a fost dominata de arabi “ si de religia acestora, islamismul, mai bine de 1.300 de ani. Algeria si Libia sunt pari enorme, ins marea AFRICA DE NORD-VEST parte a teritoriului acestora este formata din desert. Cu toate acestea, Coasta mediterancan naturale. Agricultura, posibila prin lucriti de irigayie, este in important pentru aceasti regiune. Multi locuitori int nomazi, colindand pamaneurile impreuna cu turmele lor de animale, Relief De-alungul coastelor ‘Medicerane! si Adanciculut exist o igie de pamane fereil unde erieste majoritarea popalarie. Langul muntos Adkas strabare Marocul si ccontinna cu dealur inalte in si Tunisia, Restal ppimancului este desert increrupe de oaze si lanquti muntoase expuse vinturilo Sahara Dye Sahara se nnd pe sproape 9065.00 kn Baar in jr oni | | | Algeria, Libia si Tunisia deyin bogate resurse de petrol si gaze | | int ifm. Agialrnse isl in 9D de once Chima De lngal apia outon pe tenure ae Sere sunt eigen Entei me cle fue Tempe deen SEC, ar mpm Canine defrag ‘kyr pot une tla23 om Taare le Eg Oe ci ten ty LAAYOUN Abadi td de cle fice Afi de Nord Vox pene le cece dost de apreciated ariel care ung in Ma Aga Tania: Major popula eet pe cpa sec pine oor pli lind ‘Muni Atlas | Ma Ase sua mente eesti Ses lengel 22810 km de incom at Maroc pia Cpl Bonin ctl Tinie Cl matin veda Adal sucha Maroculaeste Dye blac ame de 4.167 Berberii aero anne serena tag ecapctaly bebo denim Snipa ses Burac cop berber eile | « Maroc Ameste de influene brecbere curopene, Marocul tage pete 4 mloane de trgtn cae an Sectotele agricul, reytere animaleor jt minercl fost Inns Jorge Fs, inal 85, mal veche din lime. Dare ESENTIALE MAROC (Cavreata Rae Surarata 600 Porexarer0.00000, Laat reancarat a, ba Mone dha maroc Ceaiul de ments Pots traonal in Mave csr ceaal de ments Adee oe geste, nuke) nore Covoarele Coon dint ee nal agers una de ee ant darlee ara Important fc decor se sin yin Rab Covance tn an dere canoes sino ace Devde de relate de ese Sahara de Vest | Maroc ocupat fsa colon sani B Sshirs de Verne din 1975. Ghee Fre Polar au fcepr apa pera independent nana 983 inst de cas ein eat id pre din terror boge Fg Soldat Fonel Part de gals Tunisia poy Foss colonic ane DATE ESENTIALE TUNIS arrest Ts Tunisia este cea mai mich yar din regiune siunul dintre cele mai liberale state arabe. Desi nu participa Ia activieatea poitit, femelle ‘Surnaraga 165610 Porutarie 9.600.000 int rxecinat abl Fans RELIGIA DOMINANTA muslmand ‘unisiene se bucurs de egalitare__MO*#»A srl onan in multe domenii,alcseuind) 31% din forga de munca Cuscus Tena ne pane genuine csc Senter feercu ac fi sce pic eseroc comers poste mig iu pre de pane da ingle ce # bu Souk pas, Aces, Acnicurruns. MSN Iupertt x ores "i DrseRTURI ney roKit Iyreniur Algeria DATE ESENTIALE ALGERIA EE [Sesh prme france, Ageia chin independen 1962-Yarvareo ha nal filo populate ine Beto suns vara de de and. Tieil i gazelenarurale repens mporeane sur de vere Grape fundameneate Laat reancarats aa, er Feanece tig Riuieia vonanaverh nanan Mone dard alin islamice sune o ameningare din ce ince mai mare peneru cei care nu imparcigese credinga musalmani, Suprapopulares Deeareemal ade pute inci Algerie sine der 90 din alge ‘ac none nop tle end ete ma coe. dha ta ean ral ore none ssp aha Comme peorte mpi de cai Curmalele Sieee Agra ee al yl prodectoe trond de crmae cen Pris ane de vent