Cuprinsul cartii

Ajuta speranta sa traiasca

Bagajul vietii
Legenda celor 8 minute
Povestea catelusului schiop
Legenda divinitatii omului
Viata e un joc
Inima perfecta
Alegerile tale
Iubirea si timpul
Cu adevarat important
Lucrurile nu sunt intotdeauna ceea ce pot f
Urgent
Nu mai astepta sa schime lumea
Secretul succesului
Pretuieste prezentul
Fluturele
In cautarea scopului in viata
Telefonul de duminica noaptea
Concertul
Stapinul cadoului
Ce este viata?
Trenul vietii
Bunatatea vietii
Cele 4 luminari
Fereastra sufletului
Doar asta conteaza
Cine moare?
Gradinarul si discipolul
Fiecare zi traita e o zi deosebita
Tu stii sa te folosesti de zestrea ta?

AJUTA SPERANTA SA TRAIASCA

2 fete tinere imparteau aceeasi locuinta. Una din ele s-a imbolnavit grav, a facut
pneumonie intr-o perioada in care nu erau descoperite medicamentele si nici un alt
remediu salvator.
Doctorul nu i-a dat mari sanse de izbanda, insa colega ei nu a vrut nicicum sa renunte
la speranta ca isi va reveni!
Fata bonava era asezata langa o fereastra si vedea un zid cu iedera pe el. Zi de zi
privea acel zid, iar pe zi ce trece se intrista tot mai tare. Cand toamna veni isi dadu
seama ca starea ei nu s-a imbunatatit ci s-a agravat. I-a spus prietenei sale ca atunci
cand ultima frunza va cadea, ea va muri. Nu mai facea altceva decat sa numere cate
frunze au mai ramas... si suspina incet... incet.
Prietena sa incerca din rasputeri sa o incurajeze, dar nimic nu mai putea face loc
sperantei.
Undeva la parter statea un pictor batran si sarac. Fata sanatoasa, fiind si ea pictorita,
il chema uneori pe batran sa-i serveasca drept model. Astfel, batranul a aflat de
povestea fetei muribunde si de prezicerea ei sumbra.
Zilele treceau... si uite asa a venit si vremea in care o singura frunza se mai zbatea de
una singura in bataia biciuitoare a vantului rece de toamna. Fetele se uitau cu frica
dimineata la zid! Mare le-a fost uimirea cand au vazut ca dupa o noapte zbuciumata,
plina de ploaie si vant, frunza era tot acolo! Speranta renascu!
...batranul fu gasit mort....era ud si plin de vopsea!
Fata sanatoase merse langa zid si vazu ca oricat de puternic era vantul frunza nu se
misca!
Citind aceasta povestire trimisa de Simona, am realizat ca fiecare dintre noi trebuie sa
facem tot ce ne sta in putinta pentru a ajuta speranta sa traiasca, in viata noastra, in
viata celor din jurul nostru!

BAGAJUL VIETII
Atunci cnd i ncepi viaa ai n mn o valijoar.
Pe msur ce trec anii bagajul tu ns se mrete.
Pentru c sunt multe lucruri pe care le aduni pe parcursul drumului tu creznd c
sunt importante.
La um moment dat al drumului tu nelegi ns c devine insuportabil s cari attea
lucruri.
Cntresc prea mult
Atunci poi alege:
s te aezi pe marginea drumului ateptnd ca cineva s te ajute: ceea ce e destul de
dificil.
Pentru c toi ceilalai care vor trece pe acolo vor avea propriul lor bagaj.
Riti astfel s i petreci tot restul vieii ateptnd.
sau poi dimininua greutatea, eliminnd ceea ce nu-i folosete.
Dar ce ar trebui aruncat?
ncepe n primul rnd s scoi tot afar pentru ca s poi vedea ce se ascunde acolo
nuntru.
Prietenie - Iubire - Bunavointa - Tandrete - Generozitate - Bucurie - Simpatie
-Speranta
Foarte bine!!!
E suficient, dar e ciudat faptul c... nu sunt deloc grele!!!
ns ai i altceva care cntrete destul de greu...
Foreaz-te s le scoi afar...
Of, e mnia: vai, ct cntrete!
Continu s scoi afar: nenelegerile, teama, pesimismul,
Descurajarea aproape c te trage n jos i te nbu n aceast parte a valizei.
Acum scoate afar cu toat puterea ta ceva ce era ascuns n bagaj: este un zmbet care
rmsese pe fundul valizei.
Mai scoate un zmbet, i nc unul, i iat c la urm iese fericirea...
Pune din nou mna n valiz i arunc tristeea.
Acum ar trebui s-i pui n bagaj rbdarea, pentru c se va arta destul de necesar.
F n aa mod nct s pui i:
PUTEREA - SPERANA - CURAJUL - ENTUZIASMUL - ECHILIBRUL RESPONSABILITATEA - TOLERANA - BUNA DISPOZIIE
Scoate i orice fel de grij, preocupare i las-le la o parte.
Te vei gndi dup aceea ce trebuie s faci cu ele.
Bine. Acum bagajul tu e gata, l poi folosi din nou.
Nu uita s faci aciunea aceasta de mai multe ori n viaa ta pentru c drumul este
foarte lung

