Subiectul propus pentru a fi dezbtut n cadrul Conferinei Spaiul
muzeal la limit. ntre arhitectur i discurs trateaz problema reconversiei cldirilor industriale, prin transformarea acestora n centre culturale i muzee. Fostele spaii de producie constituie elemente definitorii n cadrul oraelor, datorit rolului lor genitor n cadrul evoluiei urbane, aceste structuri materializnd perfect diversele concepte care au stat la baza transformrii oraelor. Cu toate acestea, ca urmare a dez-industrializrii demarate la sfritul secolului trecut, o parte nsemnat a cldirilor dedicate arhitecturii industriale i-au pierdut funcia iniial, fiind sortite dispariiei. Singura ans de salvare a imobilelor destinate produciei o constituie reconversia lor, prin introducerea unor noi funciuni. Datorit valorii culturale pe care patrimoniul industrial o posed, revitalizarea cldirilor de producie prin implementarea unor programe culturale contituie o metod adecvat de salvare a fondului construit existent. Arhitectura industrial cu vastele sale spaii dezafectate, poate fi uor modelat, prelund noi forme de exprimare artistic. Astfel, cultura principalul motor n cadrul proiectelor de regenerare a ansamblurilor industriale dicteaz noua funciune - muzeu, centru cultural sau fabric de creaie. Dei perpetuarea patrimoniului industrial existent depinde n mare msur de atribuirea unei noi destinaii de folosin, proiectele de regenerare prin cultur a fostelor fabrici ridic o serie de probleme: poate un astfel de spaiu s susin o activitate cultural? Care sunt limitele impuse de reconversia unei cldiri de producie n spaiu de expunere? Transformarea cldirii industriale n muzeu asigur salvgardarea acesteia? O astfel de metamorfoz este acceptat de ctre societate?
Articolul de fa ncearc s rspund la aceste ntrebri, prin
examinarea rolului activitilor culturale n procesul de reconversie funcional a cldirilor industriale, pornind de la analiza unor exemple reuite de repunere n uz a unor foste spaii de producie.