Abandonul colar

Abandonul colar se caracterizeaz prin incetarea frecventarii scolii naintea obinerii

unei calificri sau pregtiri profesionale complete sau naintea ncheierii ciclului de studii
nceput. De multe ori abandonul se asociaz cu delincvena juvenil, cu recurgerea la droguri,
cu viaa de familie dezorganizat. Fenomenul se nregistreaz n special la sate i n
comunitile de rromi,unde copiii sunt folosii ca surs de venit sau vzuti ca indivizi cu
responsabiliti n gospodrie.
Cele doua ipoteze:
1.cu cat familiile pleaca in strainatate pentru a gasi un loc de munca si isi lasa copiii in grija
bunicilor cu atat abandonul scolar va creste:
Tot mai multi parinti nu au bani sa si creasca copiii se pleaca in strainatate ,lasandu si copii in
grija bunicilor sau altor rude . Cei mai multi dintre acesti copii au intre doi si sase ani, adica exact
varsta la care au cea mai mare nevoie de afectivitate din partea parintilor. Nu e greu de imaginat
ca multi dintre copiii celor plecati la munca in afara tarii au trecut si trec prin traume emotionale
ce pot avea urmari dramatice in evolutia lor psihica.De asemenea, lipsa interesului pentru scoala
si pentru preocuparile extrascolare poate fi o consecinta directa a absentei parintilor.
Migrarea parintilor o consecinta directa a privarii copilului de afectivitatea parentala si de
supravegherea necesara dezvoltarii normale a acestuia. In conditiile plecarii parintilor pe perioade
mai lungi si a ramanerii copiilor in grija unor persoane care nu pot oferi sprijin emotional si
educativ in aceeasi masura pe care o acorda parintii,este o consecinta ce poate produce efecte
negative in ceea ce priveste sanatatea si dezvoltarea psihica a copilului,implicarea lui in
activitatile scolare,comportamente deviante.
2.cu cat familia este dezorganizata si saraca cu atat abandonul scolar in randul tinerilor va
creste
Scolile din zonele defavorizate sunt caracterizate de izolare, saracie si lipsa oportunitatilor de
succes socio-profesional pentru absolventi. Lipsiti de motivatie, multi dintre elevii claselor
gimnaziale renunta in primii ani de studiu, ramanand sa de a o mana de ajutor in gospodariile
proprii sau muncind in gospodariile oamenilor mai instariti din sate.Saracia comunitatilor din
zonele defavorizate limiteaza posibilitatile parintilor de a oferi copiilor resursele necesare
educatiei. Aceasta stare provoaca deseori, exploatarea copiilor prin munca de catre parinti.
Tendinta de a considera ca familiile din zonele defavorizate nu valorizeaza pozitiv importanta
educatiei este superficiala.
Numrul copiilor care abandoneaz coala crete de la an la an. Pe durata unui ciclu colar
de opt ani, din 100 de elevi care intr n clasa I, aproape 20 se pierd pe parcurs, conform datelor
Institutului de tiinte ale Educaiei.Fenomenul se nregistreaz n special la sate i n comunitile
de rromi,undecopiii sunt folosii ca surs de venit sau vzuti ca indivizi cu responsabiliti n

gospodrie. Situaia a nceput s se nrutaeasc din 2001, cnd rata abandonului s-adublat brusc,
iar de atunci continuat s urce. n general cei care abandoneaz coala nu mai sunt reprimii
ulterior n aceeai instituie educativ i nu sunt nscrii ntr-un program de colarizare
alternative. Rataabandonului colar se stabilete ca raport procentual ntre numrul elevilor
nscrii inumrul absolvenilor. Dac pn n anul 1990 n Romnia nu s-a vorbit despre abandon
colar sau necolarizare, sistemul neacceptnd eecul colar ca pe o realitate, nu acelai
lucru s-a ntmplat dup cderea sistemului comunist. Din pcate aceast problem nu a
constituit o prioritate dup 1990.
Abandonul colar creaz condiiile eecului integrrii sociale, n sensul c reduce
semnificativ ansele autorealizrii n domeniile de activitate legitime. Eecul n a-i
realiza o educaie colar complet se asociaz cu perspectivele ocupaionale i
economice limitate, detaarea de valorile societii i de instituiile ei i cu o scadere a Situatia
privind parasirea timpurie a scolii de catre tinerii cu varsta intre 18 si
24 de ani este insa cu adevarat foarte proasta daca ne raportam la tarile care au devenit in
ultimul timp membre in Uniunea Europeana, tara noastra avand cel mai ridicat procent.
In ultimii noua ani, situatia se prezinta astfel: - 19,7% in 1997 - 19,1% in 1998 - 21,5% in
1999 - 22,3% in 2000 - 21,3% in 2001 - 23,2% in 2002 si 2003 - 23,6% in 2004 - 20,8%
in 2005. Comparativ cu celelalte tari, in perioada 2002-2005 Romania a avut cea mai
ridicata rata de parasire timpurie a studiilor, clasandu-ne in top si fiind cu mai mult de 5%
fata de media europeana, care in perioada 2002-2005 a avut urmatoarele valori: 16,4% in
2002, 15,9% in 2003, 15,1% in 2004 si 14,9% in 2005. Dintre cele zece tari (Cehia,
Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Slovenia, Bulgaria si Romania)
incluse in situatia comparativa, slovenii, slovacii si cehii au cea mai mica rata de parasire,
in jur de 5-6%, foarte apropiati de noi, deci cu aceleasi procente ridicate fiind si bulgarii
(20% in 2005).
Abandonul scolar este in Romania o problema sociala din ce in ce mai grava si mai
des intalnita. De la an la an rata abandonului scolar creste simtitor si la acest fenomen se
ajunge din cauza mirajului occidentului ce atrage tinerii spre un castig mai substantial
decat cel pe care ar putea sa il castige in tara daca ar ramane sa isi continuie studiile pana la cel
mai inalt nivel.
venitului personal de-a lungul ntregii viei

