_ _AIGRIJA DE SANATATEA TA GHIDUL ELEVULUI PREVENIREA MALADIILOR CHISINAU 2014ZU [619.951,96+614}37.091 Aza ‘Aprobat si recomandat pentru editare prin decizia Seminarului sintic de Prof “Igiena” ‘ Ministerului Sanataji al Republicii Moldova, proces-verbal nr. 2 din 30 mai 2014. Autori: Victor Zapea, conferentarunvestar, doctor mn medina, Cent Najonl do Snatto Public’, Republica Moldova. ‘ a Pavel Cerbusca, profesor scolar, doctor in pedagosi Stinte a Moidovei fon Bahnarel, profesor universitar, doctor habiltatin mediciné, Centrul National de Sanatate Public, Republica Moldova, Minail Pista, doctor in medicind, Centrul National de Seindtate Public, Republica Moldova. ‘Alexandru llco, doctor in medicina, medic primar chirurgie general, Bucuresti, Romania, Liceul Teoretic al Academie! de Recenzenti Monica Tracea, conferentiar universitar, doctor in medicina, Universitatea de Medicina si Farmacie, Tirgu:Mures, Romania. Stela Gheorghifs, doctor in medicina, Centrul National de Sénatate Publics, Republica ova Descrierea CIP a Camerel Nationale a Cartit ‘Ai grijé do s8nétatea ta. Zepca, Victor, Cerbugca Pavel, Bahndrel lon, Pasla Mihail, lio Alexandru ~ Chisinau : S, n., 2014 (Tipoge "ELAN POLIGRAF"), Biblograt, ~ 200 b. (36st) 7.300 ox. hidul reprezinta o culegere de matériale din domeniul promoveii sénatatl si prevenirt bolilor netransmisibile si transmisibile. Este destinat specialisior Centrelor de Sanatate Publicé, Centrelor medicilor de familie, Centrelor de sénatate si luerétorlor medicall din institutile preuniversitare ca material didactic in formarea la elevil claselor gimnazialo ‘standardelor comportamentale de prevenire a maladilor. ISBN 978.975.66-421-9, A proven est inotdesuna ma ugar decd» trata Dragi elevi, Starea sénatafi popula, inclusiv a cele tinere, este infuentaté de factori comportamental, mediul am- biant biologic gfe, imunitatea organismal data cu fnlaturarea franei naturale, folosirea pro usoloralimentare grase, schimbarea stiului de viat favorizat de automobile, televziune, computatoare gi a comportamentull vicios (igarete) au aparut aga numi- te ,bol ale civiizatiei moderne" ca infrctul miocardic, accidentul vascular corebral,hipetensiunea Deversarea reziduurlor licide, in deosebi a mase- lor focal, in apele naturale va f permanent un pericol pentru snatatea omull prin aparija dfertor bol intes- tinale. De aceea este necesar ca populaja s colectoze corect deseurile solide si chide gi in flecare localate ‘sh existe Un serviiu de salubrizare. Sistemul imuntar al organismal poate fl ajutatsire- vigorat prin diferite measur de intrire, inlusv gta vac- ina Jlumatate din populatia de pe glob decedeaza din cauza bolior cardiovascular (infarcul miocardic, ac- cdentl vascular cerebral, boalahipertonca gi atoe), inclusv sin Republica Moldova. Dupa cauza mortal. {i populael in Moldova cancerul ocupa locul doi dupa bolle cardiovascular. Infetile respirator acute (IRA) sunt cole mai rs- pandite maladi transmisibile de pe glob. Parazitozele intestinal (enterobioza, ascarcioza gi altee) si cutana- te (pedicuoze, scab gi alele) rman a fi actuate prin faplulc& ponderea for in strucura maladiortransmisi- bile este foarte mare, cednd doar infectilor respirator acute, prin ce provoaca prejudici sociale si economice. In stucturabotior transmisibile, bolle diaelce acute {8DA) ocupé locu Il dup infect respirator acute st Paraztare tn structura morbicitti transmisibie. De aici gi pare importanja cunoasteriiunor regull , espectarea carora ne va da posibiltatea dea preveni imboindvirea. Ca exemplu,spalatul main lor, ne protejeaza de infectare sine d posibiltatea de a via infostarea cu helmint Altudinea congtenta pln de responsabiltate fafa de sanatato, ca patrimoniu general naional,trebuie sa devin norma a viet gi comportamentuul tutu. De comportement nostru depinde in mare mésur, daca vom fi sandtos sau nu Autor‘Sindtatoa ete co mel scumps coma CUPRINSUL Capito. Recartecompatamentte pnt nt ‘at comand eset 12 Geo num, sc oa 15 Obmaatea 1 awe edi 13 cumin noel 1p saa cr, i aan 11 Shi gma store omc 19 vanes Capo 2Proveres bli isi “ado Ge tc cre rons api i asa 22 faparenetine ee = pa ma 25 pompesh ceand leis 24 Cana poio tat 25 Gren pate yeti 20 Cansconaa 27 Daron spi i 2h Shoat iacapc Preis bei aris 29.evsumee 2 opto 2 reversal anc "nese soe (a 12 faa rca ceri 25 Bae ree ou (O08) 3 Tonio sorta 35: Groen money apelin 3 Aarne schtor sri tanmtr SOR 2.7 Maresh eal Vans: te ices 3 Thbratrn pa ta, 31 Serta cpt Pr iran 20 bvamen 3 opto & Haat nn sion “toot anions 42 Commmre neni sis 43 Nude go 14 Saino rol sbi 415 Seen pon Hass i ii 5 Eraurene cepnout Mein nl sii 3:1, Sowedsprwnie abe Sands pa oii 5:3 ington ade aon de bor 59 Fuca ce fotze npr 5:4 nndston su eg cre 9, cape Meds ola sis Seem ws opto astute meals ii Samat ton 2 Ingen bora di $3. Mesias fia Sd homes 5 Sane nn ili cis oi {6 Euan 8 Capt iin ti 71. Pans msc 72 Fret yeas 75. Un ei rte ia 74 imporans ignated gis a 7, Mirodenile gi concimentele, e rs er 76: Sied expt Mess i” Previa ne? Standard comportamentale sanogens ermenl medical Solu a probe Sore de informa igi ia tsi © caprirowt 1. Extrem de mult In contracararea rscurilor pentru sdnatate depinde de individ, de stl personal de val. Aceste masur sunt feunoscute, simple, dar foarte eficiente pentru un sti de viaka santos: 7-9 or0 de som pe zi + exer fice regulate: + mentinerea greui in limite normale; + evitaroa fumatului (activ i pasiv)' gi ‘consumului de alcoo!, area micului dejun, excluderea Consumului de aimente tire mese: ilarea consumulul de drogur cvitarea sitar sresante Flocare dintre noi trebule si spund soar: ‘ape de caltate garantat’s ‘mediuulealubru fa lot gt in loculnt ‘alimentajiei sdnatoase, in special, Cerealolor,lagumelor gi ructelor, imunizaior, mmigeari permanente; Fegimulu adecvat “de munca gi de coins bunei dispoziti:(loleranfel, echibrutui sufletesc), La fel, fiecare dintre not trebuie s& spu- na .NU + fumatutu; Arogutior sedentarismulul Consumulutexcesiv de alcoot ‘excesului de grsimi gi de glucide; stresului permanent; sexulul neprotejat Pentru o via sanstoasé este necesar: ‘Sa alagem conglent sul edndtos de Vata; 8 depistim precoce unele defecte gi lendinje morbide Taine ca acestea 88 se exprime prin suferinje gi boala carat, ‘La primele deregliri ale sénatal, adresafivé noapirat mediculul do RISCURILE COMPORTAMENTALE PENTRU SANATATE Pstroax snatatea dn tne ~~ Se | 4 TONEE cole tooart mat pontine FS cco tama! ool val [5] ecrete caretor core au et E] et'Sononevere tas co caret eetnttoa combatere a alcoolismulul? + Tabagism — intoxicalie. cronica a ‘organism cu nicoting din tutu, *Alcoolism — abuz permanent de buturialcootice; stare patologicd {eterminata de consumul excesiv de alcool intoxicate alcoolic cron + Substanje nocive — substanfe care pot aduce daune organismelor vi ¥ De ce oameniifureaza? Care sunt. electele nocive ale fumatuluiasupra organism? Care ar fi masurile de prevenire §1 ‘consumuiui de aoc Efectole negative ale consumulul de alcool asupra sanatai Degradarea séndtifii_mintale, adic Pierderi de memoria, deteriorarea capaci de Invajare, depresie, anxctate,insomnie, Efecte negative pe fermen scurt ca _ameteala,euforie,letargio, vom, coma Efecte negative pe fermen lung foarte ‘grave ca, afectiun’ al: * fcatului— hepattaaleoolic, croz8 hepatica sau canoer defeat, + nimi = hipertensiune, insucienta cardiac’, ari. + aparatull digestiv ~ cancer al gut, cancer faringian s1esofagian, ulcer, gastt, ‘Baie su clam 8 ac mininu de 22 orp seins, vara zi: 1, ALCOOLUL $I EFECTELE NEGATIVE ASUPRA ORGANISMULUI UMAN CGirozete,cancerulfeatull spanereaitele acute constitu cauzele majore ale mortaliti asociato Qe renee mer ‘ardent ba scree oe ATENTIEI\~ Dac wei si tiles vit ung ferctlnga - ranungs a tumat si Conform datelor statistice ale Orgs nizafie! Mondiale a Sénatafii (OMS), din ccauza consumului de alcool in lume de- cedeaza anual peste 3 min. de oament $1 ‘aceasta cifrd continua sa creased: Consumut de alcool este una din cau- zele majore ale multor contlite, infrac- flunl, probleme de familie si cole de la locul de muneé, violenfe, comportament ‘sexual riscant, excludere sociala gi pier- dori economice. hhemoragio interna, cancer gasti, cancer de colon + nichor~ insufletens renal, + sistem ostoo-articular~ osteoporoza + aparatul reproductv:barba-impotonya slinfertitate, fomei —ifetitate, Efecto dezastruoase asupra sénatafil {atulu, indiferent de doza 91 de dural De exemplu, anomali caracteristice ale fefei, defciente de crestere, csfunctt ale sislomuluinervos central EINE SAT te tsa de mat ene i ou tacn foots ‘cel mal usor fa sdnatafil doar dupi ce o pierdem, lar | j ‘Alcoolismul cronic evolueaz in tre stad 1. Stal initial: + individu devine rezstent la alcool, simfind nece- sitatea de a! consuma in doze tot mai mari, nu pairdsesle gdndu la bauturie spitoase, far deroglil ale memoriel~ cl afectat nus mal poate amin unele amanunto si situati cand so ff In stare de ebritate; par trasturi negative neexistente (de exemplu, izbuenirle de manie) si apar unele trasatur noi, neobservate mai inainte (de exemplu, indivi in 2p si mina, sa se laude); ‘este inceputul degrada inteloctuale gi demoral Bri porsonalti. 1. Stadia! Intermediar: ‘el afectat, care dupa starea de elberare a avut ln somn greu, cu cogmarun, se trezeste foarte ‘davreme in stare de indlspozite(lensiune artria- Ia rcieat, pus acoelerat, dureri de cap, durer tn ‘0380 ‘el este Incapabil do a mune! g simte oatractie ne Still fal de alcool, O doza de bauturé spitoa- 8 imbunatalesteint-o oarecare masurd starea, dar nu pentru mult imp, deoarece, peste cateva ‘Fe, este cuprins de aceleasi sufernf, simle ne~ ‘esiatea de a se .drege” din nou: ‘avanseazi rapid degradarea_intelectualé (col ‘fect Is plede Int-un rtm catastrofal memoria. ‘1 capacitatea de creatie, devine .pizmas" ruti- s,s perme acess nejusieste de Wa 5 i+ palma alcooluti numa poate f ascuns8, conictl ‘eli afectat cu familias socelatea atinge punctul ‘culminant,teminndu-se cu falimentul total Stadiul termini ‘daze mici de alcool pot provoca o stare de ebrie- {ate grav, ‘so evidentiazd ruinarea intelectului si ruperea legaturilor cu societatea (cel afectat se last de muned, cergeste, doarme pe unde se intampa, nu ra, bol somatce (ciroza ficaulu, miocardiodis- toi, ulcerul stomacal, intestinal) ‘${dureazé dea 1 an pand fa 6 ant. ATENTIE!\. dreazd dela 8 pind fa 10 an. i 8 sp kn tin cn sa maa 2, ALCOOLISMUL CRONIC ~ REZULTAT AL CONSUMULUI ‘ABUZIV $I SISTEMATIC DE BAUTURI SPIRTOASE. Un pahar de alcool ar putes sé le fatal pentru uncle persoane. Q Cole mai mute persoane regrets profund cd nu s-au oprit a timp 88 In majoritatea cazurilor, stadlul inifal apare la varsta de pnd la 0 de ant Faza a doua a alcoolismulul se formeazs la virsta de 25 ~ 95 de an! $1 ‘Stadlul final apare in majoritatea cazurilor la varsta do 31 ~ 45 de ani. ‘Stadlul intermediar $1 cel terminal dau deseor| psihoze alcoolice, PUSSPea Peres 3. RISCURI PENTRU SANATATE PROVOCATE DE FUMAT Unole intro cole mai serioase riscur pentu sindtate aparate in wma Tumatuiui sunt: cregterea risculu! do ‘cancerpulmonar sau de bollcronarone ‘a adult, reducerea nivelurior unor ‘plu, complica In timpul sarcin, ‘resterea risculu! de. all pulmonare conic la foat varstete. Dar, daca suntei fumator pasiv: + Putel face diferito forme de cancer do plimani, de esofag, de vezic’ rinara, de buza * Puta $8 va Imbolndvij de emfizem pulmonar, de brongita sau astm. + Putel) 58 facet infarct miocardlc 53 ‘accident vascular corebral. Puteli si facet cataract $i puel s8 orb, + Imbatraniti mult mai repede + Female care fumeazs rsod si nasca mai devreme,s8 aba copil cu greviate mid la nagtee sau copii malformal lata cateva motive, care pot sa Contribuie la eliminarea fumatulu din viaja dumneavoastea: + Va asiguratio sanatate mall mai buna. + Avi sans triti mal mult + Este benefic pentru Bugetl tau. + Nu vet! deranja pe allt prin mirosun neplacute + Nu vet alonta prin fumat a snatatea celor din jr. + Voli avea copii mai sdnatosi SESS ST cme voack: ence pam Fert arr ronal, ngen TSE ane, adr, cancel wee fon he ror, ert; fate sat ol i ATENTIE! Toleroo unger mans ae pase care 48.2. 4. CE CASTIGAT! PRIN ABANDONAREA FUMATULUI? Organismut tuman are o pu- tere mai mare de rogonerare, astel inca, la © sua peri- ‘oad. de timp ‘dupa ce renun- {al i fumat + dspare_mi- rosul nepla- cut do tiga- 18 pe care 1 aveti de. bicei im ela; + cad tusea si expecto- rata + so. imbuna. {Beste respratia Pe fermen lung, renunjarea la fumat duce la sc- derea tuturorrscurilor de imbonavire enunfat: + scade rscul de a dezvoltao afeciune pulmonaré; + scad efecete negative asupra nimi + scaderiscul de a dezvola afecjuni canceroase. Niciodata nu este tarziu 8 ronunf la famat! Este cel mal important lucru pe care poi face pentru pli ‘mani tai, pentru sdndtatea ta! * Core ajutorul meciculul nformeaza-te reeritor ta tabletele, qumele speciale de mestecal sau leuco- Blastle care sate ajute in abandonarea fumatul + Stabileste 0 data fix de renunare la fama. Infor. ‘meaza familia si preteni despre aceasta decile $91 roaga+i 88 nu mai fumezo In prezenta ta $i 88 ascunds gale, + Nu sa In locurile in care se fumesza sau cu per- soane fumstoare + Ocupa-i mainte ct mai mul timp = nein man Cand dornja de a fuma este mare, mestecd gum, fructe sau legume. Bea mula apa, 18 Incepi din nou sa fumezi, nu renuna 8 mai Inger In Mod insistent s abandonez| fumall. Tncearca 38 abandonezi fumatul din nou. Unele persoane au fut mai multe ner inainte de a reusi Fumatul are 0 influent deosebt de nocivé asupra tenulul, a tegumentelor, in general, 3a - iscutalcu un meate! Putt obtine un sft Fa, techie. CONDUITA ANTITABAGICA SIANTIALCOOL, 1 Ret presi de a uliza tur, loot sau Beet fe es co cary preorc o julia au prin imagine ola leon + Docatd cu piloni, prin su al adult ‘dere dt cine iy propune 8 foment sau 5 onou alcool, caro sat. Decl a ncoput 8 ute alco! sau ate sub Sante toxie pentru organism, cae aor de ta patin sau at al do neredoro (ex. bun, an- froor, pect et). + Dona consum sooo sau ate substan car i ectesrd judocaa, 19 acest Iver eu cinovs in Gare a incredere gina loc sigur. Esto cu mut fai mare riscul de" supadoza}, daca consum\ Suteante do sine stators esto mal mare ric deadeven' via unetinratn’ sau und ac de Wena dacd ep sinus nium oc nei. + Daca sonsumi scoot sau ate substan car pot cia judecata, evs conduoerea un lomo Beto sou tide tn top co ey cub oh nl acest substano Recomandirteelor care dorese independent i's desi do fumat: Fai ora cin af fumat sau numa a dont $8 fama) dar va eit Nota ct de puterica Beet ccrrfa doo fore Accosia vd ve quis mex mal 8 reducol numén bgarotlor tamale, £8 vient! cea mal umportanis gare a zie esconcerie tale puter penta v8decce do Invegsra) cauzele, cxe va Indearna <8 va ceo da uma. Cito de dou or pe 2 Gace novel, modifica sa complea + Daca necestatea doa fumae puemict, mai bine Ge doi dno dal. Ariat fa 2a cn ‘ej dezice de fumal. Ea poato 8 canes cu in- pul concodi 2u8 do nasre 2. Cd va Yer aosacls 2 ru cle mobve pene a ane Indepniva hota ale. acd va vet deze de uma rep, ha seopul Intetneciar in focare 21 do hurel cu dou {ger ma: pun su de sat fumat peste dous Siptiman, mcgorind a fecore 3 ale rumard de get fumate ca 1. + Intccar dimineaa anna ct mal mult momen {ulfumari prime ret. Determinl oreo tl cn vB permite sua, fleroet axial suman acer moment, cca igareta cu exert foe, pinot ener- cede sous dura * Daca nu cumparal aree, depunot apart cea ani gia stg aptamann numa cat economist 00 de dou or po 2 neces mo des) mines cu ap ec 8 spun, sara "eu 9pa cal 9 sopun Apa se Spal er 0 pure ependel sev ura PA once doen rth puna ependes oar in 12 ent costa 4 pavat, faracum, sehimbang loaul ctor chibi, faced 7 pate. = + Gare sunt princpalle parcole alo consumulul de alcool gt futn pent ‘natal omutl? ! + Elaboreazi un poster cu generic Su tamatu alot Vea 58th SX sinatosr + Mediteazé co ai inveptinde daca 0 poreoand cunoseut I) propune si Inoere £8 fumez, + Elaboreazé 0 lage prope prin care ‘va slop total consul de alco "tun pane opi ner 5 Ea fe) is 3 z Ph cy} 5 ES Ei Fa 2 6 5 I FE g z ESPico s pad near 2 sora cv 8 cal pun tora ungioripcor so fo paste car 7-10 20 Un priten adevirat nu te indeamnd 3 faci ceva ce trar putea dauna! EVOCARE Eee SUNS sa OL any PERICOLUL FOLOSIRI DROGURILOR Utiizarea droguilor duce la deprindere gi afec- teaz8 direct creierl gi sistemul nerves, schimba sentimentele, dispozita $i gndirea, percept, ‘modiicind imagines asupra reali Inconjura toa. Referitor la narcomani: rnarcomanii se pot Imbolndvi de SIDA, deoare- (e folosesc acele in comun pentu administra. ‘a intravenoasa a drogurior, + scade capacitatea de munca din cauza epui- Zari organismulu, lar In starea de abstinent Sunt incapabil dea ucra sunt cauza difeelor accidente, provocate in sare de obritate. Savargesc