Carma sa pla pone nar ramet Libia Dare ESENTIALE LIBIA Deoarece 95% din | CarrataT Libia este desert, a su fose pus in apicae protctul Maret Rt Artificial cate st inige pimineal culsvabi. Apa este pompat de sub Sahara Gite reg poplar de pe Porvsarie 5400000 Len rauscrea cb a Mona dinar kan Petrolul yi guzel naturale Descopere petrol aloe nln 1959cerncorme Liisi maine Boge in chateau oe de munch ln 1992 comer Veale primi lias Nan Unie a pes peter Manet perl a Calne ih ast de Iypentut Pernon Textite IseaasMeL Mux ” resktunt AFRICA, DE SUD SI CENTRALA AFRICA DE SUD $I CENTRALA este alcatui din sapte pari, care sunt parte din continentul african si din Insulele Madagascar si Comore din Oceanul Indian. In aceste ati, agriculeura inca reprezinti o importanti sursi de venit, insi minele de diamante, cupru, uraniu si fier i-au determinat pe multi locuitori si se mute in orage in cautarea unui loc de munca. Regiunea sudica si central este locuita de o varietate de grupuri | tribale, fiecare cu propria sa limba, obiceiuri sicredinge. Degertul Namibiet Deserl Namibis sence eo supa de 190 lam nero fie nga pore din parte sic & ‘Angle des angel Conse Shekel N tance Afra de Sad, De reo othe une cu ea etn tpl dime, Dune de ip sng pnd marge Anica vague deamon cent cx i Relief Dei coasta se termini in regiuni joase, cea mai Imate parte a teitoriuli se afl la 400-1.500 1m deasupra nivelului mari. Peisajul include deyerturile Namnibiei si Kalahari in vest gi centr, wand uscata si piduti, si pidusi subteopicale uumede in nord Marpac din cinpiest etc presi ksi opi lei Asya se ptt a condi de ane rox pe cron Kaa in ale ean sides. Salemi Madagascar Savana | | | | Seen pe ns exises dou reer Rolul femecilor ‘Zimbabwe Q : Sayer belies domenica, pin a mune a en prope 39 Angola In 1975, dps un langetbot Angela devenit independenci de ‘colonial poreaghe «fel sezrve uae dediamante, pool, ge marr faaar cba Bi prosper fist Angola a fose deine fst ima de lapel care independent Ribot ei Peceol sd Cele mat ean de pol se xg, ‘in Republica Damask Cong Pe repezne 90% din ere stl: De Argelnes oe — famante ad Namibia Fosei colonie germana, nici cimp de 70 de ani de Africa de Sud, Namibia sia cigtgac independenga in 1990. Bogatee resurse minerale fac din minerie principal sector de indusere al piri, Unu din animale, dey sects degra © octpai extem de ge, Pe coast Alanteulse practic pesca 40 Landa DATE ESENTIALE ANGOLA 71256700 Porutae 14500000 a pomaghe| Mowepa brane preg tool el ase see S00 0 de oer: it pena ibe cidor Bnd de petal. Dare ESENTIALE NAMIBIA, SumarapA #25408 ke Poruarie 1800000 Mons doll namin Mins de Nab roduc gain Dera 00 dened rn in Bec eal 2 pda i 10 po pti: Miorate ab ee ini erpenn Un idl male grap dine carecel mst tna te Oram dn Zambia Mangini a sad de fluviul Zambezi, Zambia este 0 pack de plarourinalte din care 80% sune cimpic si pide Aproape 50% din locuitori ‘elie la limita subaistenei din agriculrur, sub ameningarea cconstanti a seceei, Tana ‘ete principal produs cexportat. Mare parte din cenergia statu este produsi in central hidroelecrice. Economia gi a fost adruncinath de se pregurilor la cup n ‘impal ani'80, Botswana Ba Parca de sud-vesea seatului este acoperiti de Degertul Kalahari, In nord exist delta mlistinoasi ui Okavango, un tai neru fauna regiunil ln pofida terenurlor impincite de ap, Borswana sufera de Veg in yeni