Monedele Internationale

1.Valutele
Valutele sunt monede naionale care au circulaie, putere de plat i pot fi constituite rezerv i n alte ri dect
n cea emitent.Valutele au calitatea de a realiza lichidarea imediat a obligaiilor de plat n relaiile economice
internaionale.Valutele se pot clasifica dup mai multe criterii.
Valuta n numerar (valut efectiv) se prezint sub form de bancnote sau monezi,iar valuta n cont se afl sub
form de disponibil ntr-un cont la banc.
Valuta n cont poate fi utilizat, la dispoziia titularului de cont, ea transformndu-sela cererea acestuia n valut n
numerar. Valuta n cont poate fi, dup modul de depunere, la vedere i la termen.Dup modul de preschimbare a
valutelor, acestea pot fi: convertibile, neconvertibile,transferabile i liber-utilizabile.
Valutele convertibile sunt, n mod practic, monedele care se schimb liber,
contraunor alte monede naionale sau internaionale (emise de un institut financiar-bancar internaional).
Valutele neconvertibile particip la un numr restrns de operaiuni valutare,schimbndu-se ntr-un singur sens:
cumprarea de valut convertibil intrat n ar, camoned neconvertibil.
Valutele transferabile au un anumit grad de convertibilitate stabilit n cadrul uneinelegeri pe plan regional,
contribuind la transferarea de fonduri pentru un numr restrnsde operaiuni.
Valutele liber-utilizabile sunt valute cu convertibilitate total recunoscute de FMI ialte organizaii financiare
internaionale ca utilizabile pe plan larg n cadrul tranzaciilor internaionale i ca valute negociabile n volum
mare, pe toate pieele financiare. n aceastcategorie intr urmtoarele valute: dolarul SUA i yenul japonez.Unele
valute puternice, emise de ri cu economie dezvoltat, mult apreciate icutate pe piaa financiar pot juca rolul
de valut de rezerv . Aceste monede i menin identitatea
naional, ns sunt utilizate ca instrumente de plat cu putere liberatori e nelimitat i ca mijloc de rezerv pe
plan internaional. Pentru ca o moned s serveasc drept valut de rezerv trebuie s ndeplineasc mai multe
condiii:
a)s joace un rol important n operaiunile financiar-valutare internaionale;
b)s fie liber convertibil;
c)s se bucure de o stabilitate pe termen lung.
n urma renunrii pe plan internaional la definirea monedei naionale prin coninutulde aur sau de devize
corespunztor valorii sale, s-a trecut la definirea puterii ei de cumprare, criteriu mai aproape de realitate pentru
compararea a dou monede naionale.
2. Moneda internaional este o moned cu ridicat putere liberatoare care circul n afara granielor rii
emitente, servind ca mijloc de plat i rezerv pe piaa internaional. Exist dou categorii de monede
internaionale:
1. monedele naionale ale unor ri care ndeplinesc rolul de plat i de rezerv pe piaa internaional datorit
unor conjuncturi favorabile cu totul deosebite,
2. monede emise de instituiile specializate ca instrument monetar i uniti de cont: DST, ECU, ASEAN- Assian
Monetary Unit.
Orice moned naional, pentru a putea fi considerat moned internaional ndeplinete trei funcii:
- etalon de msur,
- instrument de schimb,
- valoare de rezerv.
Ca etalon al preurilor, ea trebuie s fie folosit n cotarea materiilor prime, a altor categorii de produse pe plan
internaional.
Ca instrument de schimb, moneda respectiv trebuie s fie utilizat ca moned de facturare a mrfurilor n
operaiile comerciale internaionale - plile se realizeaz n acea moned.
Ca instrument de rezerv, aceast funcie se reflect n prezena monedei respective n componena rezervelor
bancare i n volumul emisiunilor de titluri valutare pe termen mediu i lung.
Monedele internationale servind ca mijloc de plata si de rezerva pe piata internationala, avand o mare putere de
circulatie in afara granitelor statuluiemitent, moneda nationala se clasifica in:
- monede nationale si regionale
cuprind monede liber-utilizabile (dolarul, lira,francul elvetian, yenul japonez); ele sunt:
- etaloane de masura;
-instrumente de schimb(prin utilizarea ca moneda de facturare a schimburilor comerciale prin pozitia in reteaua
bancara si prin volumul tranzactiilor pe piata financiara);

-valoare de rezerva.