diferite crime In scopul procurdtt srogurior, ‘degradeaza fic 51 moral si mor prematur sunt cauza destramarifarili drogunie foleste de caro mam tn porioada ‘ravictai, dauneaza ftulu,nou-ndsoupi sunt elnigtil, cas des, prezina vareatun, daree, respraia devine aificia, apare colapsul care provoac’ moartoa, DROGURILE: DAUNELE, ASPECTUL SOCIAL Prietene, al dreptul la viata S ATATE Utilzarea drogurilor duce la dogradarea persoanel. Dintre somnole care pot apirea odata cu consumul substanjelor toxice, amin= tim urmatoarel + negljarea tnfaigari fzice gi a Imbréca- mint, precam $19 igiena inadecvata + plerderoa pote! de mancare si o soadere Inexplcabia In greuato hiperemie conjunetivalé (och rogi, uti zarea inadecvata si trecvenla@ picatur- lor pentru och gi a odorizantelor bucale (guma do mestecat, dropsuri mentoate); + absenteism gi performante goolare sea te; pierderea interesulul pentru anumite a fivati soolare sau extragcolare, pentru sport sau alte activi + comportament care tvideaza Incorcarea do aascunde un anumit secret: Insrainarea fata de membal file gi pri- tei prieteni gi anturaj nou, care nu sunt pro- zental familie ‘omportament caracterzat prin minciuna si tr + comportament disprejuitor fal de fame ‘rite alitudine ost, violent ‘patie gi lipsa planurlor de vitor, ane sks 'STAREA DE EBRIETATE NARCOTICA rea de ebrictate narcoticd se manifesta n mare “in functie de mai mul factor (pul de sistem sfarea psiticd in momentul administra drogulut a catva variants do sae doe nacoe | Forma euforics: bolnavii sunt mobil, vorbirel, pre- Hey cate grove cunt in tna poco a Coin po cl dink dow arage nach, ert o- ‘Slant tc sprocensupertcileSe comers o piers Stet eran, oc sau n mare asi, Esreouyertl oto orc coll url prsoae to ce cbetle loca cx except shee rca Bae lca cn gr, sma spaten:epate,ednamie, aot do oo Bh toot, nopaese, Se cesock reenact sunt abeot! Forme oprsie: et ect, asi, thoy we. Pot fore htemedare Insta do eset narcotic se bean {nog ofl sau cmp plore ‘ eahfsraucosc eau eon tan + pupil sunt ings sau mie Se doregleaza scrisul, mersul (se catina). se schimba comportamentu: devine prea ves, tris Seu agresiv etc; + $0 micgoreaza capacitatea de a rezova exoriti ‘matematice, probleme de logic, de a-4iformula idee CCUM SA TE CUNOSTI MAI BINE PE TINE INSUTI Tipurl de comportament deviat + negarea faut cd uilzeszadrogut s} consums alco! Geta ta goats; mln rascbtate) 2pect exterior neglent fre ties, Slare depresiva pes permanent de la scoot seniiment de vinovi feniimentu de singherea Siar de incspozie; Inoercr de ae considera Inept 8 bea alcol Sai 88 consume cog: influenfa netavorabia asupra comportamentusi ator perscane tines consumulu de aloo rogur cenutle cu calegh Zn 0 spt omarete gona 9h ju anus Moartea alba in pliculef, stictu- 8, pastilo sau fol de figara. 2 Sfaturi pentru parinti Stabilegte un obicel sptiminal de a face cova special pentru ‘opill tau ~ chiar daca este cova Toate simplu Nuff teama 38 tnirebi unde se ‘duce, cu ine se va ina gi c2 va faco. Fa cunogting cu proton ll cu pirinth acastora pentru a le Cunostea activate, Inosarca sa fi acasl la sférgitul corel, alunci cnd copilil se Inioarce acasa..Zona periculoasa" pentru consumul de drogur este Intervalul_ de timp 16.00-18.00, alunel cind nue nimeni prin preajm’, ‘Daca4copiultiuva venicupriteni esta bine 58 le supraveghoal do tn adult, Mancati tmpround cit de des putel. Mesele sunt 0 ocazio excelent de a discuta despre fevenimentele de peste zi, de a eri suport si de a face legate Inve vol mai stanse. PeesEste intorzis cu desavarsire consumul do cafea de catre copil i adolescent. EFECTELE NEGATIVE ALE ‘CONSUMULUI EXAGERAT DE CAFEA provoaca cresterea frecventel cardiace {acoeterarea pulsu); stimuleazé_numai_ penta un moment curt sistemul nervos; + provoaca dependent {até care sunt semn ‘eafeind in organism: + dupi-amiaz’ sim’ rimal firs energie; + rina ta este portocalie; “+ nu pof s dorms + est foarte natin; +a durin plop. Cateaua este contraindicaté_ porsoanelor Care suferé de inima,celor cu hpertensiune, bbolnawilornevrotc,femelior gravid, celor care suferé de insomnie. Doza rezonabil do cafoa pentru maturi este de 1-2 cost mii po zi si niciodata soara $i pe nemancate. = {Il | I Problema de loge xcesulul do PSUS aT Iimpaitptatu tn doua part gate cw sjtout calor pay chibi, us 4 x Ei Fy 2 E) Ed ‘Sever schinb ne eorap lo necsiao sal ds. Se va pute lap i fre naire PROTEINELE $I SANATATEA ‘Alimente de origine animal, bogate Jn proteine, sunt: carnea, pagtele, oud cagcavalul, branza, laptele; cele vegetale = 50a, fasolea, mazarea, nucile, pastele {inoase, paines. La arderea profeinelor animale in organism ‘se produc multe substanjo nocive. Trecefi peste unele bariere $/ renunfafl I + Alimente.rafinate, _Inalt _ procesete, bogate, In special, m zaharurrafinate, grain hidrogenato, E-un, sae, arome anticiale: + Diete monotone; + Sedentarism: + Hldratat-v8 cu ap lata: + Consumapalimente vir legume, fucto proaspete. 1 + Prin ce modells! am putea stopa ‘consumul de drogurl? e Fact + Organizeazéncolaborarecu colegio ‘ctvitate in care vet analiza efectole hegatve slo droguror. 2 TSA a .. Sunt stapanut propriut destin. Spun Tem .U srogurior 5 MMRRSTOnez ‘Atigeaza pe pancul informational al laselScoll surse suplimentare ‘espre peicoll drogurlor Fries pik ve mere pin spr a ecar 4-5 fe rere rl eevee) caf spur amu cue anpon sdecat, eptna po, los peptone per paranal EE OBEZITATEA Oberitaiea esto infuenfaté de 3. mari factor genetic, factor de medlu $i ‘Care sunt cauzole obeztii? ‘Ge complicali pot aparea din cauza ‘excesulul de greutate? ‘Cum putem proveni obeztatoa? Obezitate ~ crestere exagerata a greutai print-0 Ingrgare anormala, ca -urmare a acumulal de grime in feito 30 i fesutur Imunitate — capactato (Inndscuté sau _dobanci) a unul organism de a rezista la anumite bol infectioase sau la un produs “naciy organismulu, ‘Atoroscleroza ~ depunere de grasini $1 alosterl pe peretle intr al artrelor, ‘ducdnd la sclerozarea acestora Excosul de grsimi duce, pe de 0 parte, ls obe- “zat (dopunere excesivs do grsimi sub pio, in Juni organelor interne si, in special, in ca), far pe de alta, a artrioscleroz8, responsabilé In vitor do bole carciovasculare. 2 -Aenfie a produsele cu care ne allmentim, 49 mai este Ze Euro Persoana obeza trebule s4-§1 evalueze dorinfa de schimbare radicald a stlulul de viaté. Dintre complicate obezitatt cele mat frecvente sunt urmétoarele: diabel zaharat lp 2, hipertensiune artriala, boaldcardiacs sau neurologic, cancer, bol hepatice gl afec- liuni ale vezi Bare, alecuni osteoaricla- re, scaderea imunitai Infect, depres et. si erestorea risculi de Pentru a evita obezitatea, se recomands: De redus la minimum tn raja limentaré produsele animaliere grase (camea rosie, Drodusele lactate grase si altele) gi duciu- tile; do limitat produsele de panifeaie (paine, macaroanele,crupel otc) De limit, iar pentru copi se recomandé de ‘excus din bucate condimentele (piper, cu ‘are 5.2), produsele picante(arde,hrean, mustar, muratur.a), care maresc pofta de mancare, Se m&ndncd putin, dar mai des (4-5 or pe 2), Pent a Inltura foamea care apare in ‘impul zie! se manancd un mér, un morcov sau se bea un pahar de suc, chefr (cava ‘care nu este caloric), Practlcarea sportull sa luerulul fc Eine St peand Impotiva obeziii. a Ovezttates consté cintro acumulare de grisime in organism a cirul groutatecreste din aceasté cauzb, depSpind cu cel pun 15:20% groutatea Idealé. Aceasté acumulare de defect estetic, ea reprezentind si un rise mérlt pentru unele boll grave al, ATENTIE! ca ateroscleroza 5! consocin ‘nu este numal un PE=aePasay ti 0 sor cu o baat wat Sfaturi practice: [Nu sail peste micul dejun! Alimentarea sind- toasé dimineaja asigura necosarul energetic pentru munca din prima parte zie, Hidratativa cu apa natural plat, cea, sucur naturale. Bauturle necarbogazoase asigura buna funcionara a rnichior st ,amigese" foa- + Consumali came slaba (de pasar, peste)! “Mugchiul sau pulpa de pore si de vits contin mull grésime ascunsa, chiar daca par sla- be, Troceti peste unele bariere gi renuntati ta + Alimente rafinate, Inalt procesate, bogate, in ‘special, In zaharurirafinate,grasimi hidroge- nate, E-ur, sare, arome artifical; + Diete monotone; Consecinge psihosociale * Aprecierea de sine scAzut Plimin, el respiratori + Respiatiedeficitars rnoaptea = Asia ‘Aparatul digestiv ‘Pietro la feat + Stoatoz’ hepatied Rinichi ‘ Insuicionfarenala datoritadiabetulut ‘Aparatul locomotor ‘= Picioare X 10 “= Artrite degenerative ‘Consumatialimente vit legume gifructe proas- Peto. Nu eztal s8 va almentaf organismal cu brincipalelesurse de vitamine, continut sedzut 4 calor, Ferra de fastfood, produse de patisere 31 dulciurl Degi sunt atracve g qustoase, acest produse sunt adevarate,bombe" caloric. ‘Manca dversificall Nu va efili $8 inlocuitl 0 ‘mancare cu alta, repetarea crecaza plictiseats abandon. + Facol!tn aga fel neat utima masa a ile s fe cu cel putin 2oreinainte de culeare! + Nu v8 ridcati de la masa cu stomaculplint Daca vali saturat la una din mesele ze In- ‘seamnd c& deja ali mancat prea mult! Lua 4-5 mese pe zi, cu canitato micd de alimente, Pentru a reduce treptatdimensiunila stomacu- Tul slanu sa s8 se depund, supusur decal + Sodentarism. Va indemndim s8 citi de fecare data oticheta alimentelor pe care dor sa le cumparatil Consecinge neurologice si psihiatrice = Depresie * Durer de cap * Afecfiuni de vedere * Afectiun digestive {ima gi aparat circulator * Deficit metabolic © Colesteralridicat ‘*Hipertonsiune arterial ‘* Agrogare plachotard ‘= Trombozs ‘= Inflamatio vascularé ‘= Deficit de apa gi mineral Sister hormonal = Diabet tip 2 ‘= Pubertate precoce * Chiste ovariene + Atrofia organetor macutine Factor alimentatiel sanaitoase Rati limentara zilnicao unl sandtos dopin- i cdo umerosi factor: vert, ex, profes, 20nd cima tes, sez0, (ait nafonalo, resus financier el. Ea 9 eldest pe baza princpioramentjie sinétoa- avalon nuitve aprodusoloralmentare grease dn propria experont *"Vranae de dort 8 fe preponderent de origine vege- tal (ogume ructe, pomupoare, cereale, pastaoase, uc, semins etc.) + Ga urs principlé de protein, in ran se recoman- 8: pstdloasol (609, fasolea, mazBre, nut, bobul fc), corealele (ptine, paste flinoase, crupe etc) famea (do pul, cucan pur, mel, we, vanal), al usu de ou de gina, pestee,produsel lactate de- gresste Se lmiteeza protineo animator nocd came ro- 40 pore, bovna, oe comand de flit cara 2b (do pasiv), posto Ca sus prindalé do pie (grim) tn brand 80 recomands lipidele vegetal (uletunle de foarea-soa- ‘ek, porumb, soi, olve et). nucle gi sominjle do foarea-soareli | doveac. Se linteazé produsolo animallore grase (cares ro- i, snina, unt, smn, fat, oud atl) Ga sur pinipala de glide se recomend produ- Sele alimeniare bogate In amidon (creat, past- icasele,produsele de paifcai, carol atl) De incu In rata amentard ct mal multe logue I frute proaspeto, ca sured important de viamina. + in timp vert! toamna, edd consumm mut l- une ¢ rut prosspete, In organism so ormeez8 0 rezervé de vitamin pe un termen de 15-2 an La pre- tuerare tormics s pitareaIndolungatd,vtaminele din logue 9 tute 0 dtu eo sursa de ve vegetal sovesc logue, Baceo, cereale gi pasaioasle Consul de alent cu fra vegetal esto impor. fant pent o bunéfanefonar a intestinelr, ar un eect anteancerigen. + Surse do sarue minarale sunt apa polab gl hrana. Bvcalle vobule 38 fle ugorasimlble, 8 sbB anu- mite tompertur 58 stimuleze pofta de méncar prin o- ma, gut gi miosul apetsan is rezule cu senzaia 9 sata, s8corespunds vrs, acvt, cimatu, eprinderr habitual E fructele, ‘9 fructe se distrug. ATENTIE! + Prin preluerarea termi pastrareaindelungats, viaminele dn legume + Toate lequmele gi ructele, cu exceptia cartofulul, ¢e minéncd crude, ups o bal, recht so or cure cu bepoae zest cu tanpoane de val capt Principille alimentatiol sinatoase Un regim alimentar bazat pe urmé- toareleprincipt poate ajuta ia pastra- rea sinati si poate chiar tmbunat starea sindtafi Acestea sunt: + Alimentayja cu alimente variate; + Mentinerea grout in initele san’- tase; + Alegerea unui regim aimentar redus Tn grasimi in colesterol + Alegerea_unul regim alimentar cu multe legume, fructe gi produse ce- reali; + Folositea moderatd a produselor za- haroase ga sii de bucdtirie; + Excluderea béututlor alcool. Mesele trebuie serie conform nul regi fizologc stabil, minimum de 4-5 Casas ope zi ‘Se recomand ca temperatura man- cerurilorcalde si le ire 60-60°C, ia temperatura celor rei nu mal joasé de 10-18%, ey Sa te cw oe =Pasa Suan se face bal (orf), utd Ino nar, po eal, Baa rebue fe cara gn So impvurt “eso obec Ge ur persona Saree eee Ge nd loa dare amc ico cu Sh Hrana ce trebule limitaté sau evitata in + produsele ce contin zahairrafinat (gomur Jeleur, Inghetata,marmelads, -bautur sich + produsele picante (musta, ketchup, masline vera etc), produsole sarato (ox. arahide sérate) hrana praji, afumatur ‘gras saturate (ex. margarina); cafes, coal, bat alcoolice, tuum; produsele alimentare bogate Tn colsterol ‘untura, siinina, untul, sméntana, carmea rosie, gélbenugul de ou, feat, rich, creierul Respectal ‘Se recomand de a Incepe masa cu consumul une salate de crud. ‘Aimentela se vor consuma calde sau la temparatura camerel, nlc ering, nici prea rect ‘Nu se vor consuma alimento care contin adv alimentar, inductor sintati, colorant ‘chimici si conservan. ‘Se folosegte mull usturo,ceapa gi verdetur proaspete. 'Nu se consuma bauturl carbogazoase dule| din comet, care contin multe calor gi adv static, ‘Nu s@ consuma apa minerala, decarace ‘conjine 0 canttale prea mare de saruri mineral, irri si vezica bila Se evité produsele genetic modificate ‘cole cu continut sport de aromatizaton $i ‘conservantisntatic. marinade, me LI i ‘Muté 4 chibrturi pentru a crea modele noi 4 ptrate.Paratle se pot suprapune sau pot veacoltrl comune, Fs ri E & Es FA Fi i Fy g 4 Es oa ‘ALEGE SANATATEA Glucidole gi sindtatoa Ca surse do glucde este bine 58 ‘consumam iment bogate In amidon ‘ca cerealole gi produsele cerealiere, leguminoasele si cele cu conginut mare do ‘lucoz4 gi fructoza ~ mierea de albini gi fructele Evité in consum zahérul rafinat $i produsele Indu. Pentru un mod séntos de viafaconsums ine truce legume. In functie de _importanta lor nutrtva i calories, Pastiloasele (sole, mazirea, fasolee, bobul etc. sunt } aproape similare (atunc! cand sunt ‘oclate advcvat in cadrul moniull) cu produselede came, pasdre, peste a + Ge produse rebuo ovate sau imtate Inconeuma zinc? + Alcdtueste catova satu pertu un si ‘a vial stndos 9 isla despre ele cu ‘cal putin 3 persoane, ee + Formuleaza 3-5 recomandai pent a ‘eta obertatea la cop. a ‘ Rofermutesza prepsdesie de mal os ructle pot #noeute eu supimente de amine = acd nu mando, slabs Ea DAUNELE SEDENTARISMULU! ‘Silul de vita sedentar poste duce Ia olf cardiovasculare, dlabet, deprosie, obeziate $i multe alte maladi Doce cameni au nevole de migcare? Y @uc@ poate finlocut sedentarismul? + Sedntarism ~stilde via care imple’ lipsa de migcare sau deactivate fica. + Dement — nebunie, zdruncinarea ratuni PS IMPORTANTA ACTIVITATI FIZICE PENTRU SANATATE Exist suicionte dovezi ca cel care duco viata ‘activa din punct de vedere fizc pat objine un st de efecte benefice pentiu sénatate, intr care: + Riscul redus de bol cardiovasculare, cancer, [precum cancerul mama de prostata gd co Jon, dabot zaharat, de depresie gi dementa + Provenirea s/sau Intérzierea dezvoltr i- portonsiun arterial. * Sporirea capactati pulmonare ga cant do oxigen din sange, asigurandu-se 0 oxige- ‘nare mai bund a fesuturior. * Accelerarea arderit grdsimior, care poate fi Ulla In contol greutsi, seSzand isc obe ziti + Imbundtaticea sanatai oaselors ariculaitr, Contributia Ia prevericea osteoporazel gt a fracturor * Imbunétajirea cgostiel si reglacea traits intestinal, Mentinerea si imbunatativa fori musculare 1a funcilor motoi,incusiv a echilbulu, ‘nq 0 pevazd diminfa dos masa sears Innl de cere, Para ste de uz persona up focare masa sermeomancd late gu op ‘Sedentarismul factor de rise pen {tu sanatate. Seder {arismul no. bs ltineste inate do wrome i chiar ne sfectoazs actvita- {ea crelerull. Sedentarismul duce la 0 moarte lent, dar sur + Scaderea nvelulu de stes — te pot ajuta sa te calmezi,atuncicénd egtinolinist, bist sau furs, + Imbunatatrea imagini despre sine sa Incre- ‘ori in sine, cresterea entuziasmull i a op- timismuii + Stimularea gandii, voinjo i favorizarea cul var unelcispoziti optimisto, pozlive + Intainestcamen no it faci prieten, te vel 88 respec regulle, s8 cooperezi cu membri lechipet si s8 accept viclora gi Infrangerea, + Este unul din cele mai bune somnifere, PSSST Ee SA Gi wie rmecie, aproape tre ri Arua, mee, SOP on Go cece a de ise Le Tehnologla moderna @ dat nastere ‘moderat (prasitu, sipatul, plivitu, culesul legumelor si fructelor ete. este la