DATE ESENTIALE ZAMBIA Lint pmtnctpats clr, mb, ong Raises ponmanTe cis, cigs ‘Copral cobsleul ambi tl ules produsitor ade Tange le urbane nor dejomiac din our ambi un amesec de grup ei, ie in re Can ite Cope Catal, Lista an proper cna Dare ESENTIALE BoTswana Surearaa 0.70 Es Town nuscira nga vans hake deel seceti. Majritatealocuitorilor tees in eseul mai fertl,Producria de diamante ~ al producior de diamance din lume a ajucat la simularea ‘economiei Borswanei ‘lame po coin sob noma deb poral nomad San legion a Ais Ei ar uni pein Deere te, Mai Stn crear cum Alimentayia Bop Tova care forma sorte ssbuineng ccd cull pnts pops. Mina Zimbabwe Jn. 1980, fostacolonie brianick Rhodesia a devenit independent gia luat rnumele de Zimbabwe, dupa ‘cchiul oray Marele Zimbabwe (Great Zimbabwe). Aproape 70% din locuitor ese din agriculeura. Carbunee, aural aubesl si nichelul se exerag pentru export. Zimbabwe aerecut recent prin mari tulburaei sociale din cauza problemelor guvernrii yi redistribuiri pimintulu, aglta Mace Zibb Tir ot deca acti pot ince Madagascar Appatra insula ca HS nirime din lume, Madagas fauna unica datories pozitiei ul gizduieste 0 sale, find izolati de coasta Afric Insala este wn plato inalt, in lungime, care cade in inalyime cite o fgie ingusta gi roditoare in est, unde triese ‘mai tofilocuitorii. Economia sai se bazeaza pe agriculeur si pe ereyterea animalelor, ARICA, Araica, Reve AFRICA DE SUD $1 CENTRALA DATE ESENTIALE ZIMBABWE Surmarata 390580 Lina nucerae engl, shown cele Harare Canoe nec dep Salsbury adipose sproape2 DATE ESENTIALE Mapacascar Canrrata Anansi Sermarati 5€7040 kn Retacit nosananrr C Vanilia Madagscara ee cl ma mare exporter de ii din Tele plano sue fonts Ae banat expres ant Te de nei oe ind a2. Socitatearurals tl socitp muse ‘demanc Madge AcricurTuRs MSIGtELOR: Mozambic FS Courmare aanilor de boi civil, inundagit sisecet3, Mozambicul este ut dlinere cele mai sirace gr ale hum, cu ora a naalieigi ridicad. Pamineul, desi rneexploaatin mare parte este fer bogat in minerenr. Poreurile efile ferateofers un punet de eecere penert virile fir epre la mare: Swaziland, Malawi gi Zimbabwe. Pescuieul Unedine induced din Moran ee ca ‘popu din export Ca {pee medic ana tnt de 24170 one. Ale export Bombs, ce yah Malawi imam x putin renine HE rectal Mairi ae iindialneais sunt in dezvolare, Pee din Ticul Maa care scopes unsere dinar, xe Trans Agricultura Ape 8 in fa de cin etn fennel ‘wen bunt Qabaennomene mb cal mani Insulele Comore ‘atrar in DATE ESENTIALE Mozamaic Re DATE ESENTIALE MaLAWT bee Dare Desenrort Imrenit Cele tei insule mari si citeva alte insule mai mici din Arhipelagul CComote se afl la nord de Madagascar, in Oceana Indian, Acestea at fost seipinite de Franga pind in 1975, Economia este subdezvoltata yi majoritarea locuiorlor ppractica agriculeura de subziseent. Ylang ylang It Comat cl mr ctvatde sng lng habe mae cod phere proce un i plc ESENTIALE INSULELE COMORE Porcuatte va alee Mona fan din seca panne Mannie Pescurrus Perot Roctst Socurrarea 4l AFRICA DE VEST OCEANUL ATLANTIC mirgineste toate farile | Africii, cu exceptia a 15 dintre acestea, care formeazi Africa de Vest. Zona este dominati de Degertul Sahara si de Sahel, o vastd suprafar de semidegert pe care o invadeaza lent Sahara. In ciuda bogitiei potengiale sia resurselor, majoritatea acestor tari sunt extraordinar de