Cauzele abandonului scolar:

1.Cultura de origine a elevilor cercetarile din domeniul educational au relevat faptul ca
mediul socio-cultural de provenienta al elevilor este una dintre cele mai importante variabile in
reusita sau esecul scolar si profesional al elevului. Este foarte importanta atitudinea familiei in
raport cu scoala. Cunoasterea acestora atitudini si identificarea surselor de posibile tensiuni sau
blocaje manifestate in raport cu carierea scolara a tinerilor constituie un factor important in
prevenirea abandonurilor. Pentru o mai bun prevenire a abandonului colar trebuie cunoscute
aptitudinile i nevoile fiecrui copil integrat n sistemul de educaie fie el de religie sau etnie
diferit fa de restul copiilor.
2.Climatul familial are un rol hotarator in cauzele de abandon scolar. Astfel, dezorganizarea
vietii de familie, consecinta a divortului , climatul familial conflictual si imoral, excesiv de
permisiv, divergenta metodelor educative si lipsa de autoritate a parintilor, atitudinea rece,
indiferenta sau dimpotriva, tiranica a acestora, iata alte cateva aspecte care conduc spre
abandonul scolar

3.Zona de provenienta:rata copiiilor care provin din mediul rural si abandoneaza scoala este
mai mare decat cea a copiilor care provin din mediul urban.

Ce se poate face pentru prevenirea abandonului scolar:

Printre actiunile ce pot fi intreprinse pentru reducerea ratei de abandon in tara noastra: integrarea
elevilor cu risc de renuntare la educatie si mentinerea acestora in sistemul scolar, cresterea
responsabilizarii cadrelor didactice, reintegrarea elevilor deja aflati in abandon, monitorizarea
starii sistemului pentru prevenirea timpurie a crizelor si identificarea periodica a modificarilor in
ceea ce priveste factorii de abandon scolar.
Un alt lucru ce se poate face este cresterea atractivitatii scolii. Iata cateva din actiunile propuse
de expertii UNICEF:
* ativitati extrascolare desfasurate in scoala (actiuni de renovare/infrumusetare /curatire a
scolii; concursuri sportive; actiuni/concursuri de creatie artistica; competitii de joc pe computer;
etc.) desfasurate in scolile din comunitati cu risc ridicat de abandon, precum si in liceele care
atrag elevi din astfel de comunitati.
* organizarea de intreceri intre echipe de elevi constituite in functie de cartierul de provenienta
Toate aceste actiuni sau ansambluri de actiuni trebuie sa aiba un caracter periodic, pentru a
mentine continuu elementul de atractivitate al scolii si a se constitui intr-un factor de antrenare
constanta a atentiei elevilor in activitati legate de spatiul scolar.
Una dintre marile probleme cu care se confrunt mediile politice, i socio-economice din
Romnia o reprezint educaia copiilor rromi.
Din pcate, cei care nu frecventeaz sau abandoneaz coala sunt deseori discriminai nva n
clase sau coli separate, pui n ultimele bnci ale clasei, tratai cu indiferen, agresai verbal de
ctre copii sau profesori, traiesc n orfelinate, n instituii pentru copii cu handicap sau, pur i
simplu, pe strzi i n canale. Estimativ, jumtate din romii care triesc n Romnia sunt
analfabei. mbuntirea accesului i participrii la educaie are ca scop prevenirea i combaterea
marginalizrii i excluderii sociale prin mbuntirea ratei de participare la educaie.
La nivelul judeului Gorj, abandonul colar reprezint un fenomen care nu poate fi
controlat. Potrivit inspectorului colar general, Liviu Andrei, numrul elevilor care abandoneaz
cursurile nu se schimb foarte mult de la un an colar la altul. Anul trecut, au renunat la coal
aproximativ 580 de elevi. An de an, aceast cifr nu cunoate schimbri foarte mari. Majoritatea
copiilor care renun s mai mearg la coal sunt din mediul rural. De exemplu, sunt familii de
romi care prefer s-i trimit copiii la munc dect s-i lase s mearg la coal. Abandonul
colar este o problem care nu poate fi controlat. O supraveghem i ncercm s o combatem,
dar nu se pot face prea multe lucruri. Sunt consilieri colari, psihologi care iau legtura cu
familiile n care apar astfel de probleme i discut cu prinii i elevii, ncercnd s-i conving de
importana colii. Depinde de la caz la caz de rezultate, a afirmat inspectorul colar general al
Inspectoratului colar Judeean (ISJ) Gorj.(ziarul Gazeta de Sud)
Politici si programe sociale
Pentru a incuraja terminarea studiilor, MEC prin anumite programe aloca sume
substantiale pentru renovarea scolilor si schimbarea mobilierului precum si dotarea
laboratoarelor de fizica, chimie, biologie, geografie, infiintarea unor cabinete dotate cu
calculatoare de ultima performanta la care sa aiba acces toti elevii scolilor, construirea