timpul activi fice intensive po timp célduros, organismul se poate supraincalzi gi ‘@ ovita asta se recomandé de a face pauze la umbra, sé bem apa care sa nu fie prea rece, sd facem un dus, sé ne scaldém. fizio| 'benefic pentru sanatate ca si sport. \. +. Gand ne miscm activ transpiram si este necesar sa ne protejim de ‘réceald purtind haine calduroase farna sau pe vant rece. ATENTIE! \ =,Indrciines, etnies, la de cmp dp su debi ste personal, So rcomand 58 fe Lenjo cap bobs stint ne 69d pat dt in 7-102. Confocal i maton pina natal ‘Apa si sindtatea ‘Apa transport elementele nutritive 1 alte substanfe necesare organismulu, Ccurd{é fesuturile de toxinele formate Sursa principalé de apa este apa pots. bilé, bucatele $i produsele alimentare cu confinut mare de apa (supele, ciorbele t,,laptee, legume, fructele etc). izvor). INDICII DEZVOLTARII F! ) inciceledemasé corporalsestedetint 3 rari! dito masa corporal NU ESTE NICIODATA PREA TARZIU SA INCEPI SA FACI MISCARE ‘Activate fea webu Inceput cu mised de Infonsitate mica gi marits gradat, ca organismul 8 nu fle supus la soictari mar dint-o dat, ci in mod progresi. Pentru cop tineret cole mai eticiente forme de migcare sunt urmatoarele: ‘In orice crcumstanja? < # i< Pa e < 3 rm 9 rd = = Masa corporald'a fecirel persoane poate fh * Activia) sportve: mersul gi alergarea cu insu- ||: rile indulcite, cu conservanfi si colo finuts sub contro. $iea corecta a respira, Inotul, ciclism, pa 7 18 — Regim alimentar special, {inajl, daneul, deplasarie, jocurl. comandat in caz de boala,pentry MASA CORPORALA + Luctulfizie moderat pvt, pragitu, spat, area sndlaji sau sciderea cules roade) ete. ut corporal. ‘Masa corporalé este una din componentole ‘de mas’ corporala (IMC) care definese starea do sindtato 2 fecdro! Pentru grupa de varsta 5-17 ani se reco- persoane. © persoand care are 0 greulate putin «ls pe cana san plore pe platforms pov od fares roo, 1S ipraersir tteteronclh e cai gagen soe 8 Sie al spre aor Goterminares tall Se va sia poze do oop) ates te Seber a Trl etgem te veto sentence Coal eo 9) meri, bao fatal bare Ipe dena eonpo apa fin! oti spect eat argon eee tere! 9 fomeze cu erin superears. & ‘Condusuhl svat extn sv oor pene Semoun a elma ot ser ares poe tng cpu, Se eae curo pots moed Recncwoisicniace, Sheparml Sebeed anoupome nae Fetal Adaighe Gueieet ntimeul 8°: Se casts in om gi mm la marginea inferior a mien 1 Shaan pe We aaa + Caleuleazd timpul cat pe parcusul un! zal nu te mis, Cum al putea 88 schimb stuaja? + Demonstreazd prin exemple 8 persoanele ‘cara eo vial activa obtn un sr de eects bonatce pnt sana, x + Eilers site pn denon in Imagine conrad dite mod de vais ‘cl gl ct sedntar, w Ss Be 5 2 he ‘mai mare decit cea idealé se poate simli mai =| "Co pun 60 do minute de activ fice zi, bie, poets avee mai muti energie poole EA F | _ dela vel mort pra un mens Din 24 de eit con- reduce riscul de a dezvolta bol asocate cu i Fa) + Dac cele 60’ do minuto sunt dopds str pats patate, din ezittea comparativcu.cea care ae un surplus. EA note de sansa wor crs te creel de dene cee fy FS) + Majonitatea actvtatior trebuie sa fe aerobic. uni diferie Determinarea_masel corporale se face |x) Fa] * Aciviajle de intestate mare ar tebui reo- dimineala, pe nemancele, dupe vistarea We. fa} __lizate cel putin de trei ori pe saiptimana, tului, in una $i aceeagi haind respectind urmatori Hi] Col mai bin eso ca exert fc 8 fe rac- ae fe Kf] teat afar n aor tbe gn zone cat mai pun NTT?) Ainge conn plaome’ capa pico Far] Poluate — preferabil in parcur, gradinl, p&duri etc. + Care sunt consecinole unui mod do viata ‘poi retrageti 2) a fen? + Aéloptai pana cind pe ecran esto afigat fe Ei + Dec este portant si ne mim zine? mosajal 00" ko fe jo Fa 8 2 = 3 Talla este un indicator af insti ‘Cane sks Indicele de masa corporal MC) eal unindcatr state f masei uno persoane Sas + Cea mai bund odin’ este lucrul fizic moderat. “+ Zilele de oatihna- simbsta gi duminica le potrecem cu familia fa naturs. ‘edict sustinc8 0 det periculoasé este cea care are rezuitate foarte RETINE! \\ Vacanja opetrecom ta tabér, a mare, mun la ard otc ATENTIE! \P™‘ara 50 sos in de culre dsc sab arp cp 8 pout CSc pan prota cp de Soa lamas vr puta hae eS tr, man bland et) cSt (zm cy Bans) essosce Evaluarea grout corporal se faco prin calcuarea Indicelul masei corporate (IMC). INDICELE MASE! CORPORALE (cespectarea proportilor masa cu tlia corpulu) Indieatorul Masel Corporal (IMC) in functie de visti: FETE Norma care ne demonstreaza, ca dezvoltarea Talia (H)- 135 0m =1 m 35 em. fa cA eh ceipieet fzicd este armonioasé, este pentru copii de HF =1,35K1,35-1,8 6-8 ani 16, de 9-10 ani— 17, de 11 ani~ 18, Indoxul= 21 kali, me =17. de 12 ani~ 19, de 13-14 ani ~ 2. ‘Agadar, coplul se dezvoll armonios, grouta- Exempl: biatul N. de 9ani(dola 8 ani6 luni tea Corespunde tale. Majorarea.indexului cu pana la'9 ani § luni gi 292ile), are greuiatea 2 unital vorbesle despre surplusu mace, micso- 31 kg, tala 135 om, ‘area cu 2 unitli~ despre deictul Indicele masel corporale (pentru adult) Indic a a al Cretates Hoos a comul st opall a> cx nates Gc) mins 100, Dinaceata or | corperan | se pot scaden cer 10g ab arc ge 20 # ‘Obezitate mai mult de 30 | ani gi se pot adauga dup 40 de ani cate 3-4 kg =) Hipemutritie 25-30 pentru fiecare 10 ani adaugat varstei. O crestere| Ey ‘grat poste cna crt ou 10-20% ined E “Malnutije proteio-calovicd ‘.aberttate de gradu; cu 20-30% — de gradu z ' eB ‘cu peste 30% — obezitate mare, de gradul II) re 1 Tete i ne area te ry Evaluaren grout crporae se 4 Incicsle masel corporale (IMC) 80 calouleezs ical tasatated cic atari By ‘conform formulei: abdominale cu un metru de a Ej cotta core opel erfrntal Seer mo-—, pe abdomen, cout dogets deasipra h Lunde m este masa corpulu in kg sh ~ tala nm ‘ombiliculu,faré a se exercta presiune. Indicatorul Masei Corporale (IMC) in funete de varst: BAIET ola 5 pana la 19 an (percent EMSs S 5 z ie fe] | fy Ey i) i} 4 i i= Z $ a =} g 5 2 d = 3 2 = 2 = 2 ee eer r rs at nna, “Sen ae Sn wea cael Crary aie + Scr ation 94.126 =e i emer i pe ta = cine eeefa 2 is Ej a 3 3 ty a By 3 z i #| F $ 2 = 3 Pe inp pies pout aio nce mpemeab, unto Inatjimea in functe de varsta: FETE ‘da pan la 19 an (percentile) imp) Sere mea in unctio de Ta pan Ia 19 an percent nee Dinamometria este ‘omatodacemésoara forta musculara cu gjuloruldinamome- Iti. Tehnica:subie- ‘dul ine dinamome- trun palma cu mana Tinfinsa Inainto si putin tn atu gH strange tt poate de tare fara migcari supimenta- fe, Se vor face pe rand cu mina dreapts § tanga cate 2 probe gi se vor Inregistra Gree maximale in kofors. Exist dinamo- metre pentru cops aul ‘ens, sar, area, mun 5200 ver ay fet Beet asipra sini amu de acees zine de os (limba mines) vaca 2 pte insulate P é E b Es EA Es ff fy fH ig E Grésimile i sanatatea Grasimile de origine vegetal sunt: ueiu- fle vegetale (do foarea-soarelui, porumb, ‘0ia, ove et.) uci, seminje, doves. ‘Aimentcle ‘grase, de origine animal, ‘sunt untul, untura, cagcavalul, smantana, brénza, carnea rosie (de porcine, bovine, (ale) si produsele din cane rose. de preforat consumul de grim vege- fale in defavoaree color animate Consumul exagerat de grasimi poate duce la obeziat. Forja musculard, valoarea medio 14 (bat) Mana dreapts | Mana sting’ 51-57 47-53 | 5258 48-54 54-60 50 56 57-63 55.61 Spirometria = determina ca- pactatea vital pulmonara cu aju- torul aparatuluinu- mit sprometru. Se face 0 inspiratie profunda pe gu, astupand complet asl, pot print-o expiratie maxima se culls tot aerulin iru. Se vor face doua probe ge va distr valoarea maxima objinuta Tn on. bucal a spromotruiul este de unica Capacitatea vitali'a plamanilor, valoarea medi, smi (baie) 2200 - 3970 2750-4520 3050 = 4820 3350-4970 ff bs Es S Es ES fr io 2 5 E Const un _unghi din pisele care in In fcomponenta patratl ‘altura ze +e ce factor depinds mentinerea in norma a masei coporale? + Analtzaza regina almontar sinus ‘1 consumul do alimente necosare pont) ‘ezvotare ‘oncordana cu normele respective, x + Organizeazs in comuntate 0 actvitato 9 provede efetuarew oxerior fico In Scare dmineaa 4 a fe i Py 8 I Ed Fe 2 g | 5 3‘et ABUZUL DE ZAHAR, SARE, GRASIMI $1 CONSUMUL REDUS DE LEGUME $I FRUCTE Mone \IF rani nan 0 mente 'ABUZUL DE SARE DE BUCATARIE ‘$1 EFECTELE SALE NOCIVE post cdot de sare provoacéo mulime de pro paints, cum af tse cudoveecuore fich astm, abet, osteoporoza ete. Saved Metdolm organism man stl our san Bie prostsic soupa poetic: vol sargvie ptztid apart eran artenao nate, coat fonsne poate provoca un accent vascular Far tbr slo nit eu elochun le Pentru @ consolide séndtatea,tebule sa reducem Fipertonsknoa poate fo problem foarte Consumul de zai, sare $1 grain, Guan rma, nome omens aves rere, car acai Gr on co me ier ‘ABUZUL DE ZAHAR RAFINAT $I EFECTELE hipertensiune - char sl cop ‘SALE NOCIVE (Moseh gitar nesarae cad se poate Principsole tulburé iran & petro dean sre ana rincipalele twiburéi_cu care s@ confrunti] & Bpoforai doa n sire hana in Up prpart consumo de sar rel sure fsa recep cantata de sore coe 0 208- “Maibach to mal gre ohcoas, cosa co cuce mea hs Sa imalzoazd ot mal grou gleam coun co, ce if ela 5818 duc do savoara aimntlr icp lature crelotn maore cot Croc reac liner sat, proterte. fetharea parjals 2 sistemuluiimuntar timp da = Lal apr dealmeno saat, cum sunt ali Citra ore Gupt ingoraea zahdruAcoasta ducal MB. arahidele site, condimentee, must, lao epunere peicdoess la gpa bolas pamanf ane cnsaral «Spar eons Sorte S088 i Serpepica cara * EDO! mal mute legume proaspeto sau conge- Can ate eee Pep lantulull Mate decat conservate, cu sare adéugaté. gpaeeton elated slaccacisis ‘ABUZUL DE GRASIMI SATURATE « fistatarea obec la art coneumator do dlc datorité perturbari echilibrului hormonal, ceea cf SIEFECTELE SALE NOCIVE dooy le oylree pel gt devyolaroa'h exces MMMM, po ng fp el sunt couza costri tr donc Ingots, so acral ae ‘Aiea prosusle po care ir evarea efector nocive ale za a forma de pla! 9 0 intenza In poreee iacmeeees ~ Alogl ca Cosa ra mute fete proaspete. Bor songvns, coe of ca umere pout provoce + Radio cantates do zener ci rojte, pit! A Irs misearde sou sect water corte desert Perscance care consum pres multe amon bogs. cesses + Ew sou rodvcf consumu! de aliments fare uc leingtins au sae rata ea sonnd Soe taa canes + Lita cantatea do zahar, gor Jlrs Stopute | SBeotactoze uname un Go cance, opre ise ‘eautute racortoare conn 9: + Alege sucur neindulte fn foc de bautun aciduate il erasout pentru bole de iim, enn et eet e: prow nd Begol un rocim alinonaysczu n gril Re- eee de ‘Algol sucir nnd noo de bau aciauiate i) gicrea consul do ras poste elt ph ree induct faba sara i fetucorea canal de came sa produseor de camo sila Foes necator natural al zahar atv, recum: J giants cant. came si produsoloy de came Eonsuma cl 8 020 * miorea do abine + fuctele proaspete sau uscate: BBG pasére si poste. + zanarul bru. Eg + Alimentele reprezinté unul dintre cei mai importan factorial mediutui Se cae ferns etsnen cee do eses ene ren de + Abuzul in alimentatie poate cauza un numér impunitor de boli ca: ATENTIE! obezitatea, pancreatita,ateroscleroze, diabetul etc. Ca EET a a si fasolea usatd ‘or esto pos, ~ Sse 00 pete revocations pd ed aes ea deat al oop peak Sarea este nocesard, dar in cantitii imitate. REDUCETI CONSUMUL DE SARE PRIN REGUL! SIMPLE: + Folost condiments naturale precur cim- bul, piperul, busulocul et. + Punefi mal mult ceap3, usturo, zeama e limaie in srurle pe care le pre- Paraf, astiel IncSt s8 nu fle nevore de adaugat sare pentsu gust + Evita 88 procural!amente semiprepa- rate + Vericatiminujos eicheta produsulu ccumparat pentru a gti continutul de sare De asemenea, ar fl bine s8 cunoastot lleva catogorii de produse alimenlar, Care au un continu sport de sare + Paina: + Produsele dn carne; + Branza sara, cagcavalul + Bucatole gata + Supele; + Cereelele pentru micul dejun + Produsele din pest: + Chips-urilo gi snacks-ure picant; + Sosutle, condimentele gi mirodenile; + Produsele sérate ain caro + Alaget ca sus de protein, camea soba de pose, curcan, mie peel, mazares + Elmina grisea vib do pe corr, pie do gid, Satu do grsine apd ricea la gira supelor, zamolo, sosunor + Litt pct de nt nt, smn umd. ole dobre vealed ete — Ey E" fg EB Ei Ey en Ey EY fr} Ea 3 Fa fy i) ES i Rs F Gj re Ei ae < = Fa Ry Ww a Ft ix g Ey Es25 ‘Gunoi acumen gospeti, dogouri doa construct, ue voc uzae, ambaane ATENTIE! ee Legumele 1 fructele ne consolideazd sindtatoa, FFibrele vegetale absorb toxinele giduc a eliminaroa lor din organism prin {ntestinul gros, previn constipafiasiprin asta joaca un rolaniicancorigen. E necesar fe Incluse zlnke In raja alimentara ALIMENTE ACCEPTABILE Fructo, pomugoare (bace}: cipgune, zmeurt coaciz’, cirese, vigine, mere, pero, prune, aise, siruguri, zdmos, harbuz, sucuri naturale neindulcta, fructe useate Legume, zarzavaturi: dovlecel, morcovl, rosh, vinete, castravel, varza, ardel gras, sfoc, cartf, verdes (marar, patrunel el.) ceap8, ustuol drept condimente Leguminoase: fasole, mazire,soie, nu, inte, bob Gereale: paste fainoase, paine, plcinte, crupe dey Porumb, malal, gr, hrigca, ova Carnea gi produsele de carne, peste: pul, curcan, riot, epte, wf, vanat, peste oceanic. Produse lactate: lapte (degresai), chisleag, chet branza de vaci(degresata u (albusu). Grasimi: ulei vogotal (ex. loarea-soarell, porumby malin), nuci, seminje de loarea-soarelui gi dovlec. Duleiut: mire de albini, gemur din fruce fara adaos de zahaie rina. [rc basi do pte, de us pana ay tear abe 8 8 th cl (HC Acs ei = UNELE PLANTE SPONTANE COMESTIBILE Pot 1 foloste In almontatetnzelo de pod, - ts utc brusture, papa, pilogns, lobed str, stoge Hen soso, spe. Se vor clog doa plant there pe fae cinoastom bine, ttodas le vom evapo cle co Bete rersien crumuta, in ope, de pe edmpurte co Moura 2° flosste primavera ca sus important do tamina C, sre achune bactereda, Se Inrebinoazd in Blmeniate cr, murat pont proparaea saa, palo, condmentsoe In almoniae so ‘aosaee izle Phere sb ora do sao, spe. bods. n amon se lose runzee tere sub fo Ipbde sane, sive Mite st planta cu un conut boat in viarinel A,B, sik, ner, n mociagh ete. Frnzele nore dour = feoses In mente i prepararea soa, boris Pal pout so ator bucae. Exe foarte ohcace n anami Picante de ul go or Uren actveza crue lia sorgvin, comtato Homoroz, press hemoragie, {ainescs sie narvaso In rong, coal de rune ce ti jt farto mutta restabirea sana, Radacina 5, moreund cs funzele do trutire, se nebulnfeaz in feared coir soboreo, mal! pnt irene Glcp Se foc on speciale, creme 9 mat do trees *hlkeriu opareprivara deve sete ost prejos- Sie aminaC, potas. Frnase tere av un gut aoa Si sun iret po lrg in almenta. Folostes ino Tunats in canta mart nu esto dor in art, gut. ta cat, pao nobuinfoazd tt fuze ct ridScina, Indun cepuratexcalent cao ohn bole hot iar Amati a clita abet. Se consumaca salt, supe, Ridcina so flog tata ronle 9 oop a culo, S00 do rdcina promspaa, supa sau call sunt exc Ten porir snaiatenreninavoanoas *Podbal In aimentae se folvese fungal tnere pentu Berra sal, berg ved, smal. *Pilagine. Funzso toro so nvobuinjoas’ pont pri tirea salatelor. a ae Se folosesc rédacinile tinere de brusture cu los care se invetuinfeana crue, coapte sau pre es oa ps In pln szon, plate com xtbte dn fra spontané st ay Leurda Loboda a ‘a Macrigul Papidia us 27SELECTAREA ALIMENTELOR, ‘SKNATOASE §1 MAI PUTIN SANATOASE ‘A. Consumul redus de legume si fructe Insufcienta de legume ¢ frute tn alimen- tafe duce la lipsa de fibre vegetale atat de ecesare organismal. Fibrele vegetalepro- vin in alimeniele de ongine vegetal: ace, legume, careale integral. Ee jut la stimu larea digest, reduoerea nivel de coles- terol in singe, prevenirea cancer de co- lon scontolarea alcemiei Fibrele vegetale Joacd rolul de balast in Intestin si se elimina odata cu celetate re zur rezuitate din procesul de digestic 31 Ge fermentaje intestinal. Lipsa de fibre din alimentaia zine’, asociatS cu sedentais- ‘mul, consi cea mai freevents cauza a constipafe crorce, iar aceasta a rndul determina madcarea microlo intestinale {i conduce ta o marie a timpulut de tranzit intestinal. ‘a urmare tn colon s¢ formeaza restr de putefacie care contin compusi cancerogen ‘Aliment, care se recomanda de a fi excluse din rate sau reduse in consum + Produse bogate in sare de bucatarie: sup conservata,sosur de fripturs, murdtun simasin, varza acra (consumat moder s0sur de Salata din comer, supe deshidrata- te sau la cule, slnind gi guned, biscull 8 raf, cubuleje de bulion ec + Produse bogate in zaharrafinat: bom bane ghia, ele, gem, $05 6 ciooo- lat, bautur rScottoare dul, cacao cu lap te, produse de patserie, prj, compot de fructe ote + Produse bogate in grsimi animate: un- turd, came conservat (cui, piza, branza 4grasé, unt, sméntana,slind si gun, me Zur, .méincdru rapide” (hamburgher. car- {ofl pri), carne