Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cavitatia
Cavitatia
Adesea neglijata de catre proiectanti, posibilitatea ca o pompa sa functioneze in regim de cavitatie este reala si poate
provoca grave neajunsuri (functionarea zgomotoasa, distrugerea rotorului pompei).
Se cunoaste faptul ca, la presiunea atmosferica, apa fierbe la temperatura de +100 C. Cu cat presiunea este mai
mare, cu atat temperatura de fierbere este mai ridicata si invers, daca presiunea scade sub cea atmosferica (10,33 m CA),
apa va fierbe la temperaturi mai mici de +100 C.
Cand pompa functioneaza, in zona de aspiratie presiunea scade, fiind posibil ca temperatura la care se gaseste apa sa
15415b123p fie chiar cea de vaporizare la aceasta presiune. In aceste conditii, in apa apar bule de vapori. Ajungand in zona
rotorului pompei, bulele de vapori sunt zdrobite de paletele acestuia, producandu-se o sumedenie de mici implozii care
disloca putin cate putin din materialul rotorului, pana la distrugerea acestuia. Fenomenul poarta numele de cavitatie.
Pericolul este mai mare la pompele care vehiculeaza apa calda sau fierbinte, dar exista si la cele din sistemele de alimentare
cu apa rece, astfel ca o verificare este necesara in toate cazurile.
De regula, fabricantii de pompe indica in documentatiile tehnice, pentru cele specifice instalatiilor termice, care trebuie
sa fie presiunile minime in aspiratie la diferite temperaturi.
Astfel, pentru pompele DAB, aceste presiuni sunt cele din tabelele de mai jos si trebuiesc obligatoriu
asigurate:
Tabelul 3
Modelul
1,5 m CA
A80, B80, D 80
2,5 m CA
Tabelul 4
Modelul
90 C
110 C
120 C
0,9
13,5
18
1,6
14
--
1,6
14
19
18,5
23
18
--
16
--
7,5
16,5
21
1,6
14
--
1,6
14,5
19
15
20
13
--
13,5
18
18
22
10
18,5
22
11
18
--
Se foloseste formula :
Z1 = pb - NPSH - Hr -- pV - C
unde :
Z1 - denivelarea admisa
pb - presiunea barometrica
[ m CA ]
(17)
[ m CA ]
[ m CA ]
[ m CA ]
apei
[ m
C - coeficientul de siguranta
Determinarea valorilor de mai sus se face astfel :
-
NPSH se extrage din diagramele aflate la tipurile respective de pompe, in catalogul furnizorului
,corespunzator debitului pompei;
Hr se calculeaza (sau se estimeaza) ca la capitolul "C" punctul "a" (vezi formula 11);
Exemplul 1
Consideram o centrala
termica
cu
schema
functionala (simplificata) din
Fig.9.
Fig. 9
temperatura
pe
tur, tT = + 110 C
Solutia pentru a preveni acest pericol este simpla si anume ridicarea nivelului presiunilor din sistem, in acest caz fiind
suficient ca pi si pf sa fie ridicate cu cate 5 m CA (0,5 bar) fiecare. Presiunea in aspiratia pompei va deveni astfel egala cu 22 m
CA, sufficient pentru a preveni cavitatia.
O alta solutie o poate reprezenta legarea vasului de expansiune pe tur, intre cazan si pompa, diagrama de presiuni
modificandu-se ca in Fig.11.
Fig. 11
Se vede ca s-a eliminat pericolul de
cavitatie, fara a mai fi necesara ridicarea
regimului de presiuni in sistem.
Exemplul 2
Instalatie de apa rece (+20C), situata
int-o localitate la nivelul marii, pentru un debit
de 55 mc/h si o inaltime de pompare de 60 m
CA.
S-a
optat
pentru
o
pompa
standardizata tip DAB, model NKP-G40-2504-15AA, al carei punct de functionare se afla in zona randamentului optim (vezi Fig.3- diagrama reprodusa dupa catalogul
DAB).
-
Rezulta :
Pompa va functiona corect, fara pericol de cavitatie, chiar daca este amplasata deasupra nivelului apei din bazinul de
unde aspira, dar nu cu mai mult de cca. 3 m. Ca atare, intr-o astfel de situatie trebuie cunoscute variatiile de nivel ale apei din
bazin in timpul functionarii, asigurandu-ne ca nu vor exista perioade de functionare cand nivelul apei sa coboare sub limita
calculata mai sus, favorizand astfel cavitatia.
Exemplul 3
Aceeasi instalatie din Exemplul 2, dar vehiculand apa cu temperatura de +80 C (de ex. o instalatie industriala).
-
pV = 4,67 m CA (Fig.8)
C = 1,0 m CA
De aceasta data, pompa trebuie sa se gaseasca in mod obligatoriu sub nivelul apei din bazin cu cca. 2 m (sau
mai mult), pentru evitarea cavitatiei (pompa este imersata).