LEGENDA CELOR 8 MINUTE

Legenda spune ca o femeie saraca cu un copil in brate, trecand pe langa o pestera a
auzit o voce misterioasa care i-a spus:
Intra si ia tot ceea ce iti doresti, dar sa nu uiti ceea ce-i mai important. Aminteste-ti ca
dupa ce vei iesi poarta se va inchide pentru totdeauna. Asa ca profita de aceasta
oportunitate, dar nu uita ce-i mai important.

Femeia a intrat in pestera si a gasit multe bogatii. Fascinata de aur si bijuterii, a

asezat copilul pe o stanca si a inceput sa stranga de zor tot ce putea duce.
Vocea misterioasa i-a vorbit din nou: Ai doar 8 minute!
Cand au trecut cele 8 minute, femeia, incarcata cu aur si pietre pretioase, a fugit afara
din pestera si poarta s-a inchis.
Atunci si-a amintit ca a uitat copilul inauntru, iar poarta s-a inchis pentru totdeauna.
Bogatia a durat putin, iar disperarea pentru totdeauna.
La fel se intampla de multe ori si cu noi. Avem aproximativ 80 de ani pentru a trai in
aceasta lume si o voce ne aminteste mereu: Nu uita ce e cel mai important!
Si cele mai importante sunt valorile spirituale, familia si copii, viata, educatia, bunul
simt, reputatia, dragostea, adevarul si demnitatea de om.
In schimb castigurile, bogatia, placerile materiale ne fascineaza intr-atat incat uitam
de ceea ce e mai important.
Asa ne risipim timpul si dam la o parte esentialul: Bogatia sufletului.
Sa nu uitam niciodata ca viata in aceasta lume trece repede si ca moartea vine cand
ne asteptam mai putin. Iar cand poarta vietii se inchide pentru noi, nu ne mai
folosesc la nimic regretele.
Traim intr-o lume de probleme, nelinistiti, si toate numai pentru ca am uitat ce e cel
mai important: Bogatia sufletului!

POVESTEA CATELUSULUI SCHIOP

n vitrina unui magazin de animale era un afi: Celui de vnzare

Un baieel de 10 ani intr i intreab care-i preul unui celu. Vnztorul i
rspunde c preul este ntre 30 i 50$. Bieelul bag mna n buzunar, scoate cteva
monezi. Numr 2.70 $ i apoi ntreab: A putea vedea celuii?
Vnztorul zmbete. Fluier, din magazin iese afar ceaua i n urma ei 5 celui
frumoi. Al aselea celu rmase n urm i nu se apropia!
Bieelul ntreab: De ce celuul ast chioapt ? Omul i rspunse c acesta s-a
nscut cu o problem la picior i va chiopta toat viaa! Acesta-i caeluul pe care-l
doresc, a spus bieelul cu bucurie n glas. Dac asta e dorina ta, i-l dau gratis!
Copilul s-a suparat i a rspuns: Nu-l vreau gratis, preul lui e la fel ca i a celorlali
cei, i voi da tot ce am la mine acum, i n fiecare lun i voi plti 50 de ceni, pn
voi achita preul lui intreg !
Eti sigur c vrei acest celu? Doar niciodat nu va putea fugi sau juca sau sri
precum ceilali!
Bieelul s-a aplecat, i-a ridicat puin pantalonul i i-a artat vnztorului aparatul
de fier ce-i susinea piciorul strmb.
Nici eu nu pot alerga, de aceea acest celu are nevoie de cineva care s-l neleag!
Ochii vnztorului s-au umplut de lacrimi cnd i-a spus copilului: M rog i sper ca
fiecare celu s aibe pe cineva care s-l iubeasc, aa precum tu l vei iubi pe acest
celu!
Morala:
n via nu conteaz cine eti, conteaz ca cineva s te preuiasc i s
te iubeasc necondiionat! Un prieten adevrat, este acela care sosete
n timp ce ceilali dispar!