de pore, vid, oa ec EUSA TT Sa RETINE! B fe E EF Es EA fi ff fy fi i E ys E Ea s Z Ss Fi fey 2 5 Ey «detract ntestinal sa fe mai redus,c9ea ce are un efect anicancerigen. Inca ct ou exist ting eotocare s face ct ma dopre docu, srse do op Sau curd jac le opr Vitaminele 51 snatatea Ca surst important de vitamine pentru ganism sunt legumole si fuctele proaspet cereale, uleiurle vagelale,pestele, camea, laplole «i produsole lactate et. + Vitamina C ~ esto un antioxidant putr ‘vit apariia scorbutulu et. Surse: mc vvederea. Organism din beta-caroten twizeazd vlamina A. Surse de beta-caro sunt: morcovul, rosile, dovleacul, ard ‘dulce, calsele, pepenele galbon etc [AMESTEC DE LITERE Rearaneaza tele dn acesto culo gi objne- denumiea produselor aimentare te In protine: dejposads (oa, laste, aez ‘ma, tu, ube), eaecre (npod, apse 90, poeur). acaarn ed lp, unre, tne, ‘ip, ualgbu ed uo ed lénig, duprsoe cea Gereesdat cee + De ce uncle produse ar tabu finite I ‘consul zine? + “Analizearécantiatoa do save, zahir ‘ras’ consumata In fatio po ‘hel lun Ce a webul de schimat pantry fu dimnua sanattea? pot fi fizici, chimici, el sai pach alt elon de. _energio fn s C0 pul neineieger, pase oatae EDIE SASTI £ iscuyle ou poten, pit 6 Sagres de incredere pot fe autor hacen iy pot ote contort ei Me pot ta 38 gandesti mal pot egoune ode meas seuraeazé in publ xc, Mt ii, canine et) car sue ot ‘STRESUL $1 MODALITATILE DE APLANARE: acd oricare dintre semnole stresulu! continu mai multe zile sau sunt ‘Intense, solicitat asistanfa medicals. ee “esa A CONFLICTELOR i.’ rico persoand triloste strosul zc n variate forme gl in- fensitil. Important este $8 stim cum si contolam ‘STRESUL $I CARACTERISTICILE LUI Stresul este o stare intensa gi neplacuta care, pe termen, lung, are efecto negative asupra sanatali, performantelor $i Producti, Acesta esto o reachieindviduala i rezulatal Interacjunit dintre exigenfole mediului pe de 0 parte. si ‘wer, capaci pote Ind pedo ‘Semnele cele mai rspandite de str includ: + schimBat in deprindele de somn, + Schimbr in deprinderealimentare; absentarea de la lechi sau reducerea performanfe scolare: + Gitcutati de concentra; + ipsa continua de energie; ‘sentimente freovente de neputina: lsperare, stele si anxieate irtabltate persistent; dureri de cap sau de stomacfrecvente; + consumul excesiv de substanto toxic, Poti contribui la prevenirea gi reducerea stresulul: +" prina face ceva ce-tplace, pin ate alla rite persoane greabile, cu care Le simti bine $i prin practicarea unor activa fice: + senzalia de anxictato, tristefe sau ture, periodic, este un lucra nocmal: * evi 88 consiumitutunu, alcool sau alte substante cao ‘modaltate de face fat presiuni sau str de anvietate, triste sau frie, Alcooll sau alte substan pot genera sentimente de depresie s1 anxiotate mai intense, Nu ltebuie 88 devil dependent de acoste substane. STRESUL $1 MODALITATILE DE APLANARE A CONFLICTELORESSERE ToDo TSP TOY iz fo a gure putin — lar deg tone. PRINCIPIILE DE CONDUITA ANTISTRES + lerathizarea oblectivelorint-o perioada limitata Gi, siptimand, und, trimestru, an etc.) tn ‘biactive majore gi minore. Planificarea efciont a timputu * A face ceva din pldcore cel putin 0 data pe sptamana (0 data pe 2). + Afirezerva in fecare 2i un moment detnigte, ‘reali un echilry Inte munca/odinna/famile ‘Adormi 7-8 ore pe noapte. ‘Afolosiprocedee de relaxare. ‘Aoteri ga prim cu reguartate afectiune. ‘Adiscuta dificil cu ai ‘Acaltva tain gi santimente pozitve sia recurge ‘a umor, + A practica exerci fice gi sport ‘Adepagi momentul de ses, ficand altcva. ‘Ati aemoniza aplratile cu aptitude Aplicare practica acolo lista cu toate lucrule pe care trebuie ‘8 le faci. Aranjae n orine, dela crue pe care final se facet sau va plac pan la cele ce fu prea va convin, Apoi Incepeti 8 lucrall de la coada lit ‘Daca procedati asf, vel consata un fenomen Intoresant pe masura co va Indepiiniysarcini. Cand Incepet de a sfargi, de flecare data cand terminal o sarcind, urmétoarea de pe lista este mal atragatoare, mai plécutd sau ma interesan- 1. Daca incopel din capul sti, aga cum fac de ‘boel oameni, consecinfa Indeptinit une sarcni ‘este cf urmatoarea © mai neplacuta, mai dificil, mat plctistoare etc. Tn aceasta abordare, vel! cSuta orice scuze pentru a va lasa pagubas. In pimul caz, nu vrefi 88 Va opnif pana ce nu au fost Tndepinte toate Ssarcinl, ar dacd va ope la miloc, abla astepty 88 va relval| munca, PACATELE DE MOARTE: ~zgircenia, destrana- rea, zavistea,lacomia, mania, lenea. PACATELE STRIGATOARE LA CER: Uuciderea cu voie a aproapelu, uciderea moral, ssodomia (zoofilia), avortuile, asuprirea vaduvaor, ‘orfanior, stracor oprivea pli iurunior, specula, ‘seumpirea trail asificarea alimenteor; ipsa de ‘insta gi muitumire fal de pain. Strosul poate produce dezechlioe metabolic CEE DE FACUT CU STRESUL? [Nu fl Ingejorat pentru ziua de maine: 8 preocupe © ok, dar $8 nu ajunga 88 to ste S220 vilorul. Gandeste-o doar ca ast e iva pentru care te ngrjoral ler. Cate s- ‘adeverit din tomer tale? Cova co nu ne omoara, ne face mai pute Fit" —a spus Nietzche, Profits de orcs si lie grea pent ate perfetiona, [Nu incarea 8 schimblinevitablul Aceasta m Inseam #8 cadez!indata ce apar grout doar Incearea s8 citing improbabill dei post. Fil atat de ocupat, cat s nu ai timp sa ‘acini giijle. Gasegte| un hobby, 0 a do slujba, 0 preocupare ce te pasioneaz ‘34 nu te supere cele. Mai bine ascula 51 mulluneste color co te cic. Astel al 6 {ansa sail corectez grogolie gs te porta fionezi Alcatuleste un program de actune pentru ‘care zi gi utmarestedrguros. Ve evita ast pirderea inuti de timp. Rezolvi) problomolo, una dupa cealat dupa importanfa lor, incope mai inti cu ce ‘mai importante, Dacé at ceva neplacut 83 plitstor de facut, ncope cu acess \Migcatl Once forma de spor te {al de tensiunile acumulate In timpul activi doi cu zi aca de stres. ATENTIE! Yo reitualo(20 a WO, ale, Bustos ele in lame far cance su 9 acc ee Iriva planes parental bla de unde sn vacuo do ae seed do sat. ‘Autocunoastorea Va pute} ata nivelul de emotivtate réspunzand ct mai sincer la Intrebaile de mal os: afirmatv — eed ave} aceasté stare, si negativ - daca aceasta stare nu va este propre ‘Confinutul intrebarit [va sii plnget in public? [Crodeticplansul este un semn de stabicune? [Considerai cd oameni rebuie s&-i ascunda lacrnile? Va sim) jenat daca va surprinde cineva plangénd, in timp c= cifio learte? [FS [Incorcal si va refnel lacie dac& partipad la funerar? [Avo ncredere int-un polican care icrimeaza in pubic? [Credet ca lacrimile sunt o expresie necesara a emolilor? [Permitali ca cineva sé va consoleze daca va gaseste plangand? IVa simi jonat dacd abservati ca aculi pling? [A viga c8 ave cova n och, end plngel in pubic? [Adesea incercaij s& v8 ascundol supararea? lncercajis8 va ascundati ca v-aj_deceptionat? [S-a intampat do multe or va pierdelbrusc calmul gi buna dispoziie? [Avo adesea necazut din cauza ips de calm gi buna dispozite? [Gredef ca este bine sa va stipanil inloldeauna supsrarea?™ [Medital asupra iucrunior care v-au produs supararoa’? Va supSrall destul de repede? Fachinal frecvent pe cinova pe are Hub? Va plac gestutile ce exprima afectune? [Aveli mari emo end vedeti un cop micut? VA simi ferct cand va Ina In pubic cu amu drag? IVa place cand cineva vii mangle? Povestii color pe care-_ iubiti despre sentimentele ce v8 Incearcd? [Aveliun anima fal de care vi manifesta tandretoa? \Va piace 8 va Imbrajigeze persoanole pe care le ubif? [Radol tare cénd viionaf o comedie? ‘Adesea Incepoli si migcai din picoare Gind auzili muzica? 'Suniei print ulmi care incep bat din palme la spectaccie?” ateevizor? [Adesea se inlampls s& strigay sau si Incurajat sporvi vizionand un med) Usor Incepoll 64 radol amintinds-va de evenimentote hazil? i (e salsalelsaiyssietalsfala] _,-ferretare: Face! totaulrdspunsurlorafimatve gi negative. Punciajul obinut va caracterizeaza (_S22tU Inve 17 51 30 de puncte: attudinea voastr fat de proprile emo este una sénatoasd nu este sine sa va deconspirati acazional emotile gi dalortéacestelaitudini va neindoielnic mut i santos, |, Srl itr & si 16 puncte: sti cum sa va extererzat emotile, dar adesea va stapanit in a face ler aga cum trebuie. Can va sim ru, nu v8 pul stpaniplansul. Cand sunt suparat, |W ascundeti greu aceasta stare. Cand suntal fect, se vede de la 0 posta. Exteriorizand stale onal in aces fol, avel sansa 88 va foriical sdnatateafzic 9 pshica, Intre 7 $10 puncte: suniol in mod sigur foarte incordal gh eispat. Realmente aveti nevoie Va exterioriza putin stile emotionale. Nu exist nimic ru Tn a permite allo persoane s8 afle ¥8 simi. Cu cat mai mut va stridul 4 repr impulsurile naturale, bitatea ca acestea sé va perclteze sanatatoa, 1 atat e mai mare ESOS Uo TMS NN OSTi 5 i 2 Es iy 8 Fi 8 FI A B By E < Fi 8 = b ‘CONFLICTELE $1 APLANAREA LOR Motivele conflictelor se reduc la: + Insatisfactiatrebuinfelor fundamentale a fiecaeuia + Valor diferite (de exemplu, eamenii cu con fesiune diferité au valor ifr). + Perceperea diferita a ucrurilor. Flecare om ‘andeste $i percope realtalea intr-un mod propriy numal ul + Interese diferte. Ele sunt in legatur cu pro ‘ocupanle, particulataji individuale ale su- biectulu + Resursele imitate (In toate timpurile au exis- tat bogal i sdraci, deoarece bunurle sunt i- rita) + Nevoile psihologice. Fiocare om are trebuin- Ja de a avea un anumit canfort psiholagle, de fill, respecta, accoptat et. ‘Trasaturile personaltail capabile si creeze conflcte: tendinfa de a domina, dea incor puna parerea in orice. situati + ‘caltatea de af peste masurd de principal + ambilia de @si expune parerea, chiar dact o 308 In mod supericial, ‘deprinderea de a ciica pe ali fe gi neinte- meiat; calitatea de o-9i manifesta cispoziia rea; intentia de asi exprima conservatismul in ‘andi, pare, convinger Catova ‘exemple despre cum reactionaim situatie de conflict’ vorbim tot mai tar; transpiram; temurdm; fugim; voroim mai rope: 4e; respira mai repede; ne sirangem maine pumn; rosim sau palim; batem din degeto sau ‘in picioare; inima naastré bate mai repede: plangom; vorbim extrem de calm; nu voroim de- loo, stingem din dnt Facem grimase S85 im. Intrun confit, de reguls,ambele part sunt vinovate Prato soni inners ezeaz pin aoa somatic 0b, ou, ls a prin pean vein Confictole pot f solutionate prin medlere ‘51 compromis. In solutionarea conflictelor este important: + $3 recunoastol Faplul c& sunt} in conc g ‘i evident cauza + 88 Va analiza sentimentele. De ce incercal ‘acestesentimente? Imagina-vé cum se simia ‘cealata parte implicaté In conflict. De oe? + $8 carical co doreste sa obtina fecare dr Parte implicate in acest conic, + Sa elaborat dei de soluionare a confit acto! incdt ambele par 88 poata obtine cea 2-9 dorese +S puneliplanul elaborat in aplicare. Ga timp si vorbli cu cealalta.persoans, ameloratlrelaile cu e3 dupa. solutiona probleme. Exist cinci chet in medierea unui cont 4, Si nu judeci. Mediatoi sunt impartial, chi \dacd ei cred’ una din pat are droptate gun gregeste: 2. Sa nw dai sfatur, Uneo mediator se ‘andi la sol ale confit, dar ei nu treb le s8 le sugereze calor implica © confit 3. Sa fm mod egal empatie. Un maciator Pali Incearca sa injoleaga ce simt coi doi ipl ‘iin conflict imaginandu-se in locul ecru Injelegand lucrutile din perspectva lu. E 8 trece) de partea cuiva, dar Incercal 8 I legal cum vede fecare ucrurie; 4, Pastrafi confidontaliatea. Oameni se ‘mai bine cand vorbese despre sentimentele problemele lor, daca stv 8 mediator nu ‘pune nimanui despre confit or 5. Aral a Ili pasa. Mediator in cont de cesul de mediere gi de oameni Ei fac tt px bill sii jute pe celal, sa 1 Injleaga gi le rezoWve confcile, Daca mediator resp procesul de modiere, cela vor avea Incred In proces pentru ag rezolva problema, Panta oor np so eaea 2 doratcres hich» ncaa chit moles 9 pra Iepilresdjumnber chau, Spee pad nei aapes kagus oh TEST ,CE ENERGIE EMANI?" 4. cura 88 comunici cu persoane proaspat cu- noscute? Da: mergi fa 2; Nu: morgi la 3 2: Te ararea (te machez) te patumezi pent Da: mergila 5; Nu: mergila 4 4.19 faci programa la coafor sau la dentist? Da: mergi fa 5; Nu: mergi a6 4,Faci haz de nacaz cand se intamp ceva pent i? Da: mergita 7; Nu: mergi a 6 6 Prefer sa Imbraci haine comode sau la mod? Da: mergi la 8; Nu: mergi a7 B-Ti se spune uncor! ca ard obosit sau nervos (putin cam deprimaty? Da: mergila 9; Nu: mergi la 8 Amici te considera fat (bait) de gagca? Da: mergila 10; Nu: mergi la 9 B-Telingusesti uneor pe angi profesor? Da: mergila 14; Nu: mergi 10 8.Sizi adesea singur(8) la scoala? a: mera la rezolvarea B; Nu: mergi la 11 10. Crezi despre tine esti norocns(norocoasa)? a: morglarezolvarea A: Nu: mergilarezolvarea 8 Al Tis-a spus c& est ,cu dous foo"? a: mera larezolvarea C; Nu: morgi fa 10 Rezolvarea A. Natural (i). ‘Aca lumi exact coea ce est, pot! s4r8z de tine 1 8 el lucrurile destul de leer in via, Improsia. 0 da i celal, care se bucura 6 fe prieto- ais discuta cu placere cu tne. $i de co 88 nu }952— doar esto porsoand tare plicuts Rezolvarea B. Inadorabil(). i mai retinut (8), mai timid (8) deat semen Tocmai de aceea fi se Intampla 8 te sim ro: Ini-o gaged. Din pacate, ined, acest lucru Sireceptat crept arogan}s. Colegi nu te pot la adevarata valoare, daca nu est un ple Ideschis(comunicabil). Ce ai avea de pierdut?) Rezolvarea C. Inerezut (8). Féeaminies, comportamentul.. sar dato- ui c8 est un ple foasa (inerezuta)? Din Jeauz8 uni epun 8 te erezi superior (supe Slasta nue prea bine. Incearea s8 mani- lenie gi respect in relaia cu celal. Atunci Persoana mai interesanta gi aractiva, SSSA PEGS 3 I=} Es Mineralete gi sanatatea © sursa importants de minerale este apa potabili,cerealele, produsele lactato, lagu rminoasele, ovale, fuctele, legumele, car nea, peste etc. a (calci) partiopa ta constuirea oase- lor! dintlor. Sursa principala de Ca pentru ‘organism sunt laptele gi produsele lactate, Sunt bogate in Fe corealole (crupele de bniged, or, ovdz, mei g alle), legurinos- selo (lintea, fasclea, soia, mazarea), fruc- {ele oleaginoase (migdala, nuca, alunele), fructele, in deosebi persicul,coar tui, carmea gi derivate 1d neal + Co motodo anistos exits? Oar pot fo utzat In toate susie? + Imaginoszs-i cho) mediator in solujonarea nut cone dre coleg, Ce ‘melode de medire ai felos? ose ~ sacs een vie cons ‘nd confictle au fost soluonata pe eale sti, pin compromis >t MTION= + Atcdtueste un program de actune poi fiecare aig cere fall parlor sau 2 pereoanelorapropiat, Stresul poate fl diminuat prin ocupatt real. zale cu placere sau ajuland pe cai ma slab ESS a MO TOGEES Para oer in ncpee 8 reatea28 pn ses inc inc atamin e camer dosh RISCURILE ACTUALE PENTRU SANATATE impreuna pentr un st iteza la capitolul fe via’ sindtos. 1. DAUNELE CONSUMULUI DE ALCOOL SUTUTUN, > Dintre cole mai mar riscur pentru si- ‘ntatea omului sunt consumul de alcool $i fumatul. Aceste vci pot crea dependenta pet- soanel,avind efecie negative asupra organis- ‘mula g pot duce fa bol sau depresi. 2, DROGURILE: DAUNELE, ASPECTUL SO. IAL > _Drogurile au efecto catastrofice asupra ‘organismului, cteeaz_dependen|a. SPUNE NU DROGURILOR, in orice situate. 3. OBEZITATEA > Obezitatea este 0 afectune cronicé a ‘organismulul, determinaté de excesul de gri- sime. Pe langa supraalimentala si facto genetic, o cauza a obezitapi este alimentajia ecorespunzatoare, 4. DAUNELE SEDENTARISMULUI > Sedontarismul este o boald a secolutul ‘osu. Stil de vial sedentar poate duce la bolle cardiovascular, diabelul, dopresia, obe- ‘tate 51 multe alle, 5. CUNOASTE-TIINDICII DEZVOLTARII FIZICE, > Masa corporalé este una dintre com Ponentele care definese starea de sénatate a Tiecdrei persoane. 6. ABUZUL DE ZAHAR , SARE, GRASIMI ‘$1 CONSUMUL REDUS DE LEGUME SI FRUCTE > _Alimentele reprezinta un factor al me- dllul exter care infuenteazd s’natatea omu- lu O alimentaje rational poate preveni obe- ate, pancreatita,diabetul ete, 7. STRESUL $1 MODALITATI DE 'APLANARE A CONFLICTELOR > _Stresul este reactia natural care apare ‘a raspuns la obosaala, experionje dureroase ‘sau confruntarea cu alle perscane. O perioada Indelungata de stres ne poate afecta sistemul ‘nervos, imunitar dar si unele organe interme, Paral oor npr soe 28 pn menses pots sea cri a an et, “omplosorea ror a hrarea noo sorpooraar frre in san Evaluarea nr.1 -Evaluaroa compotonfel: Demonstrarea unui comportament adecvat in condifille crestert riscurllor pentru sanatatea persoane! EXERCITIIDE INVATARE $1 EVALUARE 4, COMUNICARE Care sunt principale riscur pentu sanétatea ta Jn epoca contemporand? ¥ Cumai putea evita sau minimaliza iscure pentru ‘Sindtate, provocate de consumul de alcool, tutun, ‘rogur ete? 2, AUTOCUNOASTERE Cur pot si) selectezi priontite pentru un sti de vit sanatos $i evita riscurle? Ii place sé-ti iei responsabilité asupra ta cu ‘efor ia sanaatea proprio? Desero o sitvati Care ai fost supus unui ac pentru séndtata fa, 3. PROIECTE ¥ Descrie douéstrei proiecte care au fost lmplementato In ultiul timp ‘in. scoala sau Jocaitatea ta cu refer la sul sdnatos de viata? ¥ Deserie cel putin dous abit! pe care le poli dezvolta, implicéndute in elaborarea $i limplementarea unui proiect pentru a diminua riscunie asupra séndtii oamenior? 