Cunoscui nu numai pentru gustul bun, dar i pentru eficacitate: calmeaz senzaia de foame,

accelereaz metabolismul, modeleaz muchii. Sunt un element necesar al oricrei diete

sntoase. Amintete-i de ei n fiecare zi i sigur vei slbi.
1. Migdalele i alunele
Atuuri principale: reconstruiesc masa muscular, calmeaz senzaia de foame.
Arma secret: grsimile mononesaturate, vitamina E, fibrele, magneziul, acidul folic (n alunele
americane), fosforul.
Beneficii: combat obezitatea, bolile de inim, atrofierea muchilor, hipertensiunea, ridurile.
Companii bune: avocado, seminele de bostan i de floarea soarelui.
A se evita: alunele srate i prjite (conin sodiu care crete presiunea sngelui).
Migdalele au cea mai mare valoare dintre toate tipurile de alune (dei sunt considerate smburi).
Un pumn de migdale acoper jumtate din necesarul zilnic al organismului de vitamina E
aproape 20 de procente norma zilnic de magneziu (necesar pentru construirea muchilor) i 8
procente de calciu. Persoanele care le includ n dieta zilnic se simt mult mai stule i au un
apetit mai sczut. 60 g de migdale (deci aproximativ 24 de buci) potolesc foamea pentru cteva
ore, mai ales dac bei i o can de ap: fibrele coninute de alune se umfl). Mrunite, se pot
aduga n untul de alune, n omlet, n fulgi (pentru micul dejun), n iaurt: prjite (la o
temperatur de 200C) sunt o alternativ minunat la popcorn. Dup ce se scot, se presar de
exemplu puin cimbru, scorioar, dar nu sare. Nu curai alunele de coaj, cci acestea este
bogat n substane nutritive.
2. Fasolea i alte plante leguminoase
Atuuri principale: ajut n construirea muchilor i arderea grsimilor, regleaz digestia.
Arma secret: fibre, proteine, fier, acid folic.
Beneficii: combat obezitatea, cancerul de colon, bolile de inim i hipertensiunea.
Companii bune: lintea, mazrea verde, soia, humusul (pasta de cicoare).
A se evita: fasolea prjit (conine grsimi saturate).
Fasolea calmeaz senzaia de foame. Are puine calorii, conine o mare cantitate de proteine,
fibre i fier elemente necesare pentru construirea muchilor i care ajut la arderea grsimi.
Acesta este un principiu bun: incearc s nlocuieti de cteva ori pe sptmn, felul de mncare
cu carne s l nlocuieti cu plante leguminoase. Cele mai valoroase sunt urmtoarele: fasolea
neagr, alb, roie.

3. Spanacul i alte legume verzi

Atuuri principale: neutralizeaz radicalii liberi (care grbesc procesul de mbtrnire).
Arma secret: vitaminele, printre acestea A, C i K, acidul folic, beta-karotenul, mineralele
(calciu i magneziu), fibrele.
Beneficii: combate cancerul, bolile de inim, infarctul, obezitatea, osteoporoza.
Companii bune: brocoli i varza de bruxelles, asparagusul, ardeiul, fasolea verde.
A se evita: legumele prjite sau nbuite cu cacaval.
Spanacul (o singur porie) asigur, aproape pentru ntreaga zi, necesarul de vitamina A i
jumtate din cantitatea de vitamina C. Conine, de asemenea, o doz mare de acid folic (previne
bolile de inim, infarctul i cancerul de colon). Este bun pentru sandwishuri (ca i frunzele de
salat) sau prjit cu usturoi proaspt i ulei.
Brocolli este o surs sigur de fibre, vitamine i minerale. Foarte bogate n vitamina C i calciu
reprezint cea mai bun diet de combatere a cancerului (stimuleaz producia de enzime ajutnd
n neutralizarea agenilor cancerigeni). Brocolli sunt un minunat produs antioxidant. Conin de
trei ori atta beta-caroten ct i tulpinile. Dac nu ii place brocolli mascheaz-le gustul: rade-i
pe rztoarea mrunt i adug-i la sos sau prjete-i ntr-o cantitate mic de ulei i toarn peste
ei sos.
4. Produsele lactate cu coninut mic de grsimi (laptele, brnza de vaci)
Atuuri principale: ntresc oasele, ajut la slbit.
Arma secret: calciul, vitaminele A i B12, riboflavina (acid ribonucleic), fosforul, potasiul.
Beneficii: previn osteoporoza, obezitatea, hipertensiunea, unele tipuri de cancer.
Companii bune: iaurturile.
A se evita: laptele integral gras.
Produsele lactate sunt nepreuite pentru construcia oaselor, ajut de asemenea la slbit. S-a
dovedit c, oamenii care in cur de slbire i consum zilnic aproximativ 1300 mg de calciu
(deci trei cni de lapte degresat) pierd din greutate aproape de dou ori mai mult dect persoanele
a cror diet este srac n acest element. Calciul servete la pstrarea siluetei, deoarece grbete
descompunerea compuilor de grsime din organism , consider oamenii de tiin. Din acest
motiv, o parte foarte important a oricrei diete trebuie s fie iaurturile i brnzeturile cu un
coninut mic de grsimi. Printre produsele lactate, punei pe primul loc laptele : umple stomacul,
iar creierul este anunat imediat despre senzaia de saietate. Dac ai poft de ceva dulce, pune n
lapte cacao solubil.
5. Oule