In cazurile in care aspiratia se face din bazine deschise, trebuie avut in vedere ca deasupra sorbului sa existe
intotdeauna un strat de apa gros de cel putin 0,5 m, evitand astfel formarea de vortexuri (vartejuri) prin care se aspira aer din
atmosfera si care ar conduce la functionarea pompei in regim de cavitatie.
Atentie! Daca, in practica, este necesar un reglaj de debit prin inchiderea partiala a unui robinet, nu se va actiona
niciodata asupra celui de pe conducta de aspiratie (aceasta ar mari valoarea Hr si, ca urmare, reducerea lui Z1, favorizand
aparitia cavitatiei), ci numai asupra celui de pe conducta de refulare.
1)
Exista uneori tendinta, fie dintr-o falsa dorinta de siguranta, fie din lipsa de informatii despre instalatia in cauza, dar nu de
putine ori si din comoditate, sa se aleaga pompe supradimensionate, plecand de la pagubosul principiu "mai bine sa fie, decat
sa nu ajunga".
Fig. 12
In fapt nu este nici un castig. In afara unei
investitii mai mari, nici functional nu este
corect. Pe diagrama din Fig. 12 se pot vedea
comparativ cele doua situatii (pompa corect
aleasa si pompa supradimensionata). Se
constata ca punctul de functionare al pompei se
deplaseaza in cu totul alta parte decat ar trebui
sa fie la o alegere corecta.
Efecte ale supradimensionarii :
zgomot in instalatii
posibile
conditii
de
cavitatie (uzura prematura
a pompei)
Toate acestea vor impune in functionare corectarea regimului de lucru prin diverse interventii (manevre de robineti ,
diafragmari, regulatoare de presiune etc.), facand astfel inutila prevederea unei pompe supradimensionate.
2)
Este esential ca, atat la punerea in functiune a unei instalatii cat si pe parcursul exploatarii, parametrii functionali sa fie
cei corecti. Pentru asta ,trebuie sa poata fi verificati.
Pentru o pompa, cea mai simpla si ieftina modalitate de verificare consta in masurarea presiunilor pe aspiratie si
refulare. Diferenta dintre cele doua presiuni reprezinta chiar inaltimea de pompare efectiva, cu care, pe diagrama pompei,
identificam punctul de functionare si debitul efectiv.
Montajul care permite aceste masuratori, prezentat in Fig. 13, pretinde cateva componente uzuale in instalatii si care
au costuri modice.
Manometrul
este
de
dorit
sa
fie
cu scala de diametru mare si cu
gradatiile
(hidrometru).
Ideal ar fi,daca este posibil,sa
monteze un manometru diferential.
in
CA
Fig. 13
In Fig. 14 se poate vedea cum se face determinarea parametrilor pompei folosind montajul recomandat mai sus.
Fig. 14
De altfel, pentru a facilita un montaj de acest fel, la majoritatea tipurilor de pompe sunt practicate in flanse, inca din
fabricatie, prize de masura 1/4".
Se procedeaza astfel :
se inchide robinetul de separatie de pe refulare si se deschide cel de pe aspiratie ;
se citeste indicatia manometrului si se noteaza, aceasta fiind presiunea de aspiratie ;
se inchide robinetul de pe aspiratie si se deschide cel de pe refulare ;
se noteaza presiunea de refulare , citita pe manometru ;
calculand diferenta intre cele doua presiuni obtinem inaltimea de pompare (H), dezvoltata de pompa
respectiva;
cu valoarea H ,astfel obtinuta ,se identifica pe diagrama pompei punctul de functionare si debitul ;
datele obtinute se compara cu cele din proiect si se fac corectiile necesare (daca este cazul) ;
se verifica daca sunt indeplinite conditiile pentru evitarea cavitatiei (v.cap F. )
3)
La motoarele trifazate este foarte important sa se verifice si asigure simetria curentilor. Trebuie ca valoarea curentilor
pe cele trei faze sa fie aceeasi sau foarte apropiata. Asimetria maxima acceptabila intre valoarea medie a curentilor pe cele
trei faze si curentul de pe fiecare faza nu va depasi 5%.
Daca acest lucru nu se realizeaza, trebuie contactat furnizorul de energie electrica deoarece este posibil sa existe o
asimetrie a tensiunilor in reteaua acestuia.
4)
Fazarea gresita a legaturilor electrice conduce la rotirea in sens invers a motorului. Se corecteaza simplu, prin
inversarea intre ele a legaturilor la doua dintre faze.
5)
6)
In perioadele de oprire a instalatiei, lasati-o plina cu apa, daca nevoi exprese (interventii,
reparatii) nu impun golirea.
7)
8)