- instrumente monetare si unitati de cont, emise de organisme financiareinternationale, adica:
- DST sauDrepturi Speciale de Tragere adica o unitate de cont emisa deFMI in 1969 ca moneda de rezerva pe
plan international in urma erodarii pozitiei dolarului american. Utilizata pt. inregistrarile in conturile institutiilor
financiar-valutare internationale si create pt. a evita fluctuatiile monedelor nationale pe piata au urmatoarele
caracteristici:
- etalon monetar international adoptat conventional ca baza a unui sistemmonetar;
- este un mijloc de plata conventional;
- are circulatie limitata la FMI si tarile membre ale acestuia.
- ECU sau European Currency Unit este o unitate de cont emisa in cadrul Sistemului Monetar European in
1979 si calculate prin metoda costului valutar (valoarea medie a celor mai importante valute), format
din monedeletarilor participante. Din 1999, ECU a fost inlocuit cu moneda unica europeanaeuro, al carui curs a
fost fixat in raport cu valutele tarilor din zona euro.
- EURCO sau European Composit Unit) unitate de cont din 1973, creata de UE (fosta CEE) pe baza cosului
valutar a fost utilizata pt. emisiuni de obligatiuni in cadrul grupului bancar european condus de N.M. Rothschild
& Sons. Banca Europeana de Investitii a facut primul imprumut de obligatiuni emise in EURCO. Cosul este
alcatuit din 9 monede cu pondere fixa, dupa cum urmeaza:
1 EURCO = DM 0,90 + FFr 1,20 + L 0,075 + Lit 80 + DF 0, 35 + BFr 4,50 + DKr 0,20 + IL 0,005 + LFr 0,50
Moneda compozita de mai sus nu s-a bucurat de succes din cauza faptului ca se compune din prea multe monede
slabe, cu tendinte de depreciere, investitorii fiind preocupati, in primul rand, de cresterea profitului rezultat din
investitie, in paralel cu reducerea expunerii la riscul de schimb. in ciuda succesului sau limitat, EURCO a servit
ca sursa de inspiratie pentru cosul ECU, diferenta constand in faptul ca, spre deosebire de EURCO unde ponderile
monedelor sunt fixe, in cadrul ECU ponderile variaza in baza factorilor prezentati anterior.
- EUA sau European Unit of Account unitate de cont europeana din 1975,adoptata de Banca Europeana de
Investitii pt. inregistrarile in conturile ei si,mai tarziu, de Comunitatea Economica a Carbunelui si Otelului
(CECO) pt.operatiunile sale. Este compusa din cantitati anume specificate din monedele tarilor din CEE.
- ACRU sau Arab Currency Relatid Unit unitate de cont introdusa in1975 de banca Hambros in scopul
reciclarii fodurilor provenite din petrodolari. Succesul a fost si mai limitat.Valoarea ARCRU, echivalenta cu
valoarea USD la 28 iunie 1974, a avut la baza monedele urmatoarelor 12 tari arabe: Algeria, Arabia Saudita,
Bahrein, Egipt, Emiratele Arabe Unite, Irak, Kuweit, Liban, Libia, Siria, Oman, Qatar. Prin eliminarea celor 2
monede, cele mai puternice si a altor 2, cele mai slabe, in raport cu dolarul, cosul a fost silit la 8 monede cu
ponderi egale, de 12,5%.
Evolutiile ulterioare ale acestor 8 monede au creat confuzie in silirea valorii cosului, moneda pierzandu-si astfel
atractivitatea.
- IFU sau International Financial Unit unitate de cont creata in 1975 deCredit Lyonnais pt. folosirea ei in
operatiunile internationale si a carei valoare initiala, ca si in cazul ACRU este egala cu cea a dolarului american.
Cuprindea monedele apartinand tarilor "Grupului celor 10", cu urmatoarea structura:
1 IFU = $ 0,210 + DM 0, 432 + L 0,0444 + JPY 27,900 + C$ 0,073 + Lit. 46,700 + DF 0,188 + BFr 2,350 + SKr
0,154
Avantajul IFU fata de EURCO a fost acela de a cuprinde un spectru mai larg de monede cu vocatie internationala.