sirace. Stravechi rute comerciale de-a lungul Saharei Jeaga Africa de Vest de coasta Mediteranei de la nord. Pentru milioane de vest-africani, viata este o lupta continua impotriva climei ostile, a ameningarii cu seceta gi a instabilitigii politice. Relief Cea mai mare partea Afficii de Vest este situa fa 200-400 ma ddeasupra nivelului mari. Sahara domind Niger, Mauritania si Mali, iar Sahelul se intinde la sud, in Senegal, Burkina Faso siNigeria. Raurile Senegal, Gambia, Volta si Nigeralirigt vestul si sudul A aa sid de Deg Saar inns e lag Flavial Niger lin Aluelkarineatangime Need Sieh iin, Ace plate fot dan in Afi de Vedi Aimee de Sa SAHARA VESTICA [feos ad : —_ : a) je Mates Phado MAURITANIA Mauritania Dou’ treimi din Mauritania (nordul) sunt deser. Singura porgiune cultvabild se giseste peo fisieingused, feria, de-alungul malului riului Senegal, in sud-vest. Accasti zona este plini de ici sate si oaze. In partea de nord a Mauritanie’ triese mauri nomazicu stimosiarabi. Ades, aceyia a av conflice eu agricultori neg din sud Senegal Nes ‘Campi line, semidesertice ale Laser cron Pescuieul Se apne pee Manan a cle mas emg pes dn ler ale ede pesca sure sere (Eten bogie Ore coprrh ce cats prin dinerport de Maciani Bogitit Desert Degertificatea Arico deve pga in ‘om dn sgune Sal au dus a enderen ‘keri cies. mori nina Sin im B Scnegalulu sont srsbiture de patra ki sent ‘uri Senegal, Gambia, Saloum Pasting oe $i Casamance ~ care furnizeazh apd pentru Zgriclrs, principala sus de ven ag . Mi i fre Turisml este oindustie in decvolareSenegalul acre ince car ol mai ada din import aan art ips DATE ESENTIALE MAURITANIA Garrraaa Ne hone Poputatie 2700.0 | Lint rarxcarat abs Fase haan ine ships eres apes ‘He prin poe Dare ESENTIALE SENEGAL Sormarapa96.190 kv Porutarie 3.700000 Ratio pomtwants maalnand cet, cedine nine Mow fans FA Agrculrs Aone 6 dn ford Dakar Ctl Sena an por important, Dlr M Somear casera Recon pe lll tenet Ten depen ae Date combi ; ESENTIALE Una dintre girile cu cea mai mare |Gameata HESS densitate de populatie din Africa, Gambis ocupao Fig ings dea ing ul Gambia, Bind inconjuats din rei parg de [30 Senegal Ci pint indus, S08 Ginloctiort | Pores 1.5000 ie de pe urs agricul, Alncle de pie ereine p 8ON dincspra Principal grupuri emice sunt Mandingo, Fulant yi Wolo | cantata Banjul [an nacre coglen. mandi | _ Sing edi tiga pen ct toe sar ning Fon ene pi ‘enters oot ‘mune pour wed ‘Debi Apo inane sepa ‘kn cried Ein pone Simenape Pini and a prods apogee euler de represent pina ods de export. Aca, Pope one pans nis export Guineea Bissau Precipitail in Guineea Bissau sunt Imai consistence decit in majoritarea, ccloralte tri din Aftica, ceea ce tara capabili s& produc dese orez pen «tu proprillenevoi. Torus, inundarile sunt Dare fa obigmute de-alungul conse! penru cag Paretaie 120000 Cultori au ae padusle de mangrove ts mvc ‘fice loc cimputilor Majoritatea locuitorilor se deplaseaz in bat etic nowivawre ren alone ‘wehand ee Mona fanal CFA une % BP Aluncle ju Apelor gabe B55 din oa de manc. Ramen sane de paint ede pet expo <2 pec diner 48 Guineea Deinind mai male HE een ouel ccunoscute de bauxiti ale lumii, diamante, fer, cpr, mangan, uraniu si aut, Guinea ar purea fo fara bogaes, Inst anii de proasti guvernare i lipsa sprjinulu din partea fostilor stipini frances au fic dezvoltarea econom 4 Guineii extrem de dificila