Atuuri principale: reconstruiesc masa muscular i ard grsimile.

Arma secret: proteinele, vitamina B12, vitamina A.
Beneficii: previn obezitatea.
A se evita: omleta cu costi afumat.
Trebuie s mncai ou! Mult timp au fost nvinuite pe nedrept, nainte de toate, c ar fi
rspunztoare pentru creterea colesterolului n organism (dac cineva are deja colesterolul
crescut, trebuie s evite oule). Acestea sunt o adevrat bomb cu proteine: au cele mai multe
proteine dintre toate produsele alimentare, iar aceste proteine sunt mult mai valoroase dect cele
care se gsesc n lapte sau n carnea de vit.
6. Pinea integral cu semine
Atuuri principale: previne depunerea grsimilor.
Arma secret: fibrele, proteinele, riboflavina, niacina, pirodoxina, (vitamina B6), vitamina E,
magneziul, zincul, potasiul, fierul, calciul.
Beneficii: combate obezitatea, cancerul, hipertensiunea, bolile de inim
Companii bune: orezul maro, pastele finoase integrale.
A se evita: chiflele dulci cu unt presrate cu semine.
Pinea din fin integral o recunoatem nu numai dup culoarea nchis, ci i dup faptul c
este grea, de fapt tare. Dac fina provine din mcinarea integral, acest lucru trebuie s fie
specificat pe etichet.
7. Ovzul instant fr zahr
Atuuri principale: ofer energie, acioneaz ca un afrodisiac, scade nivelul colesterolului, ajut la
meninerea unui nivel stabil de zahr n snge.
Arma secret: carbohidrai compui i fibre.
Beneficii: combate bolile de inim, diabetul, cancerul de colon, obezitatea.
Companii bune: fulgii pentru micul dejun cu un coninut bogat de fibre.
A se evita: fulgii pentru micul dejun cu adaos de zahr.
Terciul de ovz este considerat o mncare perfect i uor de pregtit. Conine fibre uor solubile
i umple stomacul pentru mai mult timp dect fibrele insolubile (prezente n legume). Acestea se

pot consuma la micul dejun (nvioreaz) cu cteva ore nainte de nceperea exerciiilor fizice
(ofer energie) sau la cin (potolete foamea pentru mult timp)
8. Untul de alune (natural, fr zahr)
Atuuri principale: ajut la reconstruirea muchilor.
Arma secret: proteine, grsimi mononesaturate, vitamina E, niacin, magneziul.
Beneficii: previne obezitatea, atrofierea muchilor, ridurile, bolile circulatorii.
Companii bune: untul de migdale.
A se evita: untul de alune ndulcit.
Untul de alune combinat, de exemplu cu pinea crocant, prjiturile de orez, cu omleta este o
porie bun de grsimi nesaturate. Astfel de gustri, n afar de valoarea nutritiv, au nc o mare
calitate: micoreaz apetitul, dau senzaia de saietate pentru mult timp i nu mai este necesar
nc o mas bogat n calorii.
9. Uleiul de msline
Atuuri principale: scade nivelul colesterolului, ntrete sistemul imunologic al organismului.
Arma secret: grsime mononesaturat, vitamina E.
Beneficii: combate obezitatea, cancerul, bolile de inim, hipertensiunea.
Companii bune: ulei de floarea soarelui, ulei de rapi.
A se evita: margarina tare, untura.
Uleiul conine grsimi nesaturate bune, deci are un rol crescut in domolirea apetitului. Ajut de
asemenea la arderea mai rapid a rezervelor de grsime i permite meninerea sub control a
nivelului colesterolului.
10. Curcanul i alte crnuri slabe (carne de vit, de pui), petele.
Atuuri principale: construiesc muchii, ntresc sistemul imunitar al organismului.
Arma secret: proteinele, fierul, zincul, creatina (n carnea de vit), acizii grai omega-3 (n
pete), vitamina B6 (n carnea de pui i de pete) i B12, fosfor, potasiu.
Beneficiu: combate obezitatea i multe alte boli.
Companii bune: crustacee, de ex. molute.