LEGENDA DIVINITATII OMULUI

O legenda veche spune ca mai demult oamenii erau buni. Dar au

profitat atat de mult de puterea divina din ei incat Brahma, stapanul
tuturor zeilor, a decis sa le ia aceasta putere si sa o ascunda intr-un loc
unde va fi imposibil de gasit. Tot ce i-a ramas sa faca era sa gaseasca
ascunzatoarea potrivita.
A fost convocat consiliul zeilor pentru a se gasi solutia.
Zeii au sugerat: "De ce sa nu ingropam puterile omului in pamant?"
Brahma a raspuns: "Nu, nu vom face asta pentru ca omul va sapa adanc
si le va gasi."
Atunci zeii au spus: "In acest caz, sa le trimitem divinitatea pe cel mai
adanc fund al oceanului."
Dar Brahma a raspuns din nou: "Mai devreme sau mai tarziu omul va
explora adancurile oceanului si cu siguranta ca o vor gasi si o vor aduce
la suprafata."
Astfel zeii au concluzionat: "Nici pamantul, nici oceanul nu sunt locuri
unde puterea divina sa fie in siguranta, insa alte idei de ascunzatoare nu
mai avem."
Brahma a exclamat dintr-o data: "Iata ce vom face cu divinitatea
omului! O vom ascunde adanc inauntrul lui pentru ca este singurul loc
unde nu va cauta."
De atunci incoace, conform legendei, omul a cautat in toata lumea, a
explorat, a urcat si a sapat cautand ceva ce a fost in tot acest timp
inauntrul lui.

VIATA E UN JOC
Cu civa ani n urm, Brian Dyson, preedintele Coca Cola, a inut un discurs la o
universitate despre legtura dintre munc i celelalte responsabiliti pe care
fecare dintre noi le avem n via.
Imagineaz-i viaa ca pe un joc n care jonglezi cu 5 mingi n aer.
Aceste mingi sunt: munca, familia, sntatea, prietenii i spiritul. Trebuie s le menii
n aer.
Curnd vei nelege c munca este o minge de cauciuc, dac o scapi va reveni
napoi. Celelalte patru mingi ns, sunt din sticl. Dac scapi vreuna dintre ele, se va
zgria, crpa sau chiar sparge. Nu va mai f niciodat la fel.
Trebuie s nelegi aceste lucruri i s te lupi pentru a obine echilibru n via. Cum?

Nu-i subestima valoarea comparndu-te cu alii. Fiecare suntem diferii i

fecare suntem speciali.

Nu-i stabili obiectivele dup ceea ce susin alii c este important. Doar tu poi
tii ce e mai bine pentru tine.

Nu ignora lucrurile dragi ie. ine de ele ca i cum ar f nsi viaa ta, pentru
c fr ele viaa este lipsit de sens.

Nu lsa viaa s i se scurg printre degete trind fe n trecut fe pentru viitor.

Doar trind cte o zi odat vei putea tri toate zilele vieii tale.

Nu renuna atunci cnd ai ceva de oferit.

Nimic nu se termin pn n momentul n care te opreti s mai ncerci.

Nu-i fe fric s admii c nu eti perfect. Acesta este fricelul fragil care ne
leag unii de alii.

Nu-i fe fric s i asumi riscuri. Doar ncercndu-ne norocul nvm s fm

bravi.

Nu alunga dragostea afar din viaa ta spunnd c e imposibil de gsit. Cea

mai rapid modlitate de a primi dragoste este s druieti; cea mai rapid cale
de a o pierde este s o ii prea strns; dar dndu-i aripi vei reui s o pstrezi.

Nu alerga att de repede prin via nct s uii nu numai pe unde ai fost ci i
ncotro te ndrepi.

Nu uita! Cea mai acut dorin emoional a oricrei persoane este aceea de a
se simi apreciat.

Nu i fe fric s nvei. Cunoaterea este o comoar pe care ntotdeauna o poi

purta cu tine cu uurin.