di inane Culivatea fructelor faptului ci polenizeaza culturile $i Ihimtode Andoiockiconpuyeyaciochi_ Mick sof cm diunatorii, albinele si viespile dedimensinl mich caleconfes oacuiate mircigoe nde ma bec joac un rol vital in lumea in care traim. Exista ee eet cee 115.000 specii de albine gi viespi. Majoritatea, cum —obitci, sunterbivore, spre deosebite de viespi, b= este albina-dulgher, sunt solitare, dar altele, ca Cesar aioaaae Acalalbines —_sdomen albinele melifere sau viespile, sunt insecte sociale, -Resinovlidan, 00 Pamir Suse care triiesc in colonii complexe. _ a Oamenii tin albinele melifere in stupi, unde acestea produc miere gi ceara. Sas dome Mate icsntdea incite Aitieoinae “ae dems Pliner Ipc ee dared {ie ee ance Cag ~ Vise cig Mie Niamh por ene cc al lepunes lence = —_— — sch Abe clits ae Cutts Cuiburi Srucipomn tance ‘on daca cumwa s¢ intimpla si _— 5, Cuiburile viespilor au o pointe “ueSRl texan ascmdnieoare cu cea etch ac 2 Rare iount constute frckcberan beams Xing din len mesteca, saliva pi hime cate impede mac Matce incon apa, De obicei acestea sunt sexual complet a albineorhuricare oudomahal construite in arbori giunosi Ciclul de via nse dei Sausub pian. Alte ves al unei albine melifere ee ves cade exemplu viespea ‘Matea is petrece cea mal mare parte peraele otiental cu abdomen L dtieptapected hides wom colinture subsite (stenogascer), ig -depunind ou in acestea. Aran cand peroersd construiese cuibul din noroi. seeded po ‘Albinele melfre Tigers secatpe oe eee SBN ialctneeolesmead tacos Sou rodus in gandcle 7 laciounsnincclrcece | Se einen le Soper plasmon dete, | ctoe sapottlconbiat_albinclor gi vispilor congin jyorde match, larvele sevortransforma | T™/ ccusaliva peneru faguri ~ straturi de celule Einser Lane erse npn ‘ons pet pexagonae in care se oa ceyoogaminieinesg | Ovale cobain, hesagonale inc incest, arabe | eferlite Anes Pr chore sigieatcclscacear | seuansfrmd Polonile — co pea Albin vei cee nope art mite colo a ie ae le Fecre mnbr coli arco nan etic mance simple dees ernie sine | puede {nl imap comunig Calo deep pe amare sebecrucdeommecemcne | Viewieloctete ri | prea dmplnt ea ion Cts apo, abt glee peru sictasupee | ipeuccprine acer mar | nna atc 9 ne 69.00) ale Fi Odsace celle ala | sipiminidin vga nmone jax | 54, Eup 30 tenor A nal porcine lal felons asec ne capable | carn ei Bin tel mae ees ae candace clon ee sant acl Svedepat deineptseachite de | Goma incarepotPeepieubulei fue se imperechetl cs macs orl care paps Fndaworle din enor spa. | hun clepisec sume mcgui aera arin hare elie o muiaine dese : ‘sls ness ‘Eearcelenmal —elasonera cbt pts cares ancl Ton apa Sursele de hrana mec pen shini ext din nine de ates dere cco pie cub Viespile se hrinesc cufructe insect, cu care | se dieu siete lou. Elda ipeccheren wale nt cca {si hrinese i puiecul, Albinele adulee sau cele alate In adil delarviselvinesccunecta'siTipuri de albine si viespi ALBINA MELIFERA len adus de adute. Arun cind a gsi ori in é ewe gk pm dade jie clots albine Ele se folousc de | onoier timer / oy Teyana Fie Polen nectar mire Masten fee ee nara econo mnt bicep paelcssies! AWbing parasite Bireiuni ——-Viesplevanator_| "crn costo cderemnbbenecandie || Aeameskece i firms Avenir | Semin me Acinwepceguptens | (SE meroaicih” amcedimeck fesesatake | sgn fn nerd Mr ee | cuniederabine —malmanvept th MESOEDINIE. | Dospan Lange