4, VOLUNTARIAT ¥ Cum so explicd faptul 8 Jn eltimul timp tot mai multe persoane demonsireaza 0 atitusine mai ‘constont fal de sénatatea sa? ¥- Formuleazs o intrebare cétrecolegi pent a afla {noe acfunl de voluntariat ar dori oi sae imple entra preveniriscurle pentru ssndtat, 5. PARTICIPARE ¥ De co societatea nu poate progresa in situatia nd erese riscurile pentru sénatatea oamenilor? Dotormind in care aciun din gcoal ai putea sa {fe impli unite urmatoare pentru a demonstra practic importanfa unui sti de viaté sandtos. PAUTOEVALUARE ‘Alun stil de viata sanatos? Profert si patrectimpul liber Infafa tolovizorulu,cu un castro {de chipsuriin bra, in oc #8 facl © plimbare? Testu! de mal jos ii envilule cit do sinatos esto tut tu de viafa. Esti de acord €u aprecteie indicate? Schimbs situate decd nu est de acord. 1. De obicei, dojun alogi si mananci: © cova copios: ova, gunca, pine pra etc; ‘ode obicel sari peste micul dejan (© coreaie cu lapte sau iaurt gi tun suc de fructe. 2. Ce lichide obisnuiesti 84 boi pe timp de canioula? (© bol apa din fantana sau apeduct © do obicel bel apa cathogazoasa cu Indu gi colorant sintotc (do tipu: coca cla, imonad et.) © prefers bei ap’ cearbogazoass 3. _Uneori, te apuciio pofta mare de duleluri. Ge faci? © mand atatea duleurl pana te satu, 0 eto bucatica - dows de ocolala © te abii, sic duliurle nu sunt bune pentru sanatate, prefer’ s& méndnc! un fructCase docu) sdnsoned eto inzetats cu apeduc, rel de canaizare,almentare capa Bort, ince cent ‘Sisko Sc Sy Ba tase mes ado tc eee a haar @ capirowu 2. PREVENIREA MALADIILOR NETRANSMISIBILE na ocuf asteo neces e meni pan mal mute operat nes serge pra espa pardoseie dn rl bcs bl, drm esa elas ace epee paz doje cs FACTORII DE RISC CARE FAVORIZEAZA APARITIA AFECTIUNILOR CARDIOVASCULARE Jumatate din populajia de pe glob decodeaza din cauza bolior cardiovasculare (infarctl mio: cardulu, accidental vascular corebral,boala hi- Porton gi allel), inclusiv gin Republica Mo dova. La baza acestor afectiuni, stau schimbai- le ce au loc din cauza depunerior de colesterol e perefiarterelor~arterioscleroza, Ca urmare fare loc Ingustarea trepiata a lumenull artere- lor, coea co duce la inrutatrea circulate loca- le a singolui gla formarea trombilor (un cheag o singe). Trombil oblureazd vasele sangvine, provecdnd necroza (mortiicarea) fesututilor. Ca Fegula, se alac’ cele mai importante din punct {vedere vital vase sangyine ale inimil, provo- ‘nd infartul miocardi si al encefall, acci- nul vascular corebal Facto de isc principal ai bollorcardiovas- culare sunt rivelul majorat al colesteroluli in singe, hipertensiunea arterial, fumatul, seden- tarismul, obeztates, stresul Complexul de masuri de prevenire a bollor cardiovasculare: + Educarea popula! refetor fa roducorea factorior ders, + Alimentaia snatoasa; + Reducorea fut + Promevarea exer fice; + Reducorea abet; + Promavarea still séndtos de vai + Asitenfa medical, + Dispensarizarea grupelor de ris; + Asistonta de urgent gi cea spitaliceasca; + Reabltarea Dupa cauza mortaliti populatie In Repu- biica Moldova, cancerul ocup8 locul dot dupa bolle cardiovasculare. In structure generalé. a ‘morbictii prin tumoxi maligne (cancer), dupa localiza, pe primul lec se aft cancerul colo- Fectal. Pe local dol su situat cancel gland ‘mamare si cancerul pulmonar. Pe locul tei ~ ancora piel Factor principall de rsc in cancer sunt: al- ‘meniafiacu produse grase, fumatu, infect cu virusun, radial ultaviolet, alcool Preventa primar: + Abandonarea fumatuu; + Dieta séraca in grasimi s bogata In fructe, legume, cereale gi leguminoase; + Elinarea expuner la azbest + Limitarea expuneri la razele solareinten- FS ELSA SI Reducerea expuneri la substanjele etc) “Testarea locuinjolor la radiato. Preventia secundara ~ diagnos ‘Cancerul pulmonar radiografie: CCancerul! mamar: examinarea_manuak 2 sfinlor do sine stator in flecare lit ‘mamografe la lecare 2-3 an peri om le de 40-50 de anig anual pentru cole ca ‘au peste 50 de ani CCancerulcolo-ectt: examinarea manual reciala anuala pentru barbap gi femel peste 45 de ani, incusivexaminarea mase lor fecale la sange ocult; pentru persoaneh {e rise (cote, polpoze, cancer familial colonului) de varsté mal mare de 50 de a ‘colonescopi CCancerul de ool tern: foil Papanicoa (@¢2 numita.cologie") Laprimele dereglér ale sénatal, va neaparat mediculul de familie. do ou gi care replemen- teazé "permeabiltalea {aj de tehide a membra- °° Ene sA ST : cardiovasculare pala a dece- nie are un rol vite In ercultia séngolu simpli in ‘mentinerea ve FACTORIIDE RISC Al BOLILOR ‘CARDIOVASCULARE 4. Nivelul majorat al colesterolulul in singe. {naz ideal, colesterolul in sange va constitu 44,5 mmol Canta mari de colesterol se confine n urmatoarele produse alimentare: gilbenusul de ou, fica, rinichi,inim’, came de pore, vit goa, unt, santana, cagcavalg alle produse ani mallee grase, Pentru a mentine colesterolul in sénge Ia nive= lu nocmal, se racomanda: + de foloit maximum 3 0U8 pe saiptiman 4 limitat in hand aga produse ca salamul, crenvurti sméntine; 4 rodus in ai carnea rosie, substiuind-o cu cea alba sau ee + de limitt in rand cagcavalu gras, brnza de i + nl de smantana de folost aur, chet, ciseag 2. Ateroscleroza Riscul feciunorcardovasculae este Inalt daca s-a pista un nval crescut de colsteol Ih sdnge. Atune cand Eregl, colestorll poate determina aparia steroscleroz0, situape In care colesteroul gato lipid sunt depozitate pe pocotole Interior al arterlor,frmand placue ateroscerotce fl ingustind alert, loc unde se formoazd ombl ~ cheagu de sénge. In caz de tensiuneinats,trombul poate s8 fe ve- Piculat pin ateolecorpul i alungnd In cele a ini sau ‘creer fe va obtura, provocind lsfactl miocardll sau ‘societal vascular corebral scheme. ifitrarea colestrolu- lun portale artereorscade eastistatea lors arterele dovin tna eg, coea co poate provoce accent vascular core- bral emeragienea2 dacd buses ri enshunea arteril EUS er a WWJOVASCULARE Fj Fy Fd by rs cI F | EB i) iz, ia) i i i IS g| Fi = i < q Bi | N| 4 8 $ z ry 4 Fd Cy) 9 Ey FE ws cE} z 6 2 EF Fi ia ou! eo o penta 4 ae erie pia ma mute opera spies face cree oats ee; ‘So covert Gehlert an Et a ‘ANALIZA SANGELUL CContinutul de colesterol In singe se determina prin ‘analiza biochimicd a sangolu. Sangole se va colecta din vend pe nemancate. Aceste rezilate vor determi na: nivel colesterolului otal, a lpidelor de densitate joasa (LDL), al ipidelor de densitate ina (HDL) gi al trigicerideor. Cui si cind se recomand de a efectua analizele 4o laborator? _ - + 0 dala in 5 ani persoanelor cu varsta de onsumarea de fructe $f legume reduc. 20 dean a colestoru din singe, + hu mai rar decat 0 datd pe an la batbati peste 45 de ani i femeile paste 55 de ani + toate persoanele care fumeaza, au preslunea ar- 'eriald mai mare de 140/90 mm col Hg, au nivel ‘rescut de colestero, sunt obez, sufera de careva afecluni cardiovascular, au diabet zaharat gal in cazul depistirilunel vaori cros- cute a colesterolulul in snge sunt ecesare evitarea consumulu de gre simi care crese colesterol + camea grasa de pore, bovine, oa pielifa de fa pul, untura de porcipae sare: fiat, inch, rele; Profilulipidie [mmol + untu, smantana, laptele nedegres [Colesteral totals 5.0 5190]: Satbenua ge out [LoL 23,0 e115 ‘margariné, cart pri, chipsur, HDL Barbai= 0 Barbaji= 40 rmancare fast-food, Femei_1,2(1.8) |Femei 246 [Tiigicerée ——~|s 1,7 Recomandari dietetice in aterosclero- ‘@ consuma came de pul curcan, ie pure, vie, mil, anal ' consuma peste; consumul zine de lagume g1fructe crude; ‘consumut zine de cereale; ‘9 consuma saptamanal loguminoa- ‘8 consuma lei vegetal, nu, se mine; ‘reduce consul de zahar rafal Bolle rina suv nvja om ot cv nro rane favorit do automobile, leur, co oe compere 9 neotenic snail it famoble omvahne Congres conparanonta FACTORII DE RISC Al BOLILOR CARDIOVASCULARE ‘utipertensiuneaarterata INU se va permit ca teniunea ated maximala 8 mal ridcala decal 20/80 mm al cloanet de foci Pent acasta seco: ie contol ensiunesarterilé minimum de 2 cx fc tonsiwnea © riicaté ~ do rspectat sic resettle medal Ge eviatsuplsul n masa corpora de praccalucrl te sport oeviat situa stresate, lta sarea de bucdtte tn bran Fumatul | de tgar’ contine circa 500 de substante dine care peste 50 au asupca arganismului june daundtoare, ar dnte acestea cca 20 au eect rigen. Moraliatea fudtorlor de vars tanara ‘cu 30-40 % mai mare decat a nefumatorlor; la de ani de 3 or la 60-64 de ani de 19 ori mai are Sole fumdtorlor activ taiesc In medi cu 4 animal pun decat soile nefumétorr, neti ‘0 gard fumata scurteaza viata cu 5,5 min; “+ femelle gravide fumatoare nase copii cu defecte mai des: * infarctul miocardic la fumdtor! se intlneste de dud ori mai des dect la nefumstori “+ 18 din bolle barbajlor sunt provocate de cairo fut; ‘Sedontarismul Sedentarismul provoaca dezantrenarea inimil §1 ifoia mugchiviul cardiac, duce la obezitate, scade a ofganismulul a factor fel gps, favo- 24 apariiaarterosceroze, Infarctului miocardie, tone, ciabotulu zaharat, Pentru vita cele spuse mal sus, se recomanda: idea so afia maximum de timp In migcare: 140 se ocupa zlnic cu luerl fii; ractca sport GGG oer ae WW ETSPGES WW SCT werk sroazd cron a yout, nas opatamend, noi ew prot psteaet kara tate Fructele $i Fructele sunt 0 sursa important Peniu organism de glucide (zaharuri sau ‘nduletorinatura),vtamine gi fibre vegeta, Este bine s8 consumsm zlnic 2-4 port de fructe (1 porie= 1 ruc proaspat de merime milocie, % cand truce din compo FACTORIDE RISC Al BOLILOR ‘CARDIOVASCULARE 5. obetatea Dace pie etna dn pare tral a it ican Bosal ex ee Soe! ‘rosimes degtlmijoc a! mai vost, robust sa Pore rere tesa eee ua ranisigh ar oe conte mune ani ut ahd, tewcce nro Peet atpratesT senate co ore {mon pie, crue, he ale; Sete ala cao care + consul prods alate dees a'maca do of pe acorn meet or eur aceon + dock ndeuted eo. of empttencope fSame, hs} o posure Sn Rote ptper 6. sires Stes provoacé dire do_cap, insomnio, Nipenersing afl maprczi ret Calera n sano, proves attics fart, Srosl poe fel rc Incard dae, cv eauea hp de tp, 2 Unmod de va pea acta, on cauza uner —* niniotve tap. nv pull sage doa ev lea PN i 2b ecjona cd spor tn sive O pine sou Ge 23 ean ingore poate de os + in'atuaja do. stres, acutajivd las unite) sada ea va sehmbat rae tin ibe, rota Inv av rae + Daca mere nu jnge inp setaton plan de actin penn sae Regula rate} exile ee {Dace consummate, tao Sear acerca orice etek percent eee |V 4 Py Es be Es 2 Fs i 8 i 4 = oe zz ‘Care cunt cauzale co pot provecaafectunt ‘cordovasculare? © Msc "eaten plat fea el chal informa de prevenie a. afecjunior ‘carcovasculre, + Organizeaza un iter cu 3-4 porsoat dn comuniate despre factor! do pentru sdndiatea omit Ee Saul combina th ntura de peste, in bil, sénge, | fesut"newes, gabonug de ou $i care rogiemens teaza” pormeabitiatea {fafa de chide amombra- neor colle. ! Aterosclorozs — boala earactrizat® prin Ingro- satea si sclerozarea pe. [ ) cone ston Moan cor rocoto vee tse st at Sefer noel ap 8 S- voi eb mancim mal ml uma slo 0! HIPERTENSIUNEA ARTERIALA - { suttatie medicalé i, urménd prescriptia mediculul, reducet! * tensiunea a limitlo ei norma. ‘Atta par na fac cdf spartan, curt «UCIGASUL MUT» Inima stnatoasa este 0 ‘comoars, care tebuie Protoata permanent. HIPERTENSIUNEA. CARACTERISTICI GENERALE Care este tensiunea arterial normala? Ea variaz4 in de- ppendenfa de persoand, dar, ca regula, este in iitele de 105- 120 mm Ha ~ 08a sistolic gi 60-80 mm Hg cea dlasioic, Ce prezinta tensiunea arterial riicatt? Tenslunea arle- "ald mai mare de 130/80 mm Hg se considera ridcata Ce este hipertensiunea? Hipertensiunea este disgnosti- ald aluncicdnd in uma masurdrlor periodico se inregisttea- 28 consecvent valor ale tensiuni arterale de 140/90 mm Hg ‘sau mal nate Care sunt semnele hipertensiunii? De regud, pacientu nu simte cresterea tensiunilarierale. UneonBolnavi au du Feri de cap, greutato in regiunea cell, amefo vajatur In lrechi, perindar in fata ocho, sunt predispusl fa de ho- ‘moregi nazale. Daca boala progreseaza, bolnavul se sufo- in impul mersului, are tabicarée (contract accelerate ale inimi). Boala se manifests prin crze hipertonice insopte de voma,sufocar, dure in ppt, tulburdrl ale vederi, hemoragi ‘cerebrale; fafa gi gdtul capa o culoare rosie aprins Primal ajutor i crzd Ripertoncd: bolnavil vo fi agezet In pat sau foto int-o pozitie comods (semigezénd). | se dau 30-35 de pictur! de valocordind sau corvalol: dacé epar du- ‘eri violonteininima, ise va administra 0 pastié de nioglce- ‘ind; lapicioare ise va aplicatermofonl eu ap ferbint, i se va de un coal dulce cal Care sunt riscurilo tensiunilartrialeridieate? Tensis- ea areralériicata pune arterele g inima sub 0 presiune init, sperind probabiliatea apart ataculi de cord infarct mmiocarci), accentelor vasculare cerebrale (AVC, ils Co rebral) sa bollor rele, Cum poate fitratata tonsiunea arterial inalté? Deoat ce multe persoane care suferd de tensiune arterial ridcata nu au simplome, este important ca tenslunea arterial fe verloataregulat de care luratori medical of se monito feat la domi ‘Aluncicénd tensiunea artralé este inal, solisitafo con- BE CIWSfs FI = 5 5 EA Ei = S = P| | fy ll fe Gt Pa Pl E = fa FA Fy ic [4 i E z espa rege curse psboar urfna ns, cau putn, i anspor, pave, MASURAREA TENSIUNII ARTERIALE ‘Tensiunea (presiunea) arterial se masoar8 in mil. ‘ett coloana de mercur (mm Hg) ss inregistreaza Sub forma a doud cire ~tensiune sistolic’ si tensiu- ne diastolic, De exemplu, doctorul sau asisenta care ‘masoard tensiunea poate s& 0 citeasc’ cu cuviniele 1120 pe 80". Pentru masurarea tensiunil se floseste {un aparat nuit tensiomatru, ‘Cum se masoara tensiunea arterial folosind tonsiometrul clasie? Brajul pacientu- lui este intagurat ‘cu mangela, apo! se pompeaza aor In mangeta pana cand ‘presiunea din mangeta (vi ible cadran) feslo mal mare deca presiunea presupusé la pacient. Stetoscopul se aplica pe suprafajaanterioara a cotului mai jos de mar- ‘inea infercara a mange. Apol se desface Incetval- ‘va pentru a permite iesirea lent a aeruui din mansets ‘Aluncic&nd se aude primul sunet de puis n stetoscop teste presiunes sistas, in momentul in care aispare ssunelul este valoarea presiuni dastolice, Regul ce trebuie respectate la misurarea ‘tensiunilarteriale ‘Tensiometrul se aplica direct pe piel, Nu se face masurarea prin haine, indlferent cat de subj sunt acestea, Pe toatd durata masuréri,pacientul nu trebule si se mmisto sau sa vorbeasca Pacientl rebuie 8 stea jos sau culcat, 88 fle rla- xal 588 nu- Tnorucigeze picioarel. Masurarea tensiuni este bine $2 se fac de dous ‘fia un interval de cdteva minute, pentru a elimina Posibilele erori de masurar. “Tensiunea arterial ar ebui mésurata dupa cot pus lin 5 minute de ia incotarea oricdrulefot, In diferto ‘momento alo 2 ‘Se recomandi evitarea consumuiui de cafea sau fumatul une! iri cu 30 de minute naintea masuré- ri, deoarece acestea pot cauza crestereatensiuni + Unit doctor recomanda pacientuluisé nu aiba vezi- ca pina In momentul maura tonsil, [ Fensiunea arteraia Tonsiunea Catogorla ___|sistoca arterial castoiea Optima 120 80 Normal [20-129 fa “a Normals nat 90-139 a5 89 Hipertonsiune gaduT 90-99 Hipertesiune gradu 100-109, Hipetensiune gradu I 2110 Hipertensiune sistotica Gots <0 FACTORIIE RISC PENTRU TENSIUNEA ‘SCHIMBAREA STILULUI DE VIATA DETERMINAREA PULSULUI 'ARTERIALA Rl Pentru_a determina frecvenfa pulsuli, agezai burcele degetelor (2, 3 514) de lao mand pe suprafaja anterioar 2 antebratlulimediat sub dogetul mare ela coalalté mn — undo vel simi prin palpare un mic sunet gi pulsaji, Numa pulsaile timp de 60 secunde, sau timp de 15 secunde si Inmulif apot cu 4 pentru s obline fecvenfa pulsululminut coast masurare so face alunel cand suntet odinit g calm, nu dupa efot fie sau dupa o emote puteric. Inseamna frecvenfa Regimulalimentar cu un continut sport de ‘rasimi, In deosebi de orgine animal, ‘Consumul exces de sare de bucatri, Supraponderabilatea gi obezitatea Sill de viola sedentar g! lipsa activation {Gonsumul abuzi de alcool Stresul nedinjt Antocedentole de tonsiune arterial ridicata Varsta de 65 de ani gi mai mut, Bolie, precum diabetul zaharat, lar bradicardiafrecventa mai putin de Gu cat avem mai mul factori de rise, cu lt posibiltatea dea. ne imbolnivi sau har de a muri din cauza bolilor cardiace _ Fada, nu exials8 mergel cat mal ml po jos: Seen ‘este mai convenabil pei erganism decd sports Aparate de masurat tensiunea arterial. ATENTIE! espe cre us mai de fh anc amb ged ese ee "ts Sr a ta o. CLASIFICAREA NIVELURILOR TENSIUNII ARTERIALE (mimo) ICATA: Schimbarea stlulul de vias poate fio masura extrem de ficient in reducerea tensiuniartriale, lar actvitajie pot f rezumate dupa cum urmeaz + respectarea unui regim alimentar sanatos: a ‘consuma mai multe legume gi ructe proaspate pe parcursul ntregulu! an, a reduce consumu do grsimi animale (slnind, mezelur, manta 1, unt ec), reduce consumul de zahar rafinat (liu, prjtun, butt indulete ete). + reducerea consumului de sare de bucatarie prin limitarea produseler cu conginut mare de sare (conserve do came si peste, muratun ete). E proferabil de a nu sara hrana tn timpul prepa- ri Se tuntarea la fumat si evilarea spatilr inchise Unde se fumeaza, + renunjarea completa la consumul de alcool * gestionarea stresuul prin pianficarea din timp 2 acivitaplor, evlarea confictelor, odin zinica sufcient, lar sémbéta gi dumiica - In sdnul atu praclcarea zinicé a exeritilor fice gh herul fai. Acivitateafzica scade rscul cardiovascu- lar gi de aceea este Incuraat a orice varsta Tn functe de imiteleindivduale, Tn plus, jut la controlul colori factri de rise: HTA (Hiper- tensiune arteriala), obezitatea, ciabetul. Creste Colesterlul bun si tonusul fii si psihi, adie’ dotormind o ,slare de bine" ‘modem de itrefinere tip ness. Exerciul fic este cea mai sigur cale pantry eliminarea stresulul sh epresiei. 