- AMU sau Asian Monetary Unit este moneda folosita pt. tranzactiile intre tarile membre ale Uniunii de
Clearing asiatica, mentinuta la paritate cu DST.
Toate unitatile de cont enumerate, cu exceptia euro, se mai numesc monede compozite sau unitati monetare
artificiale, intrucat sunt instrumente de plata cucirculatie limitata, nu sunt influentate de evolutia preturilor, au de
asemenea functii monetare limitate, dar au utilizare de etalon monetar.

Rolul monedei in relatiile economice internationale

Rolul monedei (banilor) n cadrul unei economii este pus n eviden prin funciile
ndeplinite:
a) Funcia de msur a valorii
Prin aceast funcie, moneda servete la msurarea cheltuielilor de producie i a rezultatelor, la realizarea de
calcule economice prin care se stabilete costul activitilor desfurate sau programate a se desfura, se
apreciaz eficiena, se determin preul produselor i al serviciilor. De altfel, funcia de msur a valorii este
exercitat prin mecanismul formrii preurilor, n care intervin trei factori determinani: munca, utilitatea

i raportul cerere-ofert. Moneda ndeplinete aceast funcie n mod ideal; cnd se exprim valoarea unei mrfi
sau cheltuielile de producie nu este necesar prezena efectiv a sa, fiind suficient ca moneda (banii) s existe, n
general, n societate.
b) Funcia monedei ca mijloc de circulaie
n aceast funcie, moneda servete procesului circulaiei mrfurilor, intervenind n actul de vnzare-cumprare
al unei mrfi, ce trece de la productor la consumator n schimbul unei anumite cantiti de moned. Totodat,
trecerea din posesia unei mrfi n posesia altei mrfi are loc prin intermediul monedei. n aceast calitate -de
mijloc de circulaie- banii apar ca bani reali, cu existen efectiv: numerar sau bani de cont. Pentru exercitarea
acestei funcii este necesar s existe o anumit cantitate de moned n
circulaie, care s mijloceasc noi i noi acte de vnzare-cumprare.
c) Funcia monedei ca mijloc de plat
Aceast funcie const n utilizarea monedei pentru achitarea mrfurilor cumprate pe credit, pentru plata
salariilor, dobnzilor, chiriilor, impozitelor i taxelor, primelor de asigurri, pentru restituirea mprumuturilor etc.
i aceast funcie reclam existena
monedei n mod real, efectiv.
d) Funcia monedei ca rezerv a valorii
n fapt, aceast funcie reprezint o putere de cumprare n ateptare la agenii economici sau populaie. Este
vorba de economisirea i acumunlarea unor sume bneti n vederea unor activiti viitoare sau n scopuri de
precauie contra unor cheltuieli neprevzute. Manifestarea acestei funcii se afl, evident, n relaie direct cu
evoluia puterii de cumprare a monedei, fenomenul inflaionist afectnd mai mult sau mai puin
aceast putere.
e) Funcia de moned universal
Moneda este folosit i n cadrul relaiilor economice internaionale la cumprarea de mrfuri i prestarea unor
servicii. Monedele folosite cu preponderen n cadrul acestor relaii sunt denumite valute forte, adic acele
monede naionale recunoscute pe plan internaional ca mijloc de cumprare, mijloc de plat i de rezerv (dolarul
SUA, euro, lira sterlin, francul elveian, yenul japonez etc). Tot n acest sens, se utilizeaz, n prezent, i uniti
monetare convenionale - DST (Drepturi Speciale de Tragere), care ns au o circulaie limitat la relaiile dintre
bncile centrale ale rilor lumii i ntre acestea i Fondul Monetar Internaional.

Monede internationale naturale

Marca german (german Deutsche Mark; simbol, n Germania: DM; colocvial: marc) a fost denumirea
oficial a monedei naionale aRepublicii Federale Germania ncepnd din 1948 i pn n 1999, anul
cnd Germania reunificat a nceput s foloseasc moneda unic a Uniunii Europene, euroul (Euro, ).