Atenie cum i foloseti timpul i vorbele. Niciunele dintre ele nu mai pot f
recuperate.

Viaa nu e o curs, ci o cltorie care trebuie

savurat pas cu pas. Ieri e Istorie, Mine e
Mister iar Azi e un Cadou Bucur-te de el!
INIMA PERFECTA
Se povesteste ca intr-o zi, un tanar s-a oprit in centrul unui mare oras si a inceput sa
le spuna trecatorilor ca are cea mai frumoasa inima din lume. Nu dupa mult timp, in
jurul lui s-au strans o multime de oameni care ii admirau inima: era intr- adevar
perfecta! Toti au cazut de acord ca era cea mai frumoasa inima pe care au vazut-o
vreodata
Tanarul era foarte mandru de inima lui si nu contenea sa se laude singur cu ea.
Deodata, de multime s-a apropiat un batranel. Cu glas linistit, el a rostit ca pentru
sine:
- Si totusi, perfectiunea inimii lui nu se compara cu frumusetea inimii mele!
Oamenii au inceput sa-si intoarca privirile spre inima batrnelului. Pana si tanarul a
fost curios sa vada inima ce indraznea sa se compare cu inima lui. Era o inima
puternica, ale carei batai ritmate se auzeau pana departe. Dar era plina de cicatrice, si
erau locuri unde bucati din ea fusesera inlocuite cu altele care nu se potriveau chiar
intru totul, liniile de unire dintre bucatile straine si inima batranului fiind sinuoase,
chiar colturoase pe alocuri. Ba, mai mult, din loc in loc lipseau bucati intregi, lasand
sa se vada rani larg deschise, inca sangerande.
-Cum poate spune ca are o inima mai frumoasa? isi sopteau uimiti oamenii.
- Cred ca glumesti, spuse tanarul dupa ce a examinat atent inima batranelului.
Priveste la inima mea, este perfecta! Pe cand a ta este toata o rana, numai lacrimi si
durere.
- Da, a spus bland batranul. Inima ta arata perfect, dar nu mi-as schimba niciodata
inima cu a ta. Vezi tu, fiecare cicatrice de pe inima mea reprezinta o persoana careia iam daruit dragostea mea: rup o bucata din inima mea si i-o dau omului de langa
mine, care adesea imi da in schimb, o bucata din inima lui, ce se potriveste in locul
ramas gol in inima mea. Dar pentru ca bucatile nu sunt masurate la milimetru, raman
margini colturoase, pe care eu le pretuiesc nespus de mult, deoarece imi amintesc de
dragostea pe care am impartasit-o cu cel de langa mine. Uneori am daruit bucati din
inima mea unor oameni care nu mi-au dat nimic in schimb, nici macar o bucatica din
inima lor Acestea sunt ranile deschise din inima mea, pentru ca a-i iubi pe cei din
jurul tau implica intotdeauna un oarecare risc. Si desi aceste rani sangereaza inca si
ma dor, ele imi amintesc de dragostea pe care o am pana si pentru acesti oameni.
Cine stie, s-ar putea ca intr-o zi sa se ntoarca la mine si sa-mi umple locurile goale cu
bucati din inimile lor Intelegi, acum, dragul meu, care este adevarata frumusete a
inimii? a incheiat cu glas domol si zambet cald batranelul.

Tanarul a ramas tacut deoparte, cu obrazul scaldat in lacrimi. S-a apropiat apoi timid
de batran, a rupt o bucata din inima lui perfecta si i-a ntins-o cu maini tremurande.
Batrnul i-a primit bucata si a pus-o in inima lui. A rupt, apoi, o bucata din inima
brazdata de cicatrice si i-a intins-o tanarului. Se potrivea, dar nu perfect, pentru ca
marginile erau cam colturoase.
Tanarul si-a privit inima, care nu mai era perfecta, dar care acum era mai frumoasa
ca niciodata, fiindca in inima candva perfecta pulsa de-acum dragoste din inima
batranului. Cei doi s-au imbratisat, si-au zambit si au pornit impreuna la drum.
Cat de trist trebuie sa fie sa mergi pe calea vietii cu o inima intreaga in
piept O inima perfecta, dar lipsita de frumusete Inima ta cum este?
O poti imparti cu altii?

