UNIVERSITATEA BABES BOLYAI

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE SI STIINTE ALE EDUCATIEI

MASTERAT DESIGNER INSTRUCTIONAL

APLICATII

MANAGEMENT EDUCATIONAL

PLIC (ABRUDAN) RALUCA GABRIELA

AN I - DESIGNER INSTRUCTIONAL

CAPITOLUL 7.

Aplicatia 5 - Evaluarea prescolarului cu CES.

Evaluarea este un proces continuu, de planificare i programare care orienteaz
elaborarea planului de servicii personalizate i programele de intervenii personalizate.
Evaluarea trebuie s fie complex i s evite formalismul. Aceasta presupune o abordare
multidisciplinar - medical, psihologic, pedagogic i social - complementar, uneori interinstituional, iar din analiza i sinteza tuturor datelor rezultate reies i trebuie s se propun
soluii de integrare a copiilor cu CES. Identificarea i evaluarea complex a copiilor cu
dizabiliti i alte cerine speciale reprezint o problematic foarte complex i aflat n plin
dinamic.
Principiile evalurii copilului cu dizabiliti:

Evaluarea trebuie s fie subordonat interesului superior al copilului - creterea

nivelului de funcionalitate, de implicare activ n planul vieii individuale i sociale.

Evaluarea trebuie axat pe potenialul de dezvoltare a copilului.

Evaluarea necesit o abordare complex i complet a elementelor relevante (sntate

biopsihic, nivel de instrucie i educaie, grad de adaptare psiho-social, situaie
economic .a.) precum i a interaciunii dintre acestea.

Evaluarea trebuie sa fie unitar, s urmreasc i s opereze cu aceleai obiective,

criterii, metodologii, pentru toi copiii.

Evaluarea trebuie s aib un caracter multidimensional, altfel spus s determine

nivelul actual de dezvoltare, pentru a oferi un prognostic i recomandri privind
dezvoltarea viitoare a copilului, n integralitatea sa.

Evaluarea presupune o munc n echip, cu participarea activ i responsabilizarea

tuturor specialitilor implicai (psihologi, medici, pedagogi, profesori, educatori,
sociologi, asisteni sociali, logopezi etc.).

Evaluarea se bazeaz pe un parteneriat autentic cu beneficiarii direci ai acestei

activiti: copilul i persoanele care l au n ocrotire.

Evaluarea stabilete elementele pozitive din dezvoltarea copilului, ca punct de plecare n

activitatea de recuperare (reabilitare). Evaluarea fr msuri de intervenie este un nonsens, ca si
interventia fara evaluare si monitorizare continua.
Sistemul de intervenie n care este cuprins copilul cu dizabiliti trebuie s cuprind
obligatoriu urmtorii pai: identificare diagnoz orientare msuri i servicii de intervenie
(de exemplu recuperare i reabilitare) i suport reevaluare integrare i includere social.
n consecin, evaluarea este un proces continuu, de planificare i programare care
orienteaz elaborarea planului de servicii personalizate i programele de intervenii
personalizate.

Aplicatia 12 Masuri pentru ameliorarea calitatii invatamantului in mediul rural.

-

Elaborarea de materiale didactice necesare procesului de invatamant

Pregatirea si aranjarea salilor de clasa, a laboratoarelor, in concordanta cu activitatea
didactica
Cresterea calitatii actului educational in functie de resurse, cu scopul ameliorarii
rezultatelor scolare si obtinerea performantelor scolare
Asigurarea accesului tuturor elevilor la servicii educationale de calitate
Reducerea numarului de absente si prevenirea absenteismului scolar prin programe
educative complexe
Programe si activitati scolare si extrascolare pentru elevi

Capitolul 16.
Aplicatia 9- Conflict scolar- autoritatea sefului clasei.
Consider ca alegerea sefului clasei nu se rezuma doar la a vota dintr-o lista de propuneri. Ar
insemna sa transformam aceasta alegere intr-o simpla formalitate. Liderul trebuie sa aiba
autoritate si influenta asupra celorlalti elevi. Profesorul e dator sa-i puna la dispozitie instrumente
care sa-i intareasca autoritatea, stiut fiind ca simpla investire a cuiva in functia de sef nu-l face
cu adevarat lider.
Inainte de a se alege efectiv seful clasei, ar trebui initiate discutii care sa raspunda urmatoarelor
intrebari:
1. Ce atributii are seful clasei? Ce are ce facut?
- Sa conduca activitatile clasei pentru a atinge scopurile pe care aceasta (clasa de elevi) le are