Subdiviziunea sa a fost pfenigul (german Pfennig, simbol: Pf), a suta parte dintr-o marc.
Simbolul DM se mai aplic i la marca german din Republica Democrat German (RDG) nainte de iulie 1964.
n RDG au existat urmtoarele monede:
24 iulie 1948 - 31 iulie 1964: Deutsche Mark der Deutschen Notenbank (DM)
1 aug. 1964 - 31 dec. 1967: Mark der Deutschen Notenbank (MDN)
1 ian. 1968 - 30 iunie 1990: Mark (M) der Deutschen Demokratischen Republik (marcaRDG).
Mark (marca) - moneda nationala a celor doua Germanii inaintea introducerii euro. Mark a fost o unitate de
greutate pentru aur si argint (mentionata inca din secolul VIII) utilizata in mai multe tari vest europene si care era
egala cu aproximativ 8 uncii, sau o jumatate de pound. In secolul XIX marca era o mica moneda comuna care
circula in statele germane si avea valori diferite. In 1873 dupa crearea imperiului german, marca din aur (egala cu
100 pfennig) a fost adoptata ca standard monetar si moneda de calcul in intreg imperiul. Cuvintul pfennig provine
din limba germana care se folosea intre anii 750-1050 si inseamna moneda/ban. Pfennig era utilizat pentru a
denumi denarii carolingieni. Pfennig-ul a fost timp de 500 ani singura moneda de circulatie pina la introducerea
groschen in 1266. Un groschen valora 12 pfennigi. Anii dintre secolele VIII si XIII sunt cunoscuti ca
"pfennigzeit", anii de glorie ai pfennigului. Dupa introducerea marcii in 1873 pfennigul a devenit subdiviziune a
acesteia, valorind o sutime dintr-o marca.
Franc - moneda nationala a Frantei (pina la introducerea euro, februarie 2002) dar si a altor tari foste colonii
franceze sau nu. Franc deriva de la inscriptia in latina:Francorum Rex Johannes Dei Gratia, imprimata pe o
moneda de aur batuta in 1360 de catre regele Jean II cel Bun. In 1356, in plin razboi (cunoscutul razboi de 100 de
ani) regele Frantei Jean II cel Bun este luat prizonier de catre englezi la Poitiers. Englezii au stabilit o
rascumparare de 3 milioane de scuzi de aur. Dupa ce a platit rascumpararea, patru ani mai tirziu, Jean II a putut

reveni in tara franc de la englezi, adica liber. La 6 decembrie 1360, din ordinul regelui se bate primul franc din
istoria monedelor franceze, care-l reprezenta pe avers pe rege calare, de aceea moneda s-a mai numit si franc a
cheval. Chiar daca piesei i-a ramas numele de franc, a trebuit sa fie asteptata revolutia franceza si imperiul pentru
ca francul sa se instaleze ca moneda forte. Cu toate ca francul francez, asemenea francului belgian si a celui
luxemburghez, a fost inlocuit de euro, alti franci au supravietuit, ca francul elvetian, francul CFA si francul din
Noua Caledonie si Polinezia.
Dollar - moneda nationala a SUA dar si a multor altor tari si tinuturi autonome (Australia, Bahamas, Barbados,
Belize, Bermuda, Antigua si Barbuda, Canada, Insulele Cayman, Insulele Cook, Grenada, Dominica, Montserrat,
St Vincent si Grenadines, St. Kitts si Nevis, St. Lucia, Guyana, Anguilla, Fiji, Hawaii, Hong Kong, Jamaica,
Liberia, Noua Zeelanda, Panama, Singapore, Trinidad Tobago, Zimbabwe, Insula Solomon). Totul a plecat de la
thaler, prescurtare la Joachimsthaler o celebra moneda de argint batuta incepind cu 1519 in orasul Joachimsthal
din Boemia Occidentala, (unde existau mai multe mine de argint) si care avea pe ea efigia sfintului Joachim.
Joachimsthal inseamna, de fapt valea lui Joachim ("tal" in germana se traduce prin "vale"). Astazi, Joachimsthal,
devenit Jachymov, se afla pe teritoriul Cehiei.