30 minute de mers ,voi pe zi, cel putin 6 zilelsiptamand este ‘minimal necesar pentru sénétaiea dumneavoastra!PIS EE | esp ul crn ni ooze tcp ge do grep clear rei mane ‘Aprecierea riscului_ mortal cardiovasculare pentru urmatori 10 ani la persoanele care se con- ‘siderd santos so face conform tabelului SCORE. Pentru aceasta este necesars& gisit In tabel sexul pacientuli, statutl de furatornefumator, varsta $i Jn interior fabelulut ~ cella cu inc personal al {ensiunitarterile gia nivel colesterollui toa aa «, aga sae mo RoR =: p.m = scone [Exemplu: Bérbat, 55 6¢ ani, fumdtor, tensiunea arterialé 160/90 mm col Hg, nivel colesteroilut {otal 6,7 mmol. Riseul sumar al afeciunilor car- sdiovasculare constitule 13 %. La renunjarea la fu- mat, seaderea tensiuni aririalo sa nivelului de Colesterol total pin la nivelul optim, riscul poate fi ‘miegorat pana la 3%. Ree @ Es =| $ Fa 3 E 5 Es Legumele sunt surs’_ valoroasa entra organism de substanfe mines 2, vtamine gi fbre vegetal. Furni- lehid. Esta bine ire Sard, Pe Legumele gi sinatatea 3 o bund cantate de ‘54 méncdim legume in flecare 2, "3915 porli (1 porte 8 pravenicrsterea tonsil a ie? Ws She acest modicull de fail Aiesprestarea ensun arterial ‘Comenteaza spusele ui Honor Balan: ima esto un depot a Tiel 9 ve sac pt pian Formuleazd satu pont pers ne apropiate cu scopu de a ‘malza rec sfetu cardio ular ‘cand legume crude, %s cana legume crude: toca), Pentru consum se aleg logue ‘me proaspete, neotlil,nezbarclt CConsumand zinic 0 salaté de legus ‘me ne asiguram porja zinicd nece- ele Peape ‘abundenta de singe, ‘sau externa, in rupari sau tir elu unui vas sang> — boal care con- Inistrugerea unulor- ‘sau a une part din- ‘organ a urmare a lupari une artere sau ine vane terminal "EINE skgmi : mmetie, 0 rims bate do De ot pe 2,60 40.40 door pean side 3 Sbilo2 nino vet : Es PROTEJEAZA- 1 CREIERUL $1 INIMA Accidental vascular cerebral este a treia cau de deces 51 prima cauza de invaltate ACCIDENTUL VASCULAR CEREBRAL (AVC) Accidental vascular corebral se dezvoté la sistarea all ‘mentéi creierulu cu sénge. Scdderea fuxuiui cerebral s! 2 nivelulu de oxigenare a creieruiul poate duce la moar- tea neuronata. Se definesc dou tri majore do AVC: cole cauzate do blocaroa clculaiel sanguine prin forma rea unui tromb in vasele cerebrale (AVC ischemic) si de Ihemoragia inracerebralé (AVC hemoragic) ‘Semne, In msjoritatea cazuror bolnavi si plerd cu- nogtinja gi intra In stare de come, Fala gi gatul caps 0 ‘culoare rosie aprins’, mal tarzlu vant, respratia devine rard, zgomotoas, pot aparea varsatur, convusl, par 2, tubural ale orbit ete ‘Semne elarmante sunt indice prin care corpul sensi- bilzeaza creierulatunci cand sufera oxigenarea lu. Aces- te semne sunt + Amorirea sau slabiciunea aparuta bruset fa m&nd sau picor, In special, cnd aceste senza sunt doar pe o anumiti parte a éorpului + Confuzia, aparuté brusc, sau dereglarilevorbiri, sau ficult In perceperea vorbiri altor persoane, + Tulburéile vederila un singur och sau la ambi + Tulbutaile mersulu, aparute brusc sau instabiltatea, ‘sau doreglie de coordonar. * Durerlle de cap, pau brusc, fro cauza existen- ry eS TOYSEI Caz sai xb pott ons se eS et eat eae al ta ot (ant epson ee Wea foie, ut bce, ab, pines, sare) a ah gt a ta APLICATII FACTORII DE RISC PENTRU DEZVOLTAREA UNUI AVC Hipertensiunea arterialé (HTA): rscul ‘AVC-uluicreste de 2-4 ox la persoanele care su feré de aceasta boald. Strategile de baza pentru reducerea tensiuni arteriale provid mentinerea reutali corporale. adecvate; evilarea medica. ™entlor ce induc HTA; aimentarea corecay re there afin di rae + iscutal in grup cu colegt sau membri fami’ propuney modal de itograre in societate a persoanelor bolnave 36 i bot zaharat indca se poate trauma smaul dino. ATENTIE!CS nce de peste tebe nama dacs sangre mop ps lectaes compres ects ps dentare Etapote dezvoltarit ca 4. Cara apare ijl sub forma une pete mai aspre cao mic rosb- {urd pe supraaja small nelnsoa de dure. In cazul une! ase- tmenea carta se efeclveaza vatind medculo sing dala 2'Apareo gaurd n ema care uneod se poate sin eu va bi Gare ve marten dor ola Gc ifce ot Fd neta east gaurd va cegle roped. 5. Caria se oxinde gi cudnd atact nervul si vasele sangvine din inte Apr dure! violent, insupatabie. Boala se numeste pulpit, Tratamentu stomatciogi se impune de urgent 4'Nervul dn dite pire. incope distugorea dnl. Infect avan- ‘soaza cite vBdacina dnt 1 deseod so uni obraz la nivel dint carial Bosla se numeste periodontt, Trtamentl stoma- tologc se impune do urgent geste destl de ie Plombele Dino carat este plombat cu unul dnt numeroasele materiale de plombare. oroane si punt Daca un dint este alat de deterirat sau cat ind plombarea ut fu a fsufienta, este necesar un ratament mai complex. Dintele te curdlal pnd ia rdicns, iar apo acopet de ocaroana confec- {ronan aur, ala do aur 9 plains sau prielan ab. Coreaneor de Porelan i so poate da culoacea dior cn ju Extract i int fal Tn cida exstnte aestoroptiun, uncon dni rebule scagh. Maj {ate sine pot extragt cu un gts special care apucd ridécina de sub corana dnt Dac un pacient a perdu doar eva dint, Aacestuia ise poate aplica 0 placul din plastic sau metal care este atagata de dint magi cu jurul unor came. Dini fli sunt ea pe aceasta placua. In cazl In care dni ipsese paral sau total, plcufle is pasroazalocu pin migcieinstincve ale porsoana auzd, co folosegtem acest Scop mugci obralir, limba gbuzao aa a ane Zora Ce prose peto- Cre lice ce. secoaza Yy (\ ail sunt rprezen- tts pe caus na sine? Core sunt mune da ovtre? Drege tree 4. Carle dentars 2.Pulpita 3. Periodontits MIUJLOACE DE IGIENIZARE ‘ACAVITATII BUCALE Periuele de dint so folososc pont a inttura restu- 2 fe aimentare si depozitole dentare mol (placa dentar8) .y de po toate supratetoe gi din spatite interdentare. Par- tea sclva a periel se face din tbr sinttice elastice 1 mo, care nu so imbiba 51 so usued repede. Periuele se recomanda safe pastrate In phare Individuale cu parton activa in sus, Pastele de dinfi pot imparte In dou grup igie rice $I curative profactce, care exereita o acfune ant- Catioasd asupradintlor. Prafurile de dint! au in fond propretai de curdtare mecanica a dintor. ‘fa dentara esto un fi cerult care se tine inre degete $s strecoara inte dif 51 pe suprafajaacestora pentra A ndepirtaresturie de mancare gi alte Impura. Ata dentara se intioduce in spall interdentare 1 pin migcari de la maxlar spre partea masticatoare & Sinlor se intra dopunerile mol. ‘Scobitoarele de dint! so flosese . peniru a indoparta resturo almenta- re din spaileintrdentare Inlaturarea mecanicd aresturilor de hrana prin masticarea unui mar, ‘morcov etc. care ulterior se ing. Etixirle dontare roprezinia. $o- ‘uti apoase sau spirtoase co conn lat 4 pasi simpli care vi vor asigura vilamine, antiseptice si alle materi’ In flecare dimineafa un periat core: ‘2 poseda doar propritati dezodo- 1, Plasaflperivfa Inclinaté la 45 de Fanle sau purlfcante. Se cléteste cu ele activ gura timp ‘grade pentru a atinge marginea de 5-10 sec singiet. Clitirea gurl so recomandé dupa fecare masa gise 2, Perla) int fala interioard, apo "face activ prin contraciia mugchlor buzeor. obralor gi 0a exerioara,atét pentru dinfil de Alibi timp de 5-10 seo. sus céts/ pentru cel de jos. Baifolo bucale se fac tmp de 5-0 min cu infuzi de 3. Deasupra molar pera lent, cu Plante medicinale (mentd, salvie, levanyea, mugafl 31 _migcar nano nape. Allele) care au efect antiseptic, deodorant etc. Este © 4. Peni fata inlerioara @ incisivilor ale pasiva a gurl, (us st os) plasaf perv vertical PERIATUL DINTILOR PPeratul dntlor esto elemental esen- lial in mentinerea iene! buco-den- tare, Desi suntem congtinciog gi ne spalim in lscare cimineala gi dupa fiecare masa pe care 0 servim, oare ne periem cum trebuie dif? Un per at eficace cura dng gi las cura, Ins fara a Wi agresa, pli care esto modaitatea corect do spatare a dinjlor este foarte impor- tant, deoarece periatl incorect este tuna din cauzolo crestert sensibits- {i dentare, deoarece astfel se poate oteriora ema! infer, lasand loc do inrare pentru agresiun exterioare (Cacteri et.) POET SSese * Nu consume alimente prea fbn si nu bef! apa prea rece imediat una dupa Ate, Tecerea bus dl alimonelerecia feat eb nvers poate provo- ‘ca isu dontar * Respoctaio diett saracé In zaharurl. Reduceli pe oA posi! dullune In raja alimeniara (zahéi, bomboane, dulceaf, trturiefc). Consume cat mal multe legume si fructe prosspete,lapteg branza cu continu sedzut de grésimi. RETINE!CNet Tp opt web aro pent a easier 8 REGUL IMPORTANTE PENTRU (0 DENTURA SANATOASA + Dupa pera| se clatete activ gura cu apa timp de 5-10 sec. ‘Dup ce cltim gura,conyinutul!sculpam In chiuveta gi nut nh. + Peniru a evila carle dentare spalaji-va pe dint dupa fiecae masa, Daca se poa- {e, splaiva de flecare dat cnd mancali ‘dlc lipiioase, Daca nu putell 98 va pala pe dint, macar lati! gura. Indife- rent de cat de bine va spilaj pe dint, tre boule 88 mergeli la dentist de dou ori pe fan, pentru contol gl pentru a curata dint {e eventualole depozite sau pietre care, de ‘oblcel, nu se vad, oricum, operatia nu pos te fi facut de vi + Penirurénile din gts din gur, se poate face 0 apa de gurd din 50 g cimbru, mace- rat 7 zie in 250 g[uied Sau rachiu. Se face ‘gargara clatindu-se bine gura gi gAtul, apo fe inmoale peruja de dnt In aceast solu li gs freaca bine limba gi ging. + Peniru a Imbunattigiona cavtt buca- le, mastecd zinc cétevafre de mara, sau frunze de patrunel, ments Periuja de dint este stict personala, nu se Imprumut. ‘Test distractiv de aflare a nivelului de intell= ‘donfa (1). Citeste aceasta propozie (in limba fenglezd) FINISHED FILES ARE THE RESULT OF YEARS OF SCIENTIFIC STUDY COMBI- NED WITH THE EXPERIENCE OF YEARS. ‘Acumn, fra te intoarce la text, numdr& cu voce {are lteele F* din propozti, Num&rée 0 sin- ura dat, Evaluare: Sunt gase Furl in propozie. © persoané cu intolgenf medio gaseste trl Daca ai gisit pat, est poste medie, Dac ai rnumératcinc, est foarte bun. Cu gase rispun- sur est un gen. * Consumati produse lactate degrosate. + Laptele i produsele lactate ‘88 vor consuma saplémanal RETINE! ESS Oca Snatatea gi consumul de lapte ‘i produse lactate Laptele 51 produsele lactate sunt o sursa importants‘ de proteine si calort pent or- ganism, ‘Virtuile principale ale produselor lac- tate acide (chisleag, lapte act, che, fa- tur): disttug mierobit patogen; imped’ pu- {relaciainletinala §| producerea do txt care olravese organismul, combat fermenta- {ia, gazele intestinaa, ital, inlamaile gi infectile intestinal; favorizeazé asimlarea e calc gi fosfor gia alfor minerale impor- tanto; daca nu sunt foarte acide (actu), ou actune notabilé gi benetic8 asupea ucerelor de stomac 9 de duoden; asupra cole, ente- file, gastritis constipafe,aduc vtamina C 51 vitaminele din grupul B care de multe or Sunt cistruse in tubul digestiv,sintetizeazs ‘in tubul intestinal vitae din grupul B; su 8 importants de Ca pentru organism. + ce putem face pent a preven! pariia cai dente? + Respeeta zinc rege de ingijre a cave ‘ali bucale 18 recomandai persoanelor ‘care ncaa acestanerme necesare stew + Deserlepagi in caz €3 ai duren de an ‘sav medicul a depislat cara dena. ey EZ + Ummareste timp de 0 saptamana oe pro: ‘isa aimentare consumap nf. Care ‘din ele contibuie la protec 9 consolda- rea dnor? i : 7 . Pants 30 recor fe helt 0 comand pen en son zinc de 0-10 or (7-8 pent un acl, do oan dn cla ta porate af eee ok DURERILE DE SPATE $I DE CAP Inaiteront de varsta si consti- tue fies, durerea din zona ~ Cum se manifests dureie de spate side cap? Go afectuni pot ascunde du ‘erie de spate? Err + Osteoporeza boala carac- terizatd prin scadorea. pro- tesiva a densi gi rezis- tenti oaselor(oase fragile). Ean DURERILE DE SPATE Care este cauza durerilor de spate? Prin efortlfizic pe care! depunem ~ exerci, rc crea greutiior, practcarea unui sport etc. onumite ‘egiun ale spateli pot ftensionate, intinse sau lux ‘Multi cameni suferé de dureri de spate din cauza unui disc intervertebral mocifict, care poate 8 degeneroze, 8 se umfle sau chiar 88 apard o hernie de disc. Recomandiri in caz de dureri de spate: + 88 flac fzic pe cat permite starea general a ta * aplcarea localé de caldurs uscata sau umed sau ‘heat; + aplicarea de gheati: 0 pungai de poliotilon cu gheala 'pe zona afectala pe un termen do 20 min la fiecare 2 ore, dar nu vita proteati pislea de degeratur folosind sub punga un prosop; + aplcarea de cdldurd uscata: un sdcule| de panza cu nisip, sare sau fina de porumb inedzte int-un cea- lun sau pe tiga. La fol se apic prosopul pe pile in ‘unul sau mai multe straturica temperatura 88 fe su Portabila. Se mentineatata timp cAt se simtecaldura, Se eviliraceala sau cureni de aer rece. + Aplcarea de caldurd umoda — 0 bale flerbinte, baie finlandezs. Se evita raceala sau cureni de aer rece. Spune ,NU" ducer de epate CESS + Ponta inflege oferta care este supusd 21 de zi coloane ta, imagineazé) 0 vergea care, des face zinc cl putin 6.000 de mig, po parcrsulclrora su- Port dilente grout, trebuie 8 re- 3/88 didn dreopt si ebil BNE SAST: Durerile de spate apar In viata: Fa cal putin 80 % dint tine st + dul, cauzand durere si neplacer * continue. RETINE!MODALITATI DE PREVENIRE 'ADURERILOR DE SPATE Care este pozita in timpul somnulul sau ce sal- toa ar trebui sa alegem pentru a preveni durerile de spate? DDormitul pe spate pune 25-20 kg de presiune asu- pra coloanei vertebrale, pe cand plasarea unei pemne ‘sub genunchi reduce aoeasté presiune in jumatale ‘Alunci c&nd stall Intins culcat pe o parte cu o perma Inte gonunchi de asemenca, se reduce prosiunea po partea de jos @ spatoli, Consultai-vé cu medicul neu- ‘ochirurg sau ortoped pentru a face 0 alegere corect a slteel pe care vel dorm Care este postura potrivita pentru a evita dure- roa do spate? Urmailacesteinstrctuni simple pentru a evita vi- tamarea spatell In timp ce efectuali careva activi) obignuite: + slal Tn pcioare ~ menfinerea permanent a unui pi- ‘or Tnainte, cu genunchil ugor tnd + sezut ~ agezali-vs astel ca nivelul goldurlors8 fle putin mai sus decatniveul genunchior + atingerea ~ ridicava pe un scaun penisu a ajun- {ge a ucrurile care sunt deasupranivelului umarulut vost, Care sunt tehnicile de ridicare a oblectelor grele pentru a preveni dauna spatelui? Folisiplcloarel. nd va indo si va ical, asl- ‘gurat-v8 cd a ndoit genunchi, astelcapicioareie 6 Va ajte la distibuiroa uniforms a grout Pastrat groutatea cat mai aproape do corp. Balansaf! greutatea, Dou obiecte mai mici, cate Lunul in flecare mana, pot fi transportate mai ugcr, de- ct unul mare, Evita rasueires lunes cand ideal groutate. Impingeti nto s&traget DU LGR Sasa RETINEL escape pura Ine nF congo de repile cali yma, ute de 1-3 ori pe 2. ‘Stopaf actvtatea, wh _ a Exercitl pentru dureri de spate ‘Dac’ simi agravarea dure in timpul exerc- filer feice sau réspindirea dureri In picioare, Persoanele progéttefzic sunt mult mai rezsten- La debutul duretior exerctle feice vor fi Exeriti evitae in cazul duetilor de spate: ugoare, de progatre. Uterir se va mari treptat Intensitatea activitsi fzice. Exorctile fizice sunt Fecomandate zinic pe o duraté de 10-30 de mi- cioareleIntins spate; + tigicarea de grout mai sus de tale; + alingerea degotelor de la picoare din poziia de stat tela afeciunile gla durenie spate ° wah SO + exerci pentru muse abdomenuiu and pi + fiicarea picioarelor in timp 8 sta intins pe ° CSE a a insnare bp sing: ls pobamel tec ate pot a5 denagep res Aref mgd aac I st ou sf cur de ree de cap cate a ace pula 2 numer sme aati. dur ent alte de ap en a tno dhrre pail (re cng nmin su ps ~ihieealensits sor sou sve (oe ie ao ‘ioe ncn vitor arava de ft de act fae op8 a catl sero, “deen eit sa pcre) "Aaa rte cap webs fe aoc oc pa uul dn tine ol cere suport: na suspense doreearh = grt sau vone ~ Read are daa dng 72 (ac dren ro oa alas su daca tata oxo 9 roa fooatpainS orn a Factorl declangatori ai crizel de migrend + Pathologic! ~ anxietate (nalinise), confi, tres, 30¢ psinologic, ‘emofiputomice (neingte, panic, triste, senzatie de nefericre, ‘sau din contra - bucuie,eufori, senzatie de Fricke). + Modifcarea modului de via ~ schimbares loculul de trai sau a servicilu, gomaj, vacant, cater, surmena} + Alimente ~aleool (mai des vn o5U, gampanie 9.2), ciocolata,cas- caval, produse afumate, civice, produse grase préjite, nui + Deprinderalimentare ~ luarea neregulaté a meselor,foame, post, hipoalciemie. + Factor hormonall~ menstruafe, contraceptive orale, perioada de ‘menopauz8, ratament hormonal + Factor senzoriali— lumina puter, 2gomot {Factor de cla ~ schimbarea timpul vant rece saucald, utun’, ‘dura umeda “Al factor — traumatism crano-cerebral, riimul somnului (pun ‘soma, prea mull som), exereii fice, alitudine, madicamente va- sodiatatoare ote eTINEL + Migrona este 0 dure intensa de cap, cu o dura de la 4 pind la 72 de or $i care are caractr recidvant ‘CONSULTATH PENTRU ‘A DIMINUA MIGRENA, La care specialist trobuio fadresati dact avoti migrend sau suspectatic’ o aveti? + Medicul de familie este prima per- soand la care puto s8 va adresat fl va presupune diagnosticul de rmigrend, va va indica un tratament sau vi va redicjona_ la neurolog sau la specilstl In domeniul du- retilor de cap. + Varianta optimala este consultagia ‘unui neurolog sau a unui specia- list tn domenial cofaleelor (durer- lor de cap, care esto col mai com- petent In stablirea diagnosticului Corect si poate ina un tratament contemporan de stopare a crzelor ‘de migrena, cat gi de prevent a lor, . 