=rol executiv;
- Sa conserve structura existenta a grupului, sa mentina unitatea clasei = rol de mentinere.
2. Ce scopuri are clasa de elevi? Care sunt sarcinile grupului scolar pe care il formeaza?
- Scopurile clasei de elevi ar putea sa fie cele care deriva din regulile clasei. Comportamentul
civilizat si atitudinea pozitiva fata de activitatea de invatare reprezinta valorile principale spre
care orice elev este orientat de catre profesori si parinti. Cele doua sarcini definesc fundamental
educatia.
Este esential ca elevii sa inteleaga ca seful clasei va fi cel care le va reaminti permanent care
sunt scopurile clasei, dar ca este datoria tuturor sa ajunga la aceste scopuri si sa-l sprijine
pe lider.
3. Cum poate seful clasei sa mentina unitatea clasei?
- Capacitatea de a media conflicte este esentiala.
- Are nevoie de locotenenti, elevi cu influenta asupra diferitelor subgrupuri ale clasei. Acestia
ar putea fi ceilalti elevi care au fost propusi, dar nu au fost alesi, deoarece ei sigur au influenta
asupra grupului care i-a propus.
Din nou se atrage atentia elevilor ca seful clasei nu trebuie fortat sa conduca singur si sa ia
singur hotarari pe care ceilalti sa le respinga pentru ca nu sunt ale lor. Toti trebuie sa se
implice.
- Comunicarea il poate ajuta pe seful clasei. El va incerca sa vorbeasca cu toti colegii, sa nu
respinga pe nimeni. Sa fie pregatit permanent sa ia legatura cu ei (de exemplu, sa aiba numerele
de telefon si adresele de email si de pe facebook, twitter, skype). Sa afle de la colegi ce dorinte si
hobby-uri au si sa tina cont de acestea.
4. Ce calitati trebuie sa aiba seful clasei?
- Sa medieze conflictele prin comunicare eficienta, pe cale amiabila si cu ajutorul celorlalti copii.
- Sa fie un model pentru ceilalti: sa fie civilizat, generos, prietenos, sa invete bine etc.
- Sa cunoasca bine regulile clasei, pentru a veghea la respectarea lor.
Pentru alegerea sefului clasei as propune un joc didactic in care copiii sa cuprinda intr-un scurt
text ce considera ei ca ar fi cel mai important criteriu in alegerea sefului clasei; apoi sa propuna o
persoana sis a isi motiveze alegerea.

Aplicatia 6- Adaptarea elevului nou in clasa de elevi

Prin adaptare intelegem potrivirea ntre cerinele colare i posibilitile personale ale elevilor de
a rspunde cu succes acestor cerine. Trecerea sau intrarea intr-o noua clasa presupune un efort
mai mare de adaptare din partea copiilor. La ce anume trebuie s se adapteze elevul nou intrat in
colectiv, care sunt cerintele si cum se integreaza elevul nou intr-un colectiv deja format? Ca i
profesor pentru invatamant colar, stnd de vorb cu elevi din clse diferite i observnd, n cazuri
extreme, ce probleme colare apar (note mici, neintegrare si chiar repetenie, am remarcat c
efortul de adaptare al elevilor noi se ndreapt n trei direcii:

1. Copiii trebuie s i gseasc locul ntr-un nou colectiv , printre colegi vechi i noi, ntr-o
clas cu o compoziie nou, uneori cu un numr mai mare de elevi dect clasa veche. Acest fapt
readuce n mintea copiilor frmntri precum: Sunt simpatizat sau nu? Cum sunt eu n
comparaie cu ceilali? Cum m vd ceilali copii?. Abilitile sociale pe care copilul le are deja
din ciclul primar l vor ajuta s i gseasc un loc n noua clas, dar, din pcate, se ntmpl ca
unii dintre copii s nu aib aceste abiliti suficient de dezvoltate i atunci riscul este acela de a
ajunge s fie marginalizai n noua clas.
2. Copiii trebuie s se obinuiasc relativ repede cu muli colegi noi, cu stiluri diverse de
interaciune, cu ateptri ridicate, cu personalitati diferite. ntrebrile care apar n acest caz n
mintea copiilor sunt: Cum s m port cu atia oameni / colegi noi? Cui i pas de mine? De ce
unii colegi se poart mai bine cu mine i alii nu? Eu sunt de vin?
3. Copiii trebuie s dedice mai mult timp nvrii, au materii noi sau mult mai complexe,
uneori nu asimileaz suficient n clas i de aceea temele acas nu sunt uor de fcut pentru ei.
Este important si procesul de socializare atat in clasa dar si in afara acesteia cu colegii noi.
De asemenea, este foarte important rolul profesorului, atat de a indruma colectivul spre a accepta
colegul nou dar si de a indruma elevul nou catre integrarea in colectiv; acestea se realizeaza prin
responsabilitati noi,prin jocuri si discutii dar si prin organizarea de teme unde copiii lucreaza
impreuna.
Capitolul 18.
Aplicatia 17. Grila observare comportament prescolar grupa mare:
Comportamente cognitive urmarite:
-utilizeaza un limbaj adecvat contextului
-adreseaza intrebari cu privire la tema abordata
-ofera exemple dupa modelul educatoarei
-raspunde corect la intrebarile adresate de educatoare in timp util
- manifesta capacitate de transfer a cunostintelor
-retine cu usurinta informatiile vehiculate
-rezolva sarcinile date in mod original
Comportamente sociale urmarite:
-coopereaza cu educatoarea si grupa de copii
-are un comportament prietenos
-are un comportament agresiv
-are un comportament independent
-este dependent de reactiile colegilor si / sau reactiile educatoarei
-adopta rol de lider
-isi exprima ideile
-refuza colaborarea cu grupul

Aplicatia 18. Grila observare comportament elev clasa IV.