Dollarul a ajuns in SUA prin filiera spaniola. Monedele peso (din argint de calitate ca si thalerii) batute de
spanioli (peso era divizat in 8 reali) au circulat atit in coloniile spaniole cit si in cele engleze. Englezii au botezat
aceasta moneda din argint Daler, apoi Dolar, denumire inspirata de talerul care circula in Boemia Occidentala si
cu care acestia erau familiarizati. Primii dolari au aparut pe teritoriul viitoarelor SUA in 1775, in timpul razboiului
de independenta, si au devenit moneda nationala a SUA in 1792. Semnul de identificare a dollarului, $, se scria la
inceput 8, amintind ca dolarul spaniol (peso) valora 8 reali (vezi si explicatiile de la peso). Cele doua linii
verticale din simbol se pare ca semnifica coloanele lui Hercule care apareau pe dollarul batut in Mexic. Canada a
adoptat dolarul si sistemul zecimal in 1858, Australia in 1966 iar Noua Zeelanda in 1967. Alte denominatii
derivate din thaler: tolar (Slovenia) talari, talero, daalder, rijksdaalder, riksdalder, rixdaler.
Lira sterlina (pound sterling) : moneda nationala a Marii Britanii dar utilizata si in multe alte tari. Denumirea de
lira, sau livra, vine de la greutatea initiala de o livra (pound) a monedei. Pound provine de la cuvintul latin
"pondus", trecut prin "pund" in engleza veche. Prima lira a fost batuta de William Cuceritorul, regele normand
care a cucerit Anglia in 1066. Lira initiala a lui William Cuceritorul era batuta in Turnul Londrei, astfel ca era
denumita si "tower pound" sau "lira din turn" si cintarea o livra de argint. Lira era de aproape o jumatate de
kilogram, si greu s-ar fi putut folosi in circulatie astfel ca erau utilizate unitati de greutate mai mica, cea mai
utilizata fiind cea care corespundea la a 240-a parte dintr-o lira, numita penny. Acest sistem propriu de diviziune a
lirei in 240 de penny a fost utilizat in Anglia pina in 1971 cind s-a trecut la sistemul zecimal. Greutatea lirei sa
diminuat treptat de la aparitie si pina azi. De exemplu, in perioada reginei Elisabeta I, prin 1602, greutatea lirei
corespundea cu numai 120 de grame argint . Ulterior, lira engleza a fost definita in aur.
Completarea de "sterling" adaugata monedei engleze dorea sa intareasca faptul ca lira cintarea intr-adevar o livra
de argint veritabil. Adaugirea a aparut intr-o perioada cind acuratetea sistemelor de masura lasa mult de dorit.
Sterling este derivat de la cuvintul din engleza veche "Steorra"- adica stea si face referire la o mica stea ce aparea
pe primii penny normanzi. Numele subdiviziunii lirei englezesti, penny, penig in engleza veche, provine din
cuvintul din germana veche pfennig, adica ban/moneda. Litas -Lithuania, derivat de la Lietuva, insemnind
Lituania in limba lituaniana. Litai si litu la plural.
Loti - Lesotho, este un cuvint in limba sotho si isi are originea in denumirea lantului muntos Maloti din Lesotho.
De altfel, forma la plural este Maloti.

DOLARUL SUPREMAIE N ECONOMIA MONDIAL

Istoria dolarului american ncepe cu mai bine de 300 de ani in urma, de pe vremea cnd Statele Unite ale
Americii nu erau dect un grup de colonii. La 5 februarie 1690, Colonia Massachusetts a introdus uniti de
valoare pentru a putea finana expediiile militare. Dup aceea, la scurt vreme i alte colonii au adoptat aceast
form de plat. Cuvntul dolar i semnul arhicunoscut n ntreaga lume sunt, deci, mult mai vechi dect naiunea
i valuta american. Bancnota american, n forma ei concret, a vzut lumina zilei pentru prima dat n urm cu
peste 200 de ani, n timp ce cuvntul dolar este mai vechi de o jumtate de secol. Denumirea de dolar vine de la
cuvntul taler care la nceputul sec. XVI n regiunea Germaniei, desemna moneda de argint. Talerul a avut o
mare circulaie n Europa. n Anglia, talerul a fost numit la nceput daler, apoi dalar pentru ca n variant final
s devin dolar.