oa eevee Haktlsegadnes Siena Ee iis nce 1330 mn esteomemnne | cxtaaaea et eed ott pee wea erie: | cpcegeertas qeiakeken Stents | SS pueaisue Sat Seta EXauckpai paiva" faoeen pti - Aniuaty, IMAL ARTROPODE CuIn Fay From Issrcre vA comvURAiene 20tROke Seat pabUnaton ALCATRAZ, veri INFRACTIUNI $1 PEDEPSE "ALEXANDRU CEL MARE IN Mal PUTIN DE PATRU ANI, un talentat Inceputul vie general tinar a creat cel mai mare imperiu care a “S77 28SSFiatiead existat vreodata lui Alexandru cel Mare Macedon, un conducitor talentat care inspira o enorma loialitate armatei sale, Imperiul se intindea din Grecia, in vest, pana in India, in est. Moartea brusca a lui Alexandru, la varsta de 33 de ani, a condus la pribusirea imperiului intr-un numir de orage care au réspandit cultura greaca spre est. Aceste localitati, toate numite Alexandria, dupa numele fondatorului lor, au deschis calea schimburilor comerciale intre Asia si Europa, care au continuat timp de secole. Grecia Thm pei ‘Aland pai ‘Macedonia, nodal ‘lesan devi oe Gress pire in fj a ae Fond mening deimprial =o Figutind de rracot, reprerensind-o pesca preach tabi fod 5 Den, Aland coc Egpa ge Seopa eget ii spruce tral Alandiin ‘et Egpraa es nica porn oe ah vororedeib ont inst omcnd toc ae ce Alezandea part tovvana defen Moartea lui Alexandru 1323 tein, Alexandra a fine febrs in oral Babilon, Dei avea numa 33 de ani, a muri. Aeeasea moarte busca cue ca Alesandea si ni ail sufciene timp peneea 3-5 onsolida domnia nici car entra a mui an saccesor In ciiva fini de la moarea li, rag imperiv racedonean sa prbusi¢, Sarna a Alesana Asia in lume, Imperiul a fost creaia doe (nice 359- Sein). Dein pct canpani nla, inpreuh cu sat Aland ea din renumele inline el be gr mie Bee eres esc pe pater Spiritul sau a persistat Imperiul lui Alexandru Jn 336en, ind Alevandr a devenie regal Macedoniel Greta cera stipiniti de Persia. Intr-o serie de campanii militare Stallone Alans nvine arias creat ast impeti. tops mca adel sos pened Efendi ee 30 eat ri ee SSltenscupi ‘pone Ty Da Tice iced Reprecntare ati dela os Bearcat pect pe andra franca rapelor ‘ule See dn cing ‘dn Sido deere parcdon ormined ai ‘ecm Fggma Futon Gaeag_yatige neg Aristotel Alsat profsor pe flo eian Aro 384 — 320 ein), Astor Cre inerear de domeni poring dee asad Pata lear impart null atv enue prta ie oo Inet yd biloge Persia Rogen mpi pean acopre cea ‘nae presse Troe Tamu Duce Alcrandre cet scent son cla noc nen, Mocedoni Psa cui eet Kamei perane ‘Acad acewoditc Rot opie dines Pose Un ced proven sin alt ‘dn Pepe ‘Ommamens persan din agin Imperial de est Pint in 3264e Alzada sree ea cuee Agana Panjab Dasara frelon spar dle de ‘ev ‘Mone din zona Indwas ALEXANDRU CEL MARE 386.2. Senagn Macdonia $336kem runes nl pe ronal Macedon abo revoke din Gress S84 Lecce sat in Penis fing ona ent Fa 333 Lem ivinge pe Dai len iaisos 331 Lem linge din nou pe Dass til cals Gagnlnchend ‘hee npeted Pesan Sagem jong nds, dre hii de opel se tse nvach S23 hem Mowe dina inom bi Bailon ALGE SI ALTE IERBURI MARINE. Exemple de ierbut ine lerburi marine bur arne La ls ate plane cae Sibwee casei pe proce de de hanina sors Foare pine ae sale rege pene anim ajortaeaiburlor heres nape sina in prea mute = sau a recifelor. lerburile marine spend sum drapery ce poral nee dingy mai simpla structura. Ele se gisesc in ape sau locuri umede. Algele au dimensiuni e variazi