salilor in care tinerii sa faca orele de educatie fizica si sport.

S-au mai implementat programe ce asigura inca de la invatamantul pre-scolar
pana la cel primar inclusiv, un strict necesar ce constituie pachetul pentru timpul petrecut
in salile de curs. Acest program a fost numit
Cornul si laptele
si a fost intampinat cu
indignare de catre parlamentari si deputati, insa de copii prescolari si scolari,dar si de
parintii acestora, mai ales acei nevoiasi, la care era o problema asa numitul pachet zilnic,
accest program a venit ca o binecuvantare de sus.
-Hotararea de Guvern nr. 932 din 29.august.2002 pentru aprobarea Regulamentului de
aplicare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 96/2002 privind acordarea de produse
lactate si de panificatie pentru elevii din clasele I - IV din invatamantul de stat
Hotararea de Guvern nr. 882 din 04.august.2005 privind actualizarea limitei valorii
zilnice pentru produsele lactate si de panificatie acordate pentru elevii din clasele I - IV
din invatamantul de stat si pentru copiii prescolari din gradinitele de stat cu program normal de 4
ore, precum si pentru modificarea si completarea Regulamentului de aplicare
a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 96/2002 privind acordarea de produse lactate si
de panificatie pentru elevii din clasele I - IV din invatamantul de stat, aprobat prin
Hotararea Guvernului nr. 932/2002
Acestor proiecte li s-au mai alaturat si altele cum ar fi: bursele pentru rezultate
deosebite pe parcursul unui an de studiu, banii de liceu, sau mai oferit ajutoare banesti si
pentru achizitionarea de calculatoare personale pentru elevii cu un venit modest. De
asemenea li s-a mai pus la dispozitie mijloace de transport pentru a nu mai fi un
impediment distanta dintre scoala si locuintele lor. Un alt fel de sprijin pentru a continua
studiile este si oferirea gratuita de manuale si rechizite scolare.
Programul
Bani de liceu
:
Hotararea de Guvern nr. 1488 din 09.septembrie.2004 privind aprobarea criteriilor si a
cuantumului sprijinului financiar ce se acorda elevilor in cadrul Programului national de
protectie sociala "Bani de liceu" MO nr.860 din 21 septembrie 2004
Ordinul nr. 4975 din 19.septembrie.2005 privind desemnarea membrilor Comisiei
pentru aplicarea prevederilor Hotararii Guvernului nr. 1.488/2004 privind aprobarea
criteriilor si a cuantumului sprijinului financiar ce se acorda elevilor in cadrul Programului

national de protectie sociala "Bani de liceu"

Programul referitor la
Achizitia de calculatoare elevi
:
Legea nr. 269 din 16.iunie.2004 privind acordarea unui ajutor financiar in vederea
stimularii achizitionarii de calculatoare
Ordonanta de Urgenta nr. 28 din 14.aprilie.2005 pentru modificarea si completarea
Legii nr. 269/2004 privind acordarea unui ajutor financiar in vederea stimularii
achizitionarii de calculatoare.
Concluzii
Abandonul colar este o problem social care se afla sub incidena unor factori
de natur: individual, familial i social. Astefel nct pentru reducerea ratei
abandonului colar trebuie lucrat atat cu elevul ct i cu familia i cadrele didactice.
Trebuie deci pornit o campanie de informare i responsabilizare e repezentanilor legali
ai copiilor privind riscul la care se supun n cazul n care copilul nu frecventeaz coala
ct i informarea cu privire la necesitatea asigurarii unei baze educative care va avea
efecte atat pe termen scurt, mediu ct i lung. Gndindu-ne pe termen lung nefrecventarea
cursurilor colare la timp poate avea repercursiuni n ceea ce privete asigurarea unei
meserii i a unei stabiliti economice i sociale.
Pentru crearea i impementarea eficient a unor programe i politici care s duc
la diminuarea acestui fenomen trebuie luate n considerare nevoile pe care le au personale
care fac parte din grupul int att beneficiari direci ct i cei indireci, deci trebuie
facut o conexiune intre nevoi, resurse, politici i metode de implementare