Comportamente urmarite:
Comportamente urmarite
Ii impune punctul de vedere

Prefer s-i exprime prerea oral

Caut grupul
Vorbete tare i mult
D dispoziii, nu sugestii
Se manifest extrovertit
Are iniiativ n activitile de

nvare i de joc

Refuz observaiile
Se revolt cnd pierde
Comenteaz aspectele impuse, care contravin intereselor sale
Se opune manevrrii (de ctre alii) prin argumentare
Ignor membrii grupului care nu particip efectiv la activitile comune
Caut compania copiilor activi
Face totul pentru a ctiga
Plnge la eecul echipei din care face parte
Manifest agresivitate verbal fa de
colegii care nu sunt de acord cu el
Organizeaz eficient activitatea grupului din care face parte

Capitolul 20.
Aplicatia 12. Abuzul emotional in gradinita.
Abuzul emotional este cel mai frecvent intalnit, este cel mai greu de dovedit si are
consecinte multiple, variate, multe extrem de grave, ce lasa urme pentru tot restul
vietii, afectand dezvoltarea copilului pe multiple planuri afectiv, intelectual si chiar
fizic. In plus, abuzul emotional suferit in copilarie ii va afecta viitorului adult viata
sociala si profesionala, relatiile si sanatatea fizica si mentala, intr-o masura mai
mare sau mai mica, in functie de tipul de abuz emotional, frecventa si intensitatea
cu care i-a fost aplicat.
Ce este, de fapt, abuzul emotional? Orice comportament ce are ca scop
controlarea, subjugarea, supunerea unei alte fiinte prin frica, intimidare, umilire,
blamare si cultivarea sentimentului de vinovatie, coercitie, manipulare, invalidare
etc.

Abuz emotional copii:

Este un tip de comportament care are efecte negative asupra dezvoltarii emotionale si
imaginii de sine
Ignorarea unui copil, neiubirea, nesustinerea lui ( ca parinte mai ales) este considerat abuz
emotional
Terorizarea, umilirea, critica constanta, umilirea publica, jignirea, toate acestea sunt forme
de abuz emotional
-Etichetarea si blamarea negativa a copilului in gradinita
- Santajul emotional sau dominarea copilului in gradinita
Aplicatia 7. Comportament didactic al profesorului pentru invatamant primar si prescolar din
perspectiva actiunilor de consiliere educationala
-

Insusirea conceptelor de baza: imagine si stima de sine, comunicare asertiva, comunicare

persuasive, tehnici de luare a deciziei, metode active participative, metode de stimuare si
dezvoltare a creativitatii
Stabilirea unei relatii adecvate cu copilul
Observarea atenta a copilului in activitati specific
Utilizarea jocului ca si modalitate de educatie
Incurajarea copilului sa isi exprime ideile, gandurile, emotiile si sentimentele

Capitolul 21.
Aplicatia 3.
Principalele surse de informare in procesul de alegere a profesiei mele au fost informatiile din
mediul universitar.
Rezultatele invatarii reprezinta setul de cunostinte, deprinderi si competente generale,
profesionale si personale pe care cadrul didactic le-a dobandit si este capabil sa le demonstreze
dupa finalizarea procesului de invatare. Centrarea pe rezultatele invatarii presupune ca acestea
sunt reperul principal in functie de care achizitiile se valideaza si se recunosc oficial, indifferent
de natura contextelor in care s-a produs invatarea.
Aplicatia 8.
Realizati un exercitiu introspective si stability in ce masura sunteti dispus / dispusa s ava
schimbati profesia si din ce motive.
Personal, eu sunt absolventa de liceu economic si facultatea de stiinte economice; inca din timpul
facultatii m-am specializat in domeniul imobiliar. Am facut diverse cursuri de vanzari, relatii cu
clientii, marketing si imobiliare, iar in decurs de 13 ani am evoluat in acest domeniu.
Insa, dup ace am devenit mama, am realizat ca acest domeniu nu imi permite sa ma ocup de
fetita mea, deoarece timpul petrecut la munca depasea12 ore pe zi. Astfel m-am gandit sa imi
schimb parcursul carierei si sa fac cee ace as fi dorit de mica dar parintii nu m-au lasat, sa fiu
profesor.
Am urmat cursurile pedagogice, m-am angajat educatoare si acum fac ce imi place si am si timp
pentru fetitele mele.