de la specii minuscule, unicelulare, pina la ierburi marine care pot ajunge la cétiva metri lungime. La fel ca plantele mai avansate, algele contin pigmentul verde numit clorofila. De asemenea, ele contin si alti pigmenti care pot ascunde, clorofila, : ceeaceface sg ca algele respectiv si fie rosii, purpurii “= sau brune. Tub de mate Algele brune’ trasea broastei Acaic inter cod vere, rb de lr de Male ere depot sprig perl indents inp Aub de mare econalnale Algee vezi Mai puinde 1% dice levee sun dimension ie vars dela eer lip de mare se foe . “Tk dab uc oct. ere vat del Unde ce seers ie Cu dice nie in fal io se tlpn ang ete poe sang foe nro peta jugs amid. Vide deme lor st naute pins male de vac Ace alge st pe menos Ele Micrasteria Accs abe gin ib cool ies Eafe pate din fi alge niche pel apeoape dv mage eke Algele de apa dulce Male dine algle de ap dle po ‘Elden an ang qe deel hepa male spew: meee repel deo It > Sinner REMI Fawxaracunton | Fauna Eau nu SPRKGRWORO™ TOA Hsconspe renee a oognal Partile componente ale unei alge marine ete conden ee oan a vont de Huse (hapeon, uy pedancl (ea) oes vera Pedal eA hag ml {In mare ierbusile de mare plutese cu gratie, dar scoase din api ele nu se por susfine. eae eae fone 2 Oogon se spare pene 3 seers eke see iemele, Celene rauya, ForosiNrezA. PLANTE 54 ALIMENTE a SUNTEM CEEA CE MANCAM: corpurile noastre nual genereazi energia si nutriengii de care avem ne- Carat voie din dieta noastra zilnici. Lipsa unei canti- titi indestultoare de alimente, lipsa alimentelor feameeg adecvate, sau consumarea in exces a unui aliment es nepotrivie pot duce la imbolnivire. Alimentele si mancarea oie pts sunt importante si din alte puncte de vedere. Multe tari au obiceiuri culinare aparte, care reflect obicciurile elise x Fronts Tlcas x nge depo anche populatici si ingredientele disponibile pe piati. In Papua ie Jeponia pe multe tari industrializate, gititul este un hobby si in acelagi timp este o activitate necesari © Astizi, ne ingrijoreaza nivelul chimi- calelor din mancare si mulee per- soane aleg o diet’ organic’. Pica de Alge CCaleboy —Melei Crna in Brose (singer ‘ened pore Ce sunt alimentele? (rice poate digera seomacul unan repredine’ un aliment. Dietle variazi foaree mule de la ar fa ark: obiceiuile alimenare sunt nfluengate de disponibiltae, clims side fctorireligioy, morali saa cde ce social. In mod ideal, dicta zlnicd at erebui st includa elemente de a carbohidacre genera engi precm ovr pastele, proteine grsimi, vieamine si mineral, In realitace, sticia sau Raboaiele fic acest lucru imposbil in multe locuri de pe Glob, Procesarea si conservarea alimentelor Chia inant def git, msjoreatea aime tcl ebuie proceate pent a preg: de exemple, gril trebule macinat in Bia inane dea pure devet pine. Conservarea permite Manioe pisfarea alimentelor pentru af folosite maite- Mi sme no oer Zi; aces lr reduce sul ips alimenculi gi S28 ment are : Prskngee prada dealt. Pin uma, ane op Prepararea alimentelor Sradcovltat oinduste imental care produce orivare Rees peas, alimentele pe carele mincim le procesetz le ine sn conserva gileambaleaza Inept ca ora pe Sob, Degi uncle alimente, precum Jegumele pentru saaea si frucee suit delicioase erude, multe maneaeuri trebuie gitice mai inti Gitieul face mancarea mai cron ge emo srs Speen cand Proper ince oe oe psl log recast Po

S-ar putea să vă placă și