4 . Profilaxia rocurenfolor se poate fealiza ecient prin evitarea anumitor factor! care pot decianga atacutie, dire care: ‘consumul in exes de Gocolat, vin ogu s cofeina: som in exces sau din contra Inst ficient ese neregulate saulipea meselor; Schimbari meteocologice gi bara” Metice (scadorea sau cresterea Presiunitatmostrica); ‘Stresul si emotil intense; Iirosuri puternice sau fumul de ar’; lumina putemicd, inclusi reflexie itensa luminoasa ET rm @ 4 s z s a e 2 Ei E Incr pvt eral mod pst Som pom nega Dezavantajele consumulul de carne si a pro- ddusolor de origine animala + due organismulul proteine in exces cu eiminarea ‘nor substange toxce produse in timpul digestiol care pot provoca aries imbolndv nich + Aduc corpului muite grisimi cu conjinut mare de Colesterol, care cauzeazd majoriatea bollor cat= lovasculare 3 de obezitat, + Lipsesc corpul de foe vegetale care au efect an- Uicanoerigen Problema de logica in 9 chibrituri consul 4tunghi- Lil isoscele, ‘Amestec de litre RRearanjeaza iterle din acoste cuvnte si vei objine _Riscul afeciunilor cardiovasculare cregte {a persoanele care consuma tutun, pulin 0 mises, 8¢ alimenteazd rational eau sunt sttesae, 2 HIPERTENSIUNEA ARTERIALA — UCIGASUL MUT" > _Tenslunea arteralé se misoard cu aparate are ar ebui 8 fein fecare famite,Schimbareg Stiluul de via( este 0 masurd extrem de eiclenta in reducerea tensiuni arterial. 3. PROTEJEAZA INIMA $1 CREIERUL, tina ete erga! nip! undo eo refi. iaza sonsibltatea omului. In caz de atac cerebral {ulburéie frecvente sunt cele legate de memori, mers, percept, comportament, vorbire, doregay ‘omofionale, inapactatea de a te alimenta sisgut tc, 4. CANCERUL POATE FITRATAT. Pentru fortficarea,sinatatii si preveni- ‘ea maladilor oncologice (cancer) este necesara abandonarea fumatulu, lmitarea grasimilor sa ‘expuner intense la razale solar, testarea loci. {eloria radiate ete, 5. CIROZA HEPATICA 1 DIABETUL ‘ZAHARAT > Giroza hepatica, una din cele mai frecve te cauze de deces ale’ populatic,apare din mal Iuite cauze:infectia cu vrusurle hepatties B soul C, consumul excesiv de béutur alcolice pent 9 erioadalunga de timp g altel, 6. CARIADENTARA » __Unadin cele mai rispneiteafectuni pato- logice care apare la om, este caria dentars, caro Poate distruge dinjl i duce ta complica grave, Dntru séndtatea Tnivagulll organism. De seoea, ste necesar de uiizat ecient miloacele de gk na cavilai bucale, 7. DURERILE DE SPATE $i CAP > _Durorle de spate si cap sunt consecinja ‘unoltensiuni anormale au unor microlraume tisme repetate asupra coloane! vertebral. De ‘asemenea, o poze defectuoasa a coloanel poate ‘nena ita nervior. Evaluai Apt conta abc npr okie stv Ea nr.2 Evaluarea competentel: Organizarea unui stl de via sdndtos $1 a controlului medical ‘sistomatic do care depinde mult prevenirea bolilor netransmisibile, EXERCTTI DE INVATARE $1 EVALUARE PREZENTARE Care sunt caracteristcle unui stl de viata séndtos? Care sunt cauzele rispanditi boltor notransmisibie? DEZBATERE Formuleazé un argument pro sau unul contra a motiunes: .Santatea ‘oamenior este tn Imdinie for. Explied argumental $1 prezints ovezile necesare pentru a convingo. un buble: Demonstreaza cd persoanele care duc un ‘til de viatd sanétos pot sa prevind bolle netransmisibile, VOLUNTARIAT Mediteaz cum ar putea organizat un flastrmob in scoala pentru a attage alent Colegior asupra problemelor oe pot aparea in cauza nerespectini regimutalimentar ‘oreet, Reaizeazd un plan succit al aceste! acti PARTICIPARE Explicd cum membrt une comuntati ar putea core de la autonttle publice locole 88 preziie In fala. alegstorior un report despre programmul de consolidare a sania ‘camenior. Formuleaza 0 sugestie pentru organizarea (rei de clngenti in casa cu generic: Sunt rnecesare schimbéri in stu! mast de’ vol pentru ane consolida sénétatea’ INTERVIU Aide colpun dete goat raspunul finer” an co mds rorcpetarea regis zi” poate afo soraes persone’ Prohid ozuaiae Inna Toprentantior‘ucrtoror media saa mambo ana pe FAUTOEVALUARE: + Alun stil do vias sanatos? Epil de acord cu aprecortin- ‘cate? Schimba siuatia deci nu $ est de acord. i 4. Cum to rolaxezl dupa o ! ¢ ai strosanté la scoala? : > faci o baie cu spuma, apoi te | bagi in pat; te postezt in fata televizorul alatur de seminte gi dui; lesi fa 0 pimbare’ cu priete- hil tai si comunici pe diverse tome. 2. Din ftigidorul din cas $ nu lipsese niciodat: emnipreparatelo de tot fell, {ala si fe incluse In cuptori cu microunde; ingredientele de care ai novo ie ca sa gatim o masa ech bata: came slaba, legume, fruct, lac ; dulciurle gi bauturle gazoa- 3. Cate port de fructe st | legume mandnci zlnic? mandncicatova truce pe sap- © ‘aman 7 £9 nu plac dele trutele $i le gum; gr 88 mandine! ta fecare | ‘masa fructe $i legume, inlu- siv la gust.70 ‘Ss. nu mininalzes ned sucess omic ar acato. Infectille respira- tori acute (RA) sunt ‘cole mai rSspandite maladi transmisibile de pe glob. arazitozele_in- testinale —(entorobi- za, ascaridoza 51 altoie). si cutanate {(pediculoza, scabia allele) riman a fh Actuale prin faptl pponderea fr in structura maladilor ransmisibile ‘este foarte mare, codand doar infectilorrespira- tori acute, prin ce provoaca prejucict sociale 51 economic. in stuctura boliortranemisible, bolle dlare- {ce acute (BDA) ocupa locul Il dupa infectile respirator acue gi parazitare In stuctura morbi- iti transmis Sursa de infectare in bolle transmisibile: Persoana bolnava; Purttorul de germeni patogeni, dar care nu ‘manifesta sere de boal ‘Animale, inecte, Cle de infectare in bolle transmisibile: Prin aerulinspirat in care se alls microorga- rnisme patogene eliminate de bolnav in timpul stranutului, sel, vorbii, respira Hide’ — cis apa consumata care a fost infos {at cu agent patogeni ‘Alimentar’ ~ cu produse alimentare, de regu: 18 ugoralferabile, in care au patruns microor- ‘ganisme patogene tn timpul manipulri lor cu maine murdare sau prin alt cale Prin contact eu persoanabolnava (in timpul Imbratigani) sau oblectele persoane! bolnave (sels, prosop,lanjri de corp sau pat etc) + Pe cale sexual — in timpul actului sexual no- protoat; Prin s8nge ~ In caz de transfuzl sangvine, ‘acolo unde exist contact cu séngele infectat (medic s@ pot infcta In timpul interventilor Eo os 12. fail au fost eazuri de netic heli? lore paul cu o soli data de oft cu apd fees 44, dupa care cap va infra pe 15 minuto + Tralamentl va frepetat pind la dispar d= ile. + Concomitent vor rata toate persoanse posi Infestate, cro au fet In contact cu ova alectata e poccioza inandu-se cant de fap e8 6-10 % Gin purtton de paueisuntasimptomats, + Haine sunt cezinfectate prin spare In ap for fe flerbini, urmand usearealorla cul eine Lsedtorul de haine po 30 minute + Calcaraa hanelor gl one! de pat cu eral fer inl dal fl reuate satitScatoare +O meioda ofcint in pedcuaza vestimenard © saplicarea dezinsocio rin et, Masuri do proflaxie + Splroa copull cu apa ead i sSpun: ira de 2-9 pe séplimnd, varie. + Ingles paruui prin spare de 2-3 or pe sap nd, tuncoaro,spaarea peptone, perio flo- sie poi Ingres pari, + Schimbul zh lene de corpse pat nu mal ‘ar do o data la 7-10 ze, Pasraea hainlor in ‘Nic un tratament nu tebuie aplicat fra reco- ‘mandarea medic + Dezinfectarea minujoasa a lenjeriel de pat, @ hainelor ga tuturor obietelor eu care pacien- {ul nia tn contact prin spalarea la temporatu- ralInalt gi clcarea lr ou feu ferbinte Masurl de profilaxie + Schimbul zinc al lenjriei de comp gi al cool {do pal nu mai rar de 0 dal la 7-10 ze, Pas: trarea hainelor In curdteni. + Inadisibitatea de a foes! lenjeria de pat, do ‘corp gi orice haina gi ncaiminte de ia alte persoane, *Evitarea contact people cu persoanele in ectate sau cuobiectleporsonle ae acostora, + ila, dupa posite, obiectee de une fo at urijne,nadmisitatan de afl! eneria do "8 a +Orice person’ care prezinis un ‘orp, do pag co hand 9 Incalaminte de la runt inten, ce droazé de cites ale persoane. + Flecarepofeoand va avea paul su, Se ev dor sdptémen, 50 va_prozenta a me- de ‘itl n pata mal multor persoane. ee Pent miiatza ses tebe on sumone Uctiurile vegetale si sinitatea * Ueiuile vegetale (de foarea-soarelu, po- rumb,rapita, masiino, sola et.) sunt grim lichide 1m comparate cu cole animale care sunt solide. Important pentu sanatate este 8 uleiutle vegetale nu contin colestero), dar totusi se recomanda de a fi consumate lita ‘Amestec de tere Rearanjeaza ltrele din aceste cwvinte i vel objine denumirea la produsele aimentare bbogate In amidon: dtiposads (oa, feaaso, ‘aezréma, inluu,ulbbo), eaeclre (inped, apset osinsae, pooun,teufta. 2 sriur ‘Care sunt consecinfele unui mod de Vist cand nu se respect igena si hoemele sanitare? 3 STIUSAFAC? + Demonstreazé 8 0 igen’ adocvata ‘sto coa mal snp metods de evans 8 oriciel infect sa preven dietor pur de para. Po STIUSA IU? + Expire sunriecureadolescenior lao eventual nfectare cu para. any ACTIONEz + Analizazd modu de Wal 9 propil ‘ereoane, Suntoar sree deinfectie cu raz? Dacd da, care sunt modalio 60 Iraurare ale or?FA Fotosit aps potabita ain sur Fe 2° sigure, ops fata sau im- 2 butelata; Nu se recomanda 4 de consumat apa din bazine- Se le deschise sau din i2voare neamengjate. PaanEEsan ot Facies putes Dizenterie ~ boalé infec- Wioasi contagioasa care ‘50 manifests prin ulcerai intestinal, cured! abdom- alo vielnto si dio cu s8nge. * Diareie ~ stare patologics mmanifestaté prin elimina- fea trecventé de. materi fecale moi sau lchise. COS ae Bolle clareice pot prevenit stabi oo palma, + Spociaigt ay tabi 28 one peste 150 ATENTIE! 50 *Incazu apariil semnelor ince ale BDA (aru ve, dure in abdomen, scaune lichiie ecvente)adresa-vé urgent pentru consutaie medicuui, care va indica un tratarentcorespunzéto. econo ca fn fear 28 calms. te nerech 8. ba 3 amas asco £8 bine gps, 8 pam beta pea Subs oo nf BOLILE DIAREICE ACUTE (BDA) ‘Sursa de infectio @ BDA 0 con Sttuio produsele allmentare sau bauturle alsominate cu microbi, ‘deseor! omul bolnay sau purtito: ‘ide germent. ‘CARACTERISTICILE BOLILOR DIAREICE ACUTE In structure bolior transmisible, bolle diareice acute (BDA) ocupa locul If dupa infoctile respirator acute $i p= raaitre. in giupulbollor dlareice acide (BOA) fac pate dzeteria ‘acu, cunoscuté do cre populate ca bala mainlr murder, ‘salnonelza,toxinfefile_almeniare, gasroentorecoltse acuta ‘le. Sursa de infectio'o constituie produce alimentare eau ‘bdutunile diseminate cu miorobi, deseori omul bolnav sau purtétoni de germeni. Raspndirea bollordlareice acute se realizeaza po 3 ck: + acrid (eu apa contamina) * alimentara (cu produse aimertare contaminate, ca mal feo- vont sunt contarinate prdusele lactate, camea $i produsale «din came, pesee, ovale, Iegumsle, fuse) ~ hebual prinrtemedi mainlor murder ga obicelor do uz ‘casric contamina), ‘Semnele clinice comune ale BDA pot fi grupate in: + sindromuldlarwc: scaune dareice frocvente x feito as- ecto patologice; + sindromul infectios: febri,frisoane, cofalee (duced! de cap), mialgi (curer ale mugchilor) generalizat, slabiclu- ‘ne general + sindromul dlgpoptic: grefuri, vrsétur cu restur de amen te consumate sau bloase + sindromul dureos abdominal: crampe abdominale, col, duror dituze nesistematizate, str care oa 8 og za gant nae contit: espace. oleg vot acute va ‘hogan earacetons abo ae sks stand Sk pasa copter Atunci cand cumparati produse alimentare in plofe, in unitaile de coment + Asigurativa ca sunt create consi adec: vale pentru comerciaizarea lor (Instalat reffigoronta pentru produsele excesiv per- sabi, rogimultermic la piste, slarea de ipienizare a loculul de comer + Examinali aspectul exterior al produselor Comercialzate, nu evita s8 miosis ‘usta (dupa ca), 68 cit eticheta, daca Produsul este ambalat; + Examinatiaspectul exterior al vinzstorului (vestimentatia, maine sung, ullizerea Ustensielor, unitjior de ambalaj et), + Solita documentele,eare ar confirma ca- Htalea s/sau inofensivitatea produseor, 2 lurmeazi a fi procurate de dv. + Daca aveli suspect asupra cata g'sau inofensiviati produselor allmentare co: mercilizate tn piee ila unite de coment din piete, semnalizat specialist din me- dicina veterinar, cae isi desfagoara activ tatea in toren, In pote este interzis: + Comerciaizarea produseloraimentare fr conclii de pastrarea acestora, conform o2- rinjlor nocmelor in vigoare + Comercializarea produselor perisablle $i ‘excesiv persabile in ipsa conditilor adec- vale de vanzare; + Uilizarea c&ntarelor de uz easnic * Comerciaizarea produselor “conservate Prin ermetzare in condi easnice; + Comerciaizarea ciupercilor de cémp si de dure: + Comerciaizarea conservelor, praduselor culinare,salatelor fabricate In candi cas- + Comercializarea patiseiel cu crema gia v= ‘ului a pahar n condi de tarabe * Comerciaizarea plantelor medicinale $i Produseloralimentare pentru copi ®@ + Scaldajiva numai in four special arenajat penta aces scp 3 are sunt supuse Ccontroluu sanitr. Evita scaldetu si pescutul in bazinele aevaice din zanele nun ate ‘Trobuio sa fim precauf 1a cumpérarea produselor de apa sau dn Tocurl neamenajae, PREVENIREA BOLILOR DIAREICE ACUTE Prin respectarea igienel personale: + Folosii apa potabla din surse sigue, apa fata sau Imbutolata. Nu se recomanda de const: mat apa din bazinele deschise sau din izvoare eamenajate; Spilal ructele gi legumele sub jet de apa Nu folosifi apa proventa cin inundai la spala- rea main, ructelor,legumelor ‘Spalafvé pe mini cu apa si spun dupa co ‘recvental WC-uL, maine do Ktarea meses ‘Taiji roguat unghillo, evita rnkitul ung or, ingerea dogetlor, umezirea degetolor pe im la recerea paginlor gi numérarea banc- notelor. Prin procurarea produseloralimentare sigur: Procurai produce almentare proaspete numa dln loculle de vanzare sigue. Abjinet-a de la ‘consumul bucalelor comercializate In stradé + Evita) procurarea produselor ugor perisabile din releaua de comertaimentar neechipata ca frigid, + Inlerzicerea achzijonari ovalor de psi no- taloare; tralarea corespunzatoare inainte de cconsum acolo, Prin respectarea igionel la bucatirie: ‘+ Spala-vd pe min inainte de Inceperea pro- para produseloralimentare gi Ine utiizarea iferitlor pur de produse alimentare. + Spalali si dezinfectati toate suprafefele gi vo- ‘ela utlizata la prepararea bucatelor de flecare dat cand Ie folosi.Ponto iss sito oi consumo tn, kn cog abun de ete mace PREVENIREA BOLILOR DIAREICE ACUTE Prin prelucraroa corecti a produselor alimentare: + Prolucrarea termica sulicenta a produselor exce- ‘lv perlsabile in procesul de preparare a bucateor. Spre exemplu: camea trebule 5 fle bine patruns’ ‘caalunci cand se infoapd cu furculta $8 nu se elimi- ne un ichid de culoare rosie La prepararea bucatelor este necesar de a pasta In Condi de maxima igiond supratetele destinatepre- para alimentolo. O deosedita atentie se acorda ‘pala