Op art (din englez: Optical art) reprezint o direcie n arta modern care face din percepie,

din condiia vizual a operei un principiu de formare i existen a creaiei. Metoda de baz
const n folosirea formelor geometrice abstracte i a suprafeelor colorate, pentru a provoca n
ochii privitorului efecte de micare i vibraie prin tehnica iluziilor optice. nglobat adeseori n
"Kinetic Art" sau "Cinetism", Op arta i are rdcinile n preocuprile futurismului i
constructivismului de redare a micrii, ca i n cercetrile percepiei ntreprinse de Piet
Mondrian sau de artitii de la Bauhaus.
Un precursor al Op artei poate fi socotit Adolf Fleischmann, prin folosirea efectului de vibraie a
culorilor i simbioza dintre form i culoare.
Termenul de "Op art" apare pentru prima dat n Time Magazine din octombrie 1964, dar una
dintre primele manifestri ce anun noua micare i consacr pe civa dintre cei mai de seam
reprezentani ai ei - n primul rnd Victor Vasarely i Jess-Rafael Soto - este expoziia din 1955,
deschis la Galeria Denise Ren din Paris.

Adolf Fleischmann: Compoziie

n "Manifestul galben" al acestei expoziii se folosete termenul plastic-cinetism, care va fi
nlocuit de Optical art i, mai scurt, Op art. Importante n evoluia acestui curent sunt expoziiile
"Noua tendin", deschis n 1964 la Paris, i "The Responsive Eye" ("Ochiul sensibil"),
organizat n 1965 la Muzeul de Art Modern din New York.
Op art se definete tot mai precis ca un mod de aciune al ambianei, prin expresia creaiei,
asupra ochiului i - n general - asupra sensibilitii umane. n atmosfera ncrcat a aezrilor
moderne, lucrrile artitilor din aceast micare provoac un oc vizual - procedeu exploatat n
afi de modalitile publicitii prin imagine -, care reine atenia privitorului i face posibil
transmiterea mesajului coninut n structura respectivei opere.

Alturi de Vasarely i Soto, printre cei mai de seam artiti ai micrii Op art se mai pot cita
englezii Bridget Riley, Jeffrey Steele, Peter Sedglei, americanii Richard Anuszkiewicz, Reginald
Neal, venezuelenii Carlos Cruz-Diez, Martha Boto, brazilianul Almir Mavignier, francezul
Franois Morellet, lituanianul Youri Messen-Jaschin, germanul Wolfgang Ludwig, iar n
timpurile mai recente elveienii Franois Beaudevin i Philippe Decrauzat.

Victor Vasarely: "chokk" Jess-Rafael Soto: Sfera Luteia Richard Anuszkiewicz: Compoziie

Youri Messen-Jaschin: Vibraie Carlos Cruz-Diez: Geometrie Philippe Decrauzat: Compoziie