n 1785, la doi ani dup ncheierea rzboiului de independen a coloniilor engleze din America de Nord
(1755 1783) i cu doi ani naintea adoptrii Constituiei, Congresul SUA, la propunerea lui Thomas Jefferson, a
hotrt ca unitatea monetar a confederaiei s fie dolarul. Zece ani mai trziu, toate statele americane au primit
dreptul de a tipri dolari pe hrtie. Timp de 141 ani, valoarea legal n aur a dolarului fixat n 1792 s-a meninut
ceea ce constituie un record de longevitate. n 1913 s-a nfiinat Sistemul Rezervelor Federale. Necesitile de
finanare generate de primul rzboi mondial i participarea SUA a determinat o cretere inflaionist a preurilor
de 12% (1913 1920). n 1934, dup patru ani de criz economic, venitul naional al SUA s-a redus cu 50%,
masa monetar a fost supus unei crude deflaii, cu 15 mil. omeri. Preedintele Roosevelt a hotrt devalorizarea
drastic a monedei cu 41% precum i suprimarea convertibilitii interne n aur. Dup al doilea rzboi mondial,
dolarul american a pierdut 33% din puterea de cumprare.
n sec al XX-lea, funciile internaionale ale dolarului s-au cristalizat i dezvoltat n ciuda unor evenimente
i conjuncturi asemenea celor expuse mai sus. Devenind mijlocul de rezerv i de plat cel mai rspndit n
relaiile dintre state, dolarul a ntrecut lira sterlin care timp de dou secole funciona, de fapt, ca moned
internaional. Fora crescnd a dolarului ncepnd cu 1940 s-a bazat pe stabilitatea sa relativ fa de aur i fa
de celelalte monede sprijinite pe fora economic, militar i financiar a SUA. Pornind de la acest fapt i de la
inexistena altei monede comparabile cu caracter internaional SUA au reuit s impun dolarul ca pivot al
sistemului monetar internaional creat la Bretton Woods. Din punct de vedere economic, anume aici s-a nscut
imperiul american.
Dolarul american nu era n ntregime convertibil in aur, dar a fost deschis convertirii n aur doar pentru
guvernele strine. Aceasta a promovat dolarul n postura de valut a rezervelor lumii. Ceea ce a fost posibil
deoarece n timpul celui de-al doilea rzboi mondial, Statele Unite furnizaser provizii i echipamente aliailor lor,
cernd aur n schimb, i astfel au acumulat o cantitate semnificativ din aurul lumii. Un imperiu nu ar fi fost
posibil dac, n urma aranjamentului de la Bretton Woods, cantitatea de dolari era limitat la cantitatea disponibil
de aur, astfel nct s fie posibil convertirea dolarilor napoi n aur. Acordurile de la Bretton Woods au adus o er
de stabilitate general a ratei de schimb ce a durat peste 20 de ani. n baza acestui sistem, monedele erau legate de
dolar i le era permis fluctuaia numai n limita unui procent sub sau deasupra valorii prestabilite. Fluctuaiile
extreme ale ratei de schimb distorsioneaz preurile pe pia, provoac anumite confuzii n rndul consumatorilor,
mpiedic dezvoltarea comerului internaional i stnjenesc investiiile. Dolarul era singura moned convertibil
n aur, prin aceasta devenind i pe planul legii mondiale moneda dominant n raport cu celelalte monede ale
rilor aderente la sistem.
La sfritul anilor `60 nceputul anilor `70 devine evident faptul c Guvernul American nu avea s-i
rscumpere dolarii n aur ca urmare a devalorizrii lor, aceasta fiind consecina a 2 factori primordiali: inflaia
creat de creterea preurilor importurilor (n special petrol) i costurile rzboiului cu Vietnam. Astfel n 1972
1973 a fost realizat un acord cu Arabia Saudit conform cruia americanii urmau s sprijine Casa Saud, iar
aceasta urma s accepte doar dolari americani n schimbul petrolului. n scurt timp restul rilor OPEC au urmat
Arabia Saudit i acceptau n schimbul petrolului doar dolari, n acest mod SUA menine dominaia dolarului pe
piaa mondial, care devenise convertibil n petrol.