A se evita: crnatul alb, baconul , carnea uscat, unca, cotletul cu os, costia.
Produsele bogate n proteine sunt baza fiecrui plan de nutriie bun. Acestea sunt rspunztoare
pentru buna dezvoltare i funcionare a organismului, ct i pentru construirea muchilor. Nu uita
un principiu important: cu ct ai mai muli muchi, cu att metabolismul este mai accelerat i
poi slbi mai repede. Organismul omului arde mai multe calorii n timpul consumului de
proteine dect atunci cnd consum carbohidrai (aproximativ 20 de procente zilnic).Astfel, se
reuete accelerarea metabolismului cu 5 procente pe parcursul unei zile. Ai grij ca proteinele s
nu lipseasc de la nici o mas.
Pieptul de curcan este cea mai slab carne dintre toate tipurile de carne. O porie acoper aproape
1/3 din necesarul zilnic de niacin i vitamina B6 a organismului.
Carnea de vit slab conine cea mai mare cantitate de creatin, substana rspunztoare pentru
creterea masei musculare, ofer for i energie (cea mai slab este pulpa de vit sau de viel).
Petele, n special tonul i somonul, conin muli acizi grai omega-3 rspunztori pentru
scderea nivelului de leptine (acest hormon are legtur direct cu metabolismul: cu ct este mai
mare concentraia acestuia n snge, cu att este mai pregtit organismul s depoziteze rezervele
de grsime).
Alt surs a acizilor omega-3 i a proteinelor sunt seminele mcinate (o linguri de ceai are 60
de calorii). Gustul ei uor de alun merge, de exemplu cu carnea, fasolea, supa, sosul.

Proteinele sunt substante care se afla in numeroase alimente de origine animala si vegetala:
carne, peste, oua, lactate si leguminoase. Sunt indispensabile organismului si nu ingrasa.
Glucidele sau hidratii de carbon sunt substante care sunt transformate in glucoza. Se gasesc in
alimente care, la origine, contin fie zahar (fructe, miere), fie amidon (faina, cereale, fainoase).
Absorbtia glucidelor se face pe stomacul gol, la un interval de timp egal cu ingerarea lor. Sunt
clasificate in functie de puterea lor glicemica, masurata prin indicele glicemic. Se poate face, de
asemenea, diferenta intre glucidele bune, cu indice scazut, si ,,glucidele rele, cu indice
glicemic ridicat.
Lipidele sunt substante a caror origine poate fi atat animala, cat si vegetala. Acestea sunt grasimi
(carne, mezeluri, peste, unt, ulei, branzeturi). Unele dintre ele pot mari colesterolul (carne,
lactate), altele, dimpotriva, contribuie la scaderea lui (uleiul de masline etc.).
Fibrele (celuloza): in aceasta categorie intra toate legumele verzi (salate, andive, praz, spanac,
fasole verde), dar si unele legume uscate, fructele si cerealele in stare bruta, care contin fibre in
mare cantitate. Trebuie sa fie consumate frecvent, deoarece insuficienta lor duce la carente grave.
Clasificarea glucidelor, lipidelor si a fibrelor