vesele da bucdtire, acamurilor, capacelor, ‘meso! do preparare, Ela se spala cu apa ferbinte gi dotergen tn special, dupa ce au fost in contact cu ‘materia prima Prin consumul produselor alleentare sigue: + Evils consumal care, poste gi truce de mare, fous crude sau lapte nepastourizal gi nu consume ‘came sau produse lactate preparate, care au stat ‘mai mult de doua ore In afarafigiderul Evita consumul produseloralimentare farémifate (Galate cu came, cu oua gi majoneza,racturi et.) Contaminarea cérora se produce mai des g mal in- tens, cu allorare rapid, Prin pastrarea corecta a produselor alimentare: + Evia contact intre amentele preparate i cole ‘epreparate (crude), spre exemplu: pstrarea sepa- Fata cml nepreparate de alte produse (oucatele finite gi semipreparat). Camea cruda gi postele so pistreaza i se propa- 1 soparat de ate aliments (ruce, legume, produse lactate, bucate gata preparate etc), PPstrarea bucatelor sia produselor excesiv perise- bile (ouale i preparatle in oua (maioneze, crema fc.) laptee si proparatele din lapte (rigca, sman- tana, branza, eremole et), carea gi produsele cin ‘came, peste ot.) in rigor la temperatur mal joa- se de 5°C. Prin misurl de salubrizare: + Este absolut necesara combaterea mustelor si pro- venirea inmultir lor prin lucraei de dezinsecto $i dezinfectio a containerelor destinate pentru colec- trea degoutior sia teen, evacuarea regula ‘8 dogeurlor menajere, pastrarea curdiiniel I jurul locuinteor,blocutlorlocatve, inlreprindelr, inst tutor. ‘Nu trebuie de admis utitzerea prac- iol de folosie excrementelr dn By 2, naan organic fa cultivar le gumelor s!cépgunoor. Tehnica spalirii mainilor const in respectarea Cetinfolor de baza: de sons toate gluvairele gi cea: sul do umezit maine cu apa curgatoare, de s8pu: nit energicpalmele, parle posteroare ale mainor, ‘patie interdigitale, reglunea loggia unghilor gi de frcionat sfpunul nu mai puja de 30 de secunde: de Tnlatuat toate ramasijele de sépun prin spalare cu 8 potabla curgstoare; de sters mainte cu proso- ul personal sau cu 0 mes (serve) de unica folo- Sin sau de uscat cu stergarul elect * Se va evita accesul mustlor fa limon Fp) 8 e200 gate prin acoponos tor cu | ‘prosoape curate sau pistarea in iid. + Péstrarea latineor, WC-urlor curate gi _ {naccesible musttor t a | Din faina de grau se produc maca- roane, idea ete. care sunt o sursa im portanta de energie pentru organism prin confinutul mare de glucide (ami- ‘don) si asigurd o mare parte din nece- sitajle organismulu in proteine. Com- parativ cu crupele, pastele tainoase sunt mai s’race in 'vilamine, minerale i bre vogetale, ‘Amestec de litere Resranjeaza lterele din aceste cu- vinte vel obtine denumirea la peo- {sete aimontare bogate in Ca: tape, 2zranab, haioges, aaalsvec, ect, rat, 2 srr + Cum twebuie ovate bole darelce acute? STIUSK FAC? + Bxplicd de co webu 88 proc ram produse almentare prose pote numa dn ocr de van ave aulonzate, oy (SSF: + Demonstreazi prin sxemple practice 2 nerespectarea noe ‘mol de igiona poate provers bo darece acute ACTIONEZ + Discuté cu mem amie des re metodele de actune In caz au aparatsimptome ale bo lor diarece acute, 53Inca cuter na pone dosnt nie ante 00m ui Alimentajia rprezintsproce- ‘sul de rutile, prin interme- du caruia ne asigurdm orga rismul cu substante necesa- re bune! sale functions Ce atituaine avem fal de produsole pe care le con- umm? Tin co masurd atragem alenja la termenil de pas- trare a produselor? Termen de valabiitate = data Im de. consum a unui prods stabi de ata ‘agent economic In soap a evita consume in stare lla a produsil dat. ‘Contaminat ~ infeciat ‘agenfpategeni care daunes- 28 sana om ‘Alimetele contaminate — un pericot ‘major pontr sanatatea noast MASURI DE PROFILAXIE AINTOXICATILOR ALIMENTARE Cole mai recvente bol perioada de vara sun toxinfect lie alimentare care fac parte din grupul BDA, si care se dato- reazis consumuiu de alimente sau de béutun contaminate cu !nicroorganisme patogene procum virugi bactrile $1 paraz- fi. Almentele mai hecventimpticate In producerea toxinfeci- lor alimentere sunt ousie_i preparatee din oud (maionezele, cromele etc), laptele si preparatele din lapto (higca, sma: ‘and, branza, cremele etc), carnea si proparatele din came peste. Un rl important in contaminarea produseor alimen- {are revine vectorlor (mus, gfindac, rozatoare, etc.) care a pot imprasta miroorganismlo pe o stants mare. Care sunt misurle de profilaxie a intoxicailoralimen- tare? PERE Trante do curpirar (folosie) examina cuatene prod ‘sul alimentar (culoarea, gustul, mirosul, consistent ete) Nu procurati produse aimantare din srada "Nu cumparaficarnea si pesto care nu au ost supusl one troll de care madiculveterinar. [Nu cumparat ape dela pat sau dela persoane necunos: cute, Laptle procuratimediat se ferbe. + Nu consumali conserve umfate sau cu termenul de vale: biltate expiral. Verificall infotdeauna termenul de volabil tale de pe ambalajele produselor att la cumparare, ct Inainte de a le consuma, Toate conservele bombate £8 fe ‘aruncate imediat, sLapile, pasetzat om fat \eetepat elo mol Salt oe cat laptele muls de la “sci apar simpfomle Inoxcat- loralimertareinfecioase - greats vom’, dare, fe bra contact imo: lat medio + Nu se admite pastrarea Indelungata a carn dezghetate§18 pstelu; ole sunt supuse medial prolucai termice. Alimentelo crude (negitite) sunt adesea periculoase. De acoea: * Trebuie spélate $1 gatite cat mal curdnd dupa cumparare, rin gtitl complet, micro bil sunt distusi + Almentele ebuie 8 fe bine patrunse — moi ‘ales camea ~ (do vits, do pore gi de pasd- re). Elminarea sucululineolor din intron bucatelor de came dovedeste prelucrarea termica suficienta, n tmp ce culoarea roza ‘sau rosie a suculul indica tratarea termies Alimentele gatite: + Maincarea trebuie consumat imediat dup ce a fost gait, ca microbil 88 nu aba timp 88 se dezvole gis produca imbolnavii Mi ‘rob se dezvota foarte repede In incdpe- rea caida + Daca mancarea a fost pistrata pentru mai tarziu, ea se consuma dupa reincdlzrea facut la 0 temperatura suflciont de mare, pentru a patrunde mancarea in profuneime. Dac tren de mar a supe lr, ince adpotegh nl. y ‘Mutte persoane suferé de intoxieafialimentare din ‘auza nerespectirl regullorelementare de gions ‘au nu sunt aon la trmeni patra produselor, REGULILE DE PRELUCRARE ‘ALEGUMELOR Pe suprafala legumelor se gasoste sol conta- minal cu microbi si oud de paraz intestinal hel- mint. De aceea, prelucrarea lor trebuie efectuata ‘minutos 9i caltaiv pentru a indepartate toate impurtiile mecanice gi biologie, + Castravoti, rosile,ridichea de lund trebuie ‘palate in lighean int-un volum mare de ap ccrgatoar, timp de cel puin 5 minute, Apoi se Bacé mancarea galt tebule pastata mei close bine sub unjel de apa. Se considers sp’ ‘mul de 6 ore, ea trebuie tinuta fe ferbinte (la peste 60°C), fe la rece (sub 10°C. Alimentele pot fi pastrate curate prin: + Pastrarea alimentelor acoperite cu un pro- ‘0p, nt-un loc cuat. + Péstrarea curdlenel pe suprafojolo unde se pregatoste mancarea. Microbi se dezvolta in locurile murdare sau unde rman resturi de mancare, + Pastrarea alimentelor se face in vase curate 41 acoperite, departe de muste, soared, 50- Solan’ si ate animale. Vasele care se inchid lang sunt cole mal indicate. “Alimontole crude au nevote de condi de Distrare speciale, late legumele de po care a fost inaturat complet confintul de sol gallo impuritaj mecanice- + Pentru a indeparta souls nsipul de pe verde- furi~franzele de patrunel, ling, marar,co2i de ‘eeapa verde se fn In aps int-unlghean si apoi se spald minutos In apa curgétoaro; + Morcovul, sfecle, cartofu, patrunjelu sate legume rédacinoase cu rémagife de ol se In- moaie timp de 10-18 minute In aps rece int-un lighean, apoi so curate, se spa gi se cltese bine sub un ot de apa; + Cartoful trebuie curaat bine de och (zonele de incoltire) 5 Tlaturate parte nverzte, gate Insolanina, care este toxicd, *Alimentele crud, n special, camea de pasére, ‘conn microbi. Mancarea gata se poste con lamina 3 prin cof mal mie contact cu alimentsle ‘rude, De aceea, méncarea gatas! alimentele ‘crude trebuefinutoirotdeaune in vase sepa- rate *Loptele pastourzat sau tert Droaspat este mal sigur decat aptole mals de a vaca.en pepe \ TERMENIDE PAsTRAREAPRODUSELOR | a | Produce almentaehrana gata se pstes- (a zn tiger un taman arcs rend dn ‘propria exporont: Caras rasa for cf) -2o + Semi cars ta + Crenvurg Sate + one ame + Pepe somitatsoupat “Zale Maselarajateumosf festive treas dar | Gikecura gy satce decison inven nce coma oon pte. {(neflind condimentate) = 12ore te produsele $i preparate alimentele? tra “oa + Sarina “oe * snce Sore pie “poe PREVENIREA TOXINFECTILOR ALIMENTARE a LAFESTIVTAT (cmautnes 280, clcend -80)-720 ——Ungr tn dons var, au fo nxt coment [73m nwo acto vara, au oe io ‘masa festiittile organizate la domici (nunf, ccumatri, mese de pomenire, onomastci etc.) cu Partciparea unor grupuri mari de persoane. Pentru a preveni toxiinfecfile alimentare so recomanda: + de a atrage tn caltate de bucdtirese perscane autorizate; + dea imita in meniu bucatele ugorperisabile (in came, lactale, oud, poste ot.) n schimbul majo- "iri color din lagume gi fructe; + bucateletrebuie 8 fle preparate tn za fostiv- tailor, ar cele uso alterabil,inainto do af ser- vite Ia masa, 88 fe rincdlzte la © temperaturs sufcient de mare, pentru a ptrunde mancarea In profunzime; + do. utliza a maximum tacdmuri gate ustensile {do unica losing. ‘La mesole organiza natura, tacémurie, ele ustensie trebuio 68 fe de unica folosnté sau perfect curate. Colecta i gestonat ambalael, Esto necesar respotim termenil de pstrare & produseorn tiger: ‘estule $i degeuto rezutato in rma acestor . ‘ose, Nu nego aspecteese- I Ene sig ‘ubritfi, este 3 rit ots do infuontoa: obleell imental nf ‘celia de natura SeeT mat mut vie, octet Au tn ulimul rind sonata arene REGULILE DE IGIENA PERSONALA LABUCATARIE: + Nu se permite pregatirea bucatolor de persoana la Care sunt prezente simptome de riceala, dereglari Intestinal, purl, arsur, taietur ate Unghie fa maini sunt tia scurt, nu se poarta pe degeteinele, pe haine — oldu, n par - arate ete Se Imbraca gortul, se ascunde parul minujos sub brobaada, Se spald maine cu spun Inainte de inceperea prepara produselor alimentare gi inte utlizarea tiferitelor tpuri de produse alimentare, dupa frec- ventarea WC-ul + Cutitele, tocdtorl s1 supraetele pe care se pro- gataste mancarea trebule bine curate 1 spalato dupa ce se progatesc alimentele crude: Toati vesola, instrumentele de bce, utaul ‘dupa fecarefolosre, se spald, periodic se trate: 24 ou uncrop. Permanent se menfn curate si <2 pstreazé In dulapurlinaccesibile mustolor,ro28- toarelor etc; CCarpete pentru splat vasele gi carpe de bucaté- Nie tebuie schimbate n flecare i, daca este post bil Ele rebuie 8 fie rte Inante de afi folosite cin Peniru a preintémpina dezvoltares mustlor, © ne- ‘cesar de avut gia de amenajarea gi intretinerea ‘orecté a gropilor de atu, toaltolor, a pubelelor, lazlor si containerelor pentru gunol. Ince vor fi apirato de patrunderea muslelor prin dotarea cu pase antinsects a geamurlor, oberturier, uslor sau cu fon sau hate taate in panglc kang Efectuarea reguialé si minujoasé a curajeniel In bucatarie, Probleme de logic& Creeaz lt configurai, In cre ambsle apeleale feciul chit s8 se alga nual {1 capetee aor doud ojo de chibi. Chi lune tabu sf te rumal a eapotle for Sir ebul 2826 uprepund “Prima regu in prevenitea infectilor ciestve ‘ste spat pe main. Curd fecvonteupratefe- up nxt feromen sta pat do zona de lracre Corealele gi sandtatea In aceast categorie intra grdul,seca- ‘a, oul, ovézul, porumbul,orezt, ‘ca, meiul etc. Cereaele sunt bogate In hidralj de carbon (amidon), substante proteice, fibre vegetale, grésimi, sub- slanle minorale etc. care le fac do ne: Inlocult tn hrana omului. Cerealole se folosesc pentru prepararea crupelor, pain, pastelorfainoase ete. Este bir 8 mancam zinic Inte 6 g1 1 port de cereale (1 pore = fale pine integra- 1a, % cana cereale intograle ere, 1 cana paste fainoase fierte). Cereaicle se pistreazi in borcane mari sau vase 4 plastic bine etangate cu capac. Se pastreaza la loc uscat gi rece Pi F E H ‘+ De ceesio important 8 spalim minutos fructle¢ogumel procuraie? 2 [Ep swsine a orem eeecus mat Semone >in + Exprima- opi: Spune-mi ‘9 menancl, cng ium ofa), {91101 spuno cin og.” laerione: EE toa oe ee ssi wet a oe pe MianInca de at td nips v8 nett oa rest Produsole atimentare trebuie 8 alba un aspect sf un m- 10s normal, orice semn atic trebuie si va convings sm ‘consumaalimenta respectiv, De ce ar trebul 8 veiticdm 2iliccaltatea produselor? ‘Cum puter s8 evi intox- alle aimentare? Alterat- discompus,eicat ‘Microorganisme — dens mite gonarla pony organis- mmole animale sau vegetae de imansiun’ miroscopen (es bactr, cuperel visu ee) almntare cu ajtond vagus iresus, gusts uno, pai Produsel din controle comercale sunt verficte vine de comisi special, wna - Ameria repeat unl Menor flog beat Meponsbi santa came + Cumpiral peste si came rumal in locunie auorizate, unde sunt asigu- ‘to condi adec- Fp) vate 20 cepoziare, A plstare cone ‘are, Carnes meiogt, avs icioast est de proastd ‘alate poste proven {0 un animal boinay ‘Seu eso allot Postel atorat are my- cusul co acoport corp lptcos 9 cu mis nop rae, reese SS, oe INDICH CALITATH PESTELUI $1 CARNIL Postolo proaspalt are ochil bombatl, ansparenta comee! 51.8 mucoztali ce acoperd sola, culoarea rosie-aprinsa a bronhilor, soz pi de corp, burt duré, absena mirosull neplcut a tuturor parlor posto, Allerarea pestelui este cauzaté de microorganisme ce patrund prin bronhil in snge sau prin Intestin In fesutr “Mucoziatea Ig piordorepede transparenja, capaté un miros neplcut, pestele devine lipicios, och uur afundati, so} 2 cad, bronhille au o culoare cenusie- verde - gr cu miros ‘eplicut, burta devine moala, intestinal poate cédea din or flu anal, uneor ies coastole. Consistenja pegtelul devine lax, camea se desprinde ugor de oase, In jurul coloanel vertebrae camea are o culoar rosie, : Carnea proaspaté are 0 culoare caracteristic’ (cea do poro-roz pala, cea de bovine-cfiramizie aprinca etc) $1 0 Consistonfa dura (aropita care apare c&nd apasam pe ea cu degetul incet dispare), are un miros specie placut ‘Camea aiteat ig schimba culoarea, (devine paid, poa- te avea mucogal ete), aro 0 consistent maleabia (gropla care spare c&nd apaisém pe ea nu dispare), are miros ne- acu, este Ipcioasd, end apasam pe ea apare un lchid ‘sau bule de gaze, INDICH CALITATH PAIN, Suprafala paint proaspete este faré cripatur ruplur, coaja este puin bombata, fr suprapunen Impuniicdi i statifcan ale miazulutculoarea cofi tesle galben-deschisi, aproape de cafenie, fra a fi parila sau pala, forma corespunde tipull dat de pa- he. Miezultrebuie se bine capt, poros, se ea tic (la presare cu degetultrebue s8 se restableasca repede forma infalé). Gustul esto plaeut, moderat actu In cazul pain de secars, iar tn cazui pin de gt2u-nici actu, nici dulce; mirosul placa, aromalizat Painea de ‘alittle proasta are un gust ranced, amar sau actu; In timpul mestecar rontaie din eo: za impunitiior; are portiun de alat neamestocat ‘niezul est ipicios, umed, neelasti, putin poros: are mirosuristriine, de drojdlo, mucaga:coaja este pale. sau arsd, cu crépatur gi suprapunen, este 10-12 ore dupa coacere $i pstrare in cond- Wi obignuite, painea Incepe 88 se Invecheasca: me. 2ul devine faramicios, tare, coaja se inmoaie, unaor 'e zbatceste, se plerdo aroma si gustul pain. Dacd fu sunt ure de mucegai sau alte semne de atorare = asfel de paino este comestbi *Esle nels consumulul uman pine cantaniaté ‘cu dfenitemicrgansme foal Ininde— ioc se Inmosio, iar uprefomeaz8 fr sf 9 cioae, ‘mucepies = miczl pani sre pole de {lr one: abet = ver, conus, ‘gabon brn) \ poem nae naz rt cua ef su cpa na, mals doc eng st sts INDICH CALITATH LAPTELUI Laptele proaspat 1 {de bund calitate trebu- ie 88 posede o consis: {enja omogens lchisa culoare ab cu nun q gor gue, most A we gustul— prop aptetis proaspal. Lapiole de 0 Cculoare improprie li, ‘u miros nepldcut gi gust de nue, cu con- sistenja schimbala este inacceptabil pentru salimontare INDICH CALITATH OUALOR proaspete ‘0 confirma 5 prin densitatea albusuls (cu cl albugul este mai fluid, galbenugul este ‘maivizibil g1 mobi, cu at oul este mai proas- pal), La oudle proaspete gélbenusultrebuie 88 le compact, cu culoarea clara de la gal- ben deschis pané a galben rosie, cu mitos 1 gust placut caractrstie oualor proaspete, Albugultrebuie s’ fe transparent, omogen, aural, impede, firé pete sau impurtay In confinut. Coaja cualor proaspete trebuie sé fie curata, tar, integr®, mal, fr miros gi ‘ra pete Ouse Invechite se recunose dupa uma- toarele caracterstic: coaja este lucioat patil cu aer este mare; albupul are visco- zilale foarte mica gi este aproape lchefiat (apos).