n anii `80 R. Reagan pune capt celei mai mari dezordini cunoscute vreodat de economia american prin
manipularea dobnzii pe care Sistemul Rezervelor Federale a impus-o peste 20% atunci cnd n statele
occidentale nu depea 10%. Capitalurile externe au fost atrase pe piaa american astfel nct cererea de dolari
crete spectaculos. Odat cu aceasta crete i oferta de valute occidentale avnd ca efect cea mai mare scumpire a
dolarului. Erau pgubite astfel toate celelalte ri, inclusiv cele occidentale pentru c importul de petrol i materii
prime al acestora, care se efectua n dolari, a devenit implicit mai scump. Politica dobnzilor mari n SUA a avut
ca efect exportul de omaj i inflaie din SUA ctre alte ri.

n anii `90 influena dolarului crete considerabil. Astfel n 1995 peste 380 miliarde USD se aflau n
circulaie n ntreaga lume, dou treimi din ei aflndu-se n afara hotarelor SUA. Peste 5 ani, n anul 2000,
cantitatea banilor aflai n circulaie era de 540 miliarde, iar conform ultimelor date statistice realizate de ctre
Sistemul Rezervelor Federale, n 2008 pe piaa mondial extern a SUA circul circa 800 miliarde USD.
n cei peste 30 de ani care au trecut de la renunarea la etalonul aur dolar, valuta american a trecut prin
3 crize care a marcat fiecare din cele trei decenii, iar astzi suntem martorii celei de-a patra crize, consecinele
creia se simt pe plan mondial. n principiu, toate cderile dolarului au fost legate de istoria deficitului bugetar al
SUA i au avut efecte nocive asupra economiei mondiale. Potrivit unor specialiti, adepi ai teoriei elasticitii,
scderea cursului valutei americane cu 10% ducea la o reducere a ritmului de cretere economic a Europei cu
0,5% pe an.
Astzi dolarul continu s fie principala valut de rezerv n zona Pacificului i a Asiei, iar n alte ri,
cum ar fi Timorul de Est, Ecuador, Salvador, dolarul american este moned oficial.
Dolarul este principala moned pe piaa global, fiind valuta preferat n tranzaciile cu petrol i aur, iar
marile corporaii ale lumii i listeaz preurile n aceeai valut.

EURO moned unic european

LEurope se fera par la monnaie ou elle ne se fera pas Jaques Rueff
nc de la faza de proiect, ideea unei monede unice, care s deserveasc teritoriul statelor semnatare ale
Uniunii a fost mai mult dect binevenit. Diferenele de paritate ntre rile statelor membre, povara unor
calculaii i recalculaii n funcie de rile strbtute n concediu sau n cltorii de afaceri, diferenele de
comisioane din diferitele sisteme bancare i nu n ultimul rnd dificultatea unor proceduri care tindeau din ce n
ce mai mult nspre simplificare administrativ, au fcut din ideea monedei Euro ca un simbol al Uniunii.
Practic, ideea unei monede comune a aprut nc din 1968, odat cu introducerea Uniunii Vamale.
Realizarea Sistemului Monetar European, n 1979 i semnarea, n 1986, a Actului Unic European, care a
consacrat cele patru liberti de micare (a persoanelor, capitalului, serviciilor i bunurilor) au nsemnat pai
importani n realizarea monedei unice europene. Tratatul de la Maastricht (semnat la data de 7 februarie 1992 i
intrat n vigoare la 1 noiembrie 1993) reprezint baza legal a monedei unice. Tratatul valideaz Uniunea
Monetar European i stabilete etapele de realizare a acesteia, precum i criteriile de convergen pe care
trebuie s le ndeplineasc Statele Membre care vor s participe la zona Euro. Astfel, n 1994 au demarat
pregtirile n vederea realizrii monedei unice, care s nlocuiasc monedele naionale ca moned de cont,
ncepnd cu 1999, i fizic, din 2002.
Moneda va deveni astfel una din modalitile prin care se demonstreaz c unitatea este mai puternic
dect diversitatea n spaiul european, simbol al apartenenei la acelai sistem i punct de reper pentru orizontul
unor interese comune.