LIPIDE

GLUCIDE

CARNE
OAIE
VACA
VITEL
CAL
PORC
MEZELURI
PASARE
IEPURE

FAINA
PAINE
BISCUITI
OREZ
CARTOFI
PASTE
GRIS
CUS-CUS
TAPIOCA

PESTE

FASOLE
USCATA
MAZARE
LINTE
NAUT
MORCOVI
MIERE
ALCOOL
PORUMB
FRUCTE

CRAB
CREVETE
LANGUSTA
LANGUSTA
OU
UNT
BRANZETURI
ULEIURI
MARGARINE

FRUCTE
USCATE

ALIMENTE
GLUCIDOLIPIDICE
LAPTE
NUCI
ALUNE
ARAHIDE
MIGDALE
CREIER
FICAT
SOIA (faina)
GERMENI DE
GRAU
PASTE CU OU

FIBRE ALIMENTARE

NUCA DE CAJOU
NUCA DE COCOS
CIOCOLATA
ZAHAR
MASLINE
CASTANE
CASTANE DULCI
SCOICI
ST. JAQUES

FASOLE VERDE
PRAZ
ARAHIDE
ARDEI GRAS
ANDIVE
CIUPERCI
NAPI
SALASIFI (Scorzonera
hispanica )
FRUCTE

STRIDII

LEGUME USCATE

SPARANGHEL
SALATA VERDE
SPANAC
VINETE
ROSII
DOVLECEI
TELINA
VARZA
CONOPIDA
VARZA ACRA

AVOCADO

Clasificarea glucidelor
GLUCIDE RELE
ZAHAR DIN TRESTIE
(alb sau roscat)
ZAHAR DIN SFECLA
ZAHAR BRUN NERAFINAT
MIERE
SIROP DE ARTAR
DULCIURI
MELASA
DULCETURI, JELEURI
INGHETATA DE FRISCA
BAUTURI DULCI
(sucuri acidulate, coca cola)
FAINA RAFINATA
(pentru baghete, franzela, pesmeti)

GLUCIDE BUNE
CEREALE BRUTE
(grau, ovaz, orz, mei etc.)
FAINA BRUTA (necernuta)
PAINE integrala
PAINE de secara, integrala
PAINE cu tarate
OREZ integral
PASTE din faina integrala
GERMENE DE GRAU
BOB VERDE
LINTE
FRUCTE
TELINA
NAP

Care sunt substantele necesare organismului pentru a supravietui?

Proteinele
Proteinele sunt substante alcatuite din lanturi de aminoacizi, care se desfac n procesul de digestie, rezultind
elementele ce se pot absorbi n organism. Nu ne hranim cu proteine, ci cu aminoacizii componenti. Ei sunt
caramizile tesuturilor si oaselor, pentru ca nasterea unei noi celule, capabila sa o nlocuiasca pe cea uzata, nu se
poate face fara prezenta lor. Exista mai multe tipuri de aminoacizi. Unii pot fi sintetizati de organism, nsa pentru
aceasta este nevoie de altii, pe care organismul nu-i poate forma, numiti aminoacizi esentiali. Ideal este sa ne hranim
cu proteine care au toti cei opt aminoacizi esentiali. Astfel de alimente sunt carnea si soia. Un vegetarian care nu
vrea sa manince numai soia, trebuie sa combine restul vegetalelor n asa fel ncit sa obtina toti aminoacizii esentiali.
Valoarea energetica a proteinelor este de 4 calorii pe gram. Daca avem un surplus de proteine, organism l
depoziteaza sub forma de grasime, deci nu este regula ca evitind mincarurile grase, nu ne ngrasam! Un aport
sanatos de proteine ne aduce brinza, pieptul de pui si de curcan, carnea de vita, soia si albusul de ou. Brinza contine
caseina, un produs proteic care ne avantajeaza, pentru ca se consuma lent, mentinind n singe un flux constant de
aminoacizi. Carnea de vita are un atu: contine fier, mai usor asimilabil decit cel din plante, favorizind metabolismul.
Oul de marime medie are sapte grame de proteine, mpartite aproximativ egal ntre albus si galbenus. Pentru cei care
tin cura de slabire, cel mai indicat este albusul, deoarece, spre deosebire de galbenus, care mai contine grasimi si
colesterol, acesta nu are decit proteine si apa.
Grasimile
Grasimile au un rol complex n organism: mentin constanta temperatura corpului sunt rezerve de energie, si
solvent pentru vitaminele liposolubile (A, D, K, E), furnizeaza acizi grasi esentiali, cu ajutorul carora sunt sintetizati
hormoni (de exemplu testosteronul). Evitarea lor ar aduce un prejudiciu serios sanatatii. Trebuie sa stim doar ce
tipuri de grasime sunt bune si ce alimente le contin.
Grasimile saturate se gasesc n carnea rosie, oua, lapte, uleirile de cocos si palmier. Acestea sunt grasimile
care tind sa se solidifice la temperatura camerei. Ele se asociaza cu colesterolul rau (LDL) si se depun pe peretii
arterelor ngreunind circulatia.
Grasimile polinesaturate se gasesc n uleiuri vegetale de floarea soarelui, porumb, si n peste. Ele ne dau
acizii linoleic si linolenic, absolut necesari pentru organism. Grasimile mononsaturate se gasesc n uleirile de
masline si arahide, care sunt indicate si celor ce tin cura de slabire. Din ultimele doua tipuri de grasimi se formeaza
acizii grasi esentiali omega 3s si omega 6s, care ajuta la mentinerea sanatatii parului, pielii, ncheieturilor. De
asemenea ei regleaza nivelul hormonilor. O dieta saraca n grasimi poate duce la aparitia depresiei prin influentarea
cantitatii de hormoni. Lipsa lor ar produce haos n organism! Deci anumite grasimi trebuie mincate! Sa nu va
lipseasca uleiul de masline, arahide, si pestele, care contin numai grasimi bune. Evitati carnea de porc si pe cea de
vita cind este prea grasa. Pieptul de pui si de curcan are cele mai putini grasimi saturate, ajutindu-va sa slabiti si sa
asigurati zilnic necesarul de proteine.
Uleiurile vegetale sunt bogate mai ales n acidul omega 6. Necesarul de omega 3, celalalt acid gras
esential, l puteti face rost consumind mult peste: macrou, ton, somon, hering, pastrav. Pestele este o sursa de
proteina unde grasimea este benefica. La carnea de vaca, oricit de slaba ar fi, 44 % din calorii provin din grasimi

saturate. O dieta de slabire bine gindita include pestele, datorita proteinelor complexe si prezentei acizilor grasi
esentiali.
Glucidele
Glucidele sau carbohidratii sunt substante folosite de organism cu precadere ca surse de energie. Muschii
si creierul au nevoie n special de glucide pentru pentru a-si satisface nevoile energetice momentane. Un aport
crescut de glucide este necesar doar n cazul unui efort fizic sau intelectual ndelung. Desi regimurile de slabire fara
carbohidrati sunt apreciate, acestea se dovedesc n timp incorect gindite. Organismul are nevoie de glucide si n lipsa
lor va descompune proteinele pentru a le fabrica pagubindu-ne de aminoacizi esentiali. Glucoza rezultata este
transformata n glicogen, rezerva noastra imediata de energie, depozitata n ficat si muschi.
Carbohidratii se mpart n monozaharide, dizaharide si polizaharide. Fructoza este zaharul care se gaseste n
fructe si n miere, si este cel mai dulce dintre zaharuri. Nu are nevoie de insulina pentru a fi metabolizata, putind fi
consumata fara solicitarea excesiva a pancreasului. Dintre monozaharide mai face parte glucoza, care se gaseste n
mod natural n alimente si n singele nostru. O cantitate crescuta de glucoza creste insulina, care va depozita
surplusul, determinind cresterea n greutate.
Dizaharidele sunt o combinatie ntre doua monozaharide. Zaharul alimentar si lactoza fac parte din aceasta
categorie.
Polizaharidele sunt carbohidrati complecsi. Pentru ca sunt lent digerabili ei asigura energia timp
ndelungat fara excese momentane de zahar care sa se depuna sub forma de grasime. Amidonul este un polizaharid
care se gaseste in griu, orez, cartofi.
Este bine sa alegeti tipul de carbohidrat care sa se potriveasca genului de efort practicat. Pentru un sedentar
care vrea sa slabeasca, glucidele din griu si legume sunt suficiente. Fructele si mierea pot fi consumate dar nu n
exces. Oricum, nu uitati, reducerea drastica a carbohidratilor nu este o solutie

Pinea neagr, cea de toate leacurile

Pinea, alimentul invocat i n rugciunile noastre, este obiect de disput ntre specialiti. Unii
spun c este sntoas, alii c e boal curat. Cu excepia asiaticilor, care folosesc orezul, fr
pine nu putem concepe nicio mas, cum am putea renuna la ea i mai ales de ce? Exist
sortimente de pine care fac mai mult ru dect bine, aa cum exist pine care ajut la sntate.
Cum o deosebim pe cea bun de cea duntoare? Iat cteva argumente pentru pineamedicament i motivele pentru care e bine s evitm consumul de pine alb.