Iniial, numele generic pentru moneda european era ECU-ul (European Currency Unit), ns numele care
s-a impus att pe pia, ct i n contiina oamenilor este cel de euro. ECU-ul nu a constituit niciodat
reprezentarea unei monede propriu-zise, ci era doar o unitate de msur monetar, un nume generic care fluctua n
raport cu monedele rilor europene. ns el a constituit, cu siguran, una din etapele hotrtoare care au dus la
apariia monedei unice europene.
Dup cteva luni de discuii, Consiliul European de la Madrid a decis n decembrie 1995 numele viitoarei
monede - EURO.
n mod oficial, de la 1 ianuarie 1999, ECU a fost nlocuit cu EURO, la o paritate de 1:1. Diferena fa de
ECU este c, de acum nainte, orice schimb de monede ntre statele care au adoptat moneda unic se face la o rat
fix. Astfel, rata de schimb pentru monedele care intra n grupul euro va rmne aceeai prin definiie.
Euro are i un simbol () inspirat din litera greceasc epsilon, avnd ca punct de reper leagnul civilizaiei
europene. La nivel grafic, reprezentarea este apropiat de litera E, cu dou linii paralele la mijloc, fcnd referire
la prima liter din cuvntul cheie - Europa.
Data limita de introducere efectiva n circulaie a monedelor i bancnotelor euro s-a fixat ca fiind 1 iulie
2002. S-au nsemnat atunci dou perioade: perioada 1 ianuarie 1999 - 1 ianuarie 2002, n care se urmrea
reprezentarea monedelor naionale ale rilor participante la Uniunea Monetar n exprimri nezecimale pe piaa
monedei unice euro, aceasta avnd numai rol de moned scriptural, i perioada 1 ianuarie 2002 - 1 iunie 2002, o
perioad de timp relativ scurt, cnd 8 miliarde de bancnote euro i aproximativ 38 miliarde de monede euro au
nlocuit 6 miliarde bancnote i 29 miliarde monede naionale ale statelor participante. De la 1 iulie 2002, euro a
devenit moneda unica legal pe teritoriul Euroland.
Prin realizarea uniunii monetare i circulaia unei monede unice ncepnd cu 1 ianuarie 1999 capt
substan unul dintre obiectivele majore ale Uniunii. Moneda unic se adreseaz numai acelor state semnatare ale

Tratatului i care aplic o politic monetar unic privitoare la o moned unic i au un institut de emisiune al
acesteia de tipul bncii centrale autonome care s sintetizeze i s duc mai departe reuitele modelului autoritii
monetare independente de fluctuaiile politice i electorale i avnd rol integrator ntr-un sistem fiduciar regional
cu un loc propriu, bine definit i important n fluxurile mondializate actuale. La cteva luni dup debut singura
certitudine n rndul conductorilor europeni a fost aceea c migraia ctre euro a fost un succes din punct de
vedere tehnic i c eforturile trebuiau intensificate pentru a asigura succesul pe termen lung al noii monede pe
care se ntemeiaz uniunea monetar.
Iniial la Uniunea Monetar au aderat 11 state ale Uniunii Europene. Urmtoarea extindere a zonei euro a
avut loc n 2001 cnd Grecia nlocuiete moneda naional cu cea unic, apoi a urmat Slovenia n 2007, Malta i
Cipru n 2008, iar n 2009 se preconizeaz aderarea Slovaciei.
Conform datelor din Buletinul lunar a 10-a aniversare a Bncii Centrale Europene, la finele anului 2007
n circulaie erau aproximativ 12 miliarde de bancnote n valoare de 677 miliarde EUR. Astfel, valoarea
bancnotelor euro aflate n circulaie a depit-o pe cea a dolarului SUA, situndu-se la sfritul anului 2007 la
aproximativ 540 miliarde EUR, cursul de schimb la acea dat fiind de 1 EUR = 1,4721 USD. Se mai estimeaz c
n ceea ce privete valoarea, ntre 10% i 20 % din bancnotele euro circul n afara zonei euro.
Lansarea monedei europene unice, euro, este considerat cea mai important revoluie monetar din
istorie. Euro a reuit s devin un rival serios pentru dolarul american pe piaa mondial ntr-un termen destul de
scurt, zona euro devenind a doua economie a lumii ca mrime.