Publicitate

Pine bun, pine care ngra

Grul, ingredientul principal al pinii, a fost catalogat ca medicament chiar din anii 70. Cereala
este bogat n vitamine din complexul B, fosfor, magneziu i calciu, deci nu poate fi dect o surs
de sntate pentru organism. Ajut la protejarea tubului digestiv, regleaz greutatea corporal,
contribuie la asimilarea mineralelor, confer tonus psihic i intelectual. Cu cele 60% de glucide,
10% proteine i sub 1% lipide, prezente n mod natural n cereale, pinea ar putea fi considerat
un aliment ideal. Nu mai puin de jumtate din nevoile energetice ale organismului nostru se pot
acoperi cu substanele din pine. Dar pinea este frecvent acuzat c ar fi principala responsabil
de kilogramele n plus pe care le adunm. Astzi, mncm n medie 130 grame de pine pe zi, fa
de 600 grame, n urm cu aproximativ un secol. i cu toate acestea, supraponderalitatea i
obezitatea se afl pe o pant ascendent. Un paradox de care este responsabil pinea alb.
Neagr,dar sntoas
n ultima perioad, nutriionitii au nceput s pledeze pentru folosirea pinii din fin neagr, cu
tre, cu secar, i s recomande evitarea pinii din fin alb care permite stocarea n organism
a grsimilor. Fina, cu ct este mai rafinat, cu att i pierde mai mult din coninutul de fibre i
de nutrimente. Numit de cnd se tie i ,,pinea sracului din considerente pur financiare, pinea
neagr demonstreaz o dat n plus c i cu bani mai puini se poate cumpra sntate.
Recomandat n tratamentul obezitii, acest tip de pine are i alte virtui terapeutice, mai puin
cunoscute. Francezii au demonstrat c pinea neagr faciliteaz o rezolvare rapid a problemelor
digestive, ajutnd n tratarea cancerului de colon. n plus, cei care o consum se pot luda cu o
stare de vioiciune i un tonus de invidiat. n schimb, un studiu publicat n International Journal of
Cancer subliniaz faptul c persoanele care mnnc prea mult pine alb snt mai expuse
pericolului de a face cancer de rinichi.
Prietenul inimii
Pinea alb (270 calorii la 100 grame) este mai srac n fibre i n nutrimente. Consumat cald,
produce balonri, gradul su de umiditate diminund secreia enzimelor salivare care ajut la
digerarea amidonului. Pinea alb, att de apetisant, este i cariogen. n schimb, pinea neagr,
fabricat din cereale nedecorticate, ajunge s furnizeze organismului de 10 ori mai mult
magneziu, de 2,5 ori mai mult fosfor i calciu, o cantitate sporit de vitamine din gama B i fibre
vegetale. Igienizeaz perfect tubul digestiv expus la cancer, boal datorat mai ales unei
alimentaii necorespunztoare sau, mai bine-zis, moderne. Consumul de pine neagr ajut la
prevenirea i combaterea constipaiei i colitei de putrefacie. Pinea neagr induce rapid senzaia
de saietate, fiind recomandat pentru reducerea greutii corporale. Dar i pentru a scpa mai
uor de bolile de piele. Este sntoas pentru pancreas, amelioreaz diabetul. Pinea neagr este
un prieten al inimii, experimentele realizate demonstrnd c are un rol esenial n prevenirea
ischemiei cardiace.
Cum alegem o pine bun?

Cu toate ca pinea din fin alb, intens rafinat, este foarte gustoas, este recomandabil s
alegei pine neagr sau integral. Dar sortimente autentice, nu cele obinute din finuri albe
colorate cu aditivi alimentari, cum au aprut n magazinele din Romnia! Cum alegem
sortimentul cel mai bun dintr-un noian de varieti de pine neagr aprut pe pia? n primul
rnd, trebuie s evitm pinea ambalat a crei etichet ne avertizeaz c prezint n coninut i
aditivi. Dac termenul de valabilitate este foarte mare, cu siguran respectivul sortiment de pine
este bombardat cu aditivi sintetici pentru afnare, corectori de gust, arome, ageni de conservare.
n acest caz, mai bine mncai pine alb dect neagr! De obicei pinea feliat i ambalat
conine tot felul de elemente care o ajut s reziste mai multe zile pe rafturi, prelungindu-i
termenul de garanie. Cu ct ingredientele snt mai puine i naturale, cu att mai bine. Pinea
neagr cu gust acru i nu prea coapt e deosebit de nociv sntii. O astfel de pine este
fabricat din fin care a intrat ntr-un proces de alterare. Este un produs greu digerabil.
Integral, graham sau cu germeni de gru
Pinea integral (230 calorii la 100 grame) este bogat n vitamine, minerale i fibre. Pinea cu
tre (230 calorii la 100 grame) conine vitamine de tip B, e o bun surs de fibre, accelereaz
tranzitul intestinal. Pinea de secar (230 calorii la 100 grame) combate constipaiile pasagere.
Pinea graham se recomand n afeciunile gastrointestinale i obezitate. Pinea cu amestec de
cereale reduce nivelul colesterolului din snge, se obine din fin de soia i fin neagr. Pinea
cu cu germeni de gru se recomand n bolile cardiovasculare, diabet, afeciuni gastrointestinale,
obezitate. Iar pinea din amestec de cereale i leguminoase, cu coninut ridicat de fibre
alimentare, conine ulei de pete Omega 3, tre de ovz, fibr de mazre, semine de floareasoarelui i de soia. Este o surs bogat de bioelemente, util ntr-un regim echilibrat.

Cum sa gatim inteligent

Va prezentam in continuare 9 moduri de a taia, praji sau fierbe mai bine si mai inteligent carnea si
legumele, astfel incat acestea sa nu isi piarda substantele nutritive si vitaminele.
Considerati ca este momentul sa tineti un regim sanatos de mancare si sa treceti pe legume? Nimic mai
bun. Stiati ca daca inabusiti legumele (cu frunze: salata, etc.) in unt sau putin ulei de masline, acestea isi
vor pastra de 5 ori mai multe vitamine decat daca le gatiti la abur?
Cumpararea unor alimente sanatoase este primul pas spre o dieta mai buna; prepararea corecta a
acestor alimente este insa o practica la fel de importanta.

1. Pentru sanatatea inimii

Daca vreti sa incercati un alt mod de a manca rosiile, atunci trebuie sa stiti ca acestea sunt bune si
pregatite pe gratar; caldura atrage dupa sine o reactie chimica interesanta la nivelul legumei, care face ca
nutrientii acesteia sa fie mai usor absorbiti in corp.

O reteta simpla: luati cateva rosii lunguiete, taiatile pe lungime, aranjati-le pe o foaie de copt, picurati
putin ulei de masline si dati un praf de sare si piper, dupa gust. Lasati in cuptor timp de 15-20 de minute,
pana devin usor zbarcite. Pot fi mancate ca garnitura la felul doi sau mai ales la paste.

2. Pentru prevenirea cancerului

Temperaturile ridicate distrug o substanta foarte importanta din usturoi, care ajuta corpul in lupta impotriva
cancerului si mareste rezistenta sistemului imunitar. Dupa ce il taiati, asteptati 10-15 minute inainte sa
aruncati bucatile de usturoi in oala sau tigaie. Aceasta perioada este suficienta pentru ca usturoiul sa
produca singur substantele care sa anuleze efectele daunatoare ale caldurii generate de aragaz sau
gratar, reiese dintr-un studiu realizat de Institutul National pentru Studierea Cancerului din Statele Unite
ale Americii.
Nu aveti timp de pierdut, si 10-15 minute vi se par o eternitate? Atunci consumati usturoi crud. Este chiar
mult mai bun si mai sanatos. O reteta simpla: frecati un catel de usturoi de o felie de paine prajita si
asezati peste o felie de rosie, putina ceapa si cateva picaturi de ulei de masline.

3. De 10 ori mai mult fier

Ce facem cand gatim cu rosii, mere si lamai? Incalziti alimentele acide ca acestea intr-o oala sau tigaie
de fonta. Se pare ca o parte din fierul continut in oala sau tigaia respectiva se ''scurge'' in mancare - este
vorba de o parte foarte mica, care nu dauneaza sanatatii, din contra.
Sfat: nu este neaparat nevoie sa va cumparati o tigaie sau o oala de fonta; puteti pur si simplu sa
adaugati la mancare anumite alimente bogate in fier. De exemplu, in timp ce fierul continut in carnea rosie
se absoarbe foarte rapid in corp, fierul din fasole, cereale si legume nu actioneaza la fel de rapid.
Cand faceti salata de spanac, de exemplu, puneti si cateva felii de mango pentru a mari cantitatea de fier
a fiecarei portii. Alte combinatii la fel de sanatoase sunt: fasole cu sos de rosii sau cerealele cu capsuni.

4. Pentru ochi sanatosi si oase mai puternice

Daca gatiti cu avocado, ulei de masline, nuci, masline sau alte surse de grasimi naturale sanatoase
atunci cand pregatiti o salata de fructe sau legume, veti mari cantitatea de vitamine precum A, e si K.
Aceste substante ajuta vederea, imbunatatesc imunitatea si ne protejeaza importiva atacutilor de cord si
a osteoporozei.
Grasimile actioneaza ca niste transmitatori pentru aceste vitamine. Acelasi proces sta si la baza
carotenoizilor, componenti care dau rosiilor si morcovilor acele culori care ne plac atat de mult. Un studiu
recent de la Universitatea din Ohio a aratat ca barbatii si femeile care mancau salata de salsa cu bucati
de avocado retineau pana la 4,4 ori mai mult licopen si de 2,6 ori mai mult betacaroten decat cei care nu
consumau salata cu avocado.

5. Depozitati calciul
Daca pregatiti o supa de pui, e bine sa puneti in ea si putin suc de lamaie, otet sau suc de rosii. Aceasta
combinatie de alimente putin acide si carnea de pui va mari continutul de calciu al supei cu pana la 64%,
conform unui studiu realizat la universitatea Harvard. Se pare ca fiertura astfel obtinuta dizolva calciul din
oase mai repede.

6. Preparati carnea pe gratar

Caldura mare din cuptor, necesara de altfel pentru a pregati carnea, poate crea compusi cancerigeni
(HCA). Ca sa scapati ce acest lucru, pregatiti carnea pe gratar si, mai mult, preparati pentru ea un sos
marinat.

7. Lupta cu raceala si gripa

Atunci cand feliati produsele proaspete, taiati bucati mari. Portiile mici inseamna ca o parte mare din
leguma sau fructul respectiv este expusa luminii si oxigenului, lucru care le scade cantitatea de substante
hranitoare.
Bucatile mari de legume isi mentin o cantitate mai mare de vitamina C, care este esentiala pentru un
sistem imunitar puternic. Va sfatuim asadar sa taiati in sferturi morcovii, cartofii si rosiile, in loc sa le feliati.

8. Asimilati cat mai substantele nutritive

Castigati timp si sanatate daca nu mai curatati coaja vinetelor, merelor, cartofilor si ale altor alimente de
acest tip. Coaja insasi sta ca o bariera impotriva pierderii de substante nutritive, astfel ca multe vitamine
si minerale se gasesc chiar in aceasta coaja sau imediat sub ea.
Coaja subtire a cartofilor este plina de fibre, iar cea de la zucchini (dovlecei cu coaja verde) contine
luteina - toate acestea ajuta la prevenirea unei boli care apare de obicei la batranete, anume
degenerescenta maculara.
Sfat: Adaugati zeama de lamaie la mancarurile pe care le preparati Un studiu realizat la Universitatea din
Arizona arata cum consumul de lamaie si/sau lime, precum si a cojii de portocala reduce aparitia
cancerului de piele cu pana la 34%.

9. Dublati numarul de antioxidanti

Adaugarea de mirodenii in salate le va conferi acestora calitatea de a ne ajuta sa luptam importiva
cancerului, spune un studiu recent. Comparabil cu salatele obisnuite, cele in care adaugati putin suc de
lamaie si maghiran ajung pana la 200% mai multi antioxidanti pe portie. Mirodeniile precum ghimbirul si
chimionul au de asemenea un continut bogat in antioxidanti.