ALEGERILE TALE
Se spune c erau trei prieteni care i doreau s urce un munte pentru c n vrful lui
tria un btrn plin de nelepciune pe care i doreau s-l cunoasc.
La un moment dat au ajuns la o rscruce, i fiecare a continuat s-i aleag drumul
dup cum l ndemna sufletul.
Primul a ales o crare abrupt, ce urca drept ctre vrf. Nu-i psa de pericole, dorea
s ajung la btrnul din vrful muntelui ct mai repede.
A doua cale nu era chiar att de abrupt, dar strbtea un canion ngust i accidentat,
strbtut de vnturi puternice.
Al treilea a ales o crare mai lung, care ocolea muntele erpuind n pante line.
Dup 7 zile, cel care urcase pe calea cea abrupt a ajuns n vrf extenuat, plin de rni
sngernde. Plin de nerbdare s-a aezat s-i atepte prietenii.
Dup 7 sptmni, ameit de vnturile puternice care i se mpotriviser, ajunse i al
doilea. Se aez n tcere lng cel dinti, ateptnd.
Dup 7 luni sosi i cel de-l treilea, cu faa strlucindu-i de fericire, semn al unei
profunde stri de linite i mulumire interioar.
Ceilali doi erau furioi pentru c drumul lor a fost greu i au avut mult de ateptat, n
timp ce drumul celui de-al teilea a fost o adevrat plcere. Aa c l-au ntrebat pe
btrnul nelept care a ales cel mai bine.
- Ce ai nvat tu? l ntreb pe primul.
- C viaa este grea i plin de pericole i greuti; c este plin de suferin i
adeseori ceea ce ntlnesc n cale mi poate provoca rni; c, pentru fiecare pas
nainte, trebuie s duc o lupt ncrncenat care m sleiete de puteri. Aadar am
ales eu calea cea mai bun ctre tine?
- Da! ai ales bine i tu, ce ai nvat? l ntre pe al doilea.
- C n via multe lucruri m pot abate din cale; c uneori pot s pierd drumul,
ajungnd cu totul altundeva dect doresc dar dac nu mi pierd ncrederea, reuesc
pn la urm. Aadar am ales eu calea cea mai bun ctre tine?
- Da! ai ales bine i tu, ce ai nvat? l ntreb pe ultimul.
- C m pot bucura de fiecare pas pe care l fac dac aleg s am RBDARE; c dac

privesc cu nelegere, viaa nu este o povar grea, ci un miracol la care sunt primit cu
bucurie s iau parte; c iubirea care m nconjoar din toate prile mi poate lumina
sufletul dac i dau voie s ptrund acolo. Aadar am ales eu calea cea mai bun
ctre tine?
- Da! ai ales bine
Uimii de rspunsurile btrnului, cei trei prieteni au czut pe
gnduri. i au neles, n sfrit, c la orice rscruce POT ALEGE iar
viaa fiecruia este rezultatul alegerilor fcute de-a lungul ei.
Mcar pe undeva prin vreun col de suflet s mai gsim puin rbdare, un strop
de nelegere i poate iubire!

IUBIREA SI TIMPUL
Se spune ca a fost odata demult, o insula. Si pe aceasta ndepartata insula traiau toate
sentimentele si valorile umane:
Buna Dispozitie, Tristetea, ntelepciunea si - ca toti ceilalti - Iubirea.
ntr-o buna zi, sentimentele au fost anuntate ca insula era pe cale sa se scufunde si si
pregatira navele si plecara.
Doar Iubirea ramase pna n ultimul moment.
Cnd insula fu pe punctul de a se scufunda, Iubirea decise sa ceara ajutor.
Bogatia a trecut pe lnga Iubire cu o barca luxoasa. Iubirea i zise:
Bogatie, ma poti lua cu tine?
Nu te pot lua, caci e mult aur si argint n barca mea si nu am loc pentru tine.
Iubirea se hotar atunci sa ceara ajutorul Orgoliului, care tocmai trecea pe-acolo ntro superba nava.
Orgoliu, te rog, ma poti lua cu tine?
Nu te pot ajuta, Iubire - raspunse Orgoliul - aici totul e perfect, mi-ai putea strica
nava.
Atunci Iubirea implora Tristetea, care trecea pe lnga ea:
Tristete, te rog, lasa-ma sa vin cu tine!
Oh Iubire, i raspunse Tristetea sunt att de trista nct trebuie sa ramn
singura...
Chiar si Buna Dispozitie trecu pe lnga Iubire, dar era att de multumita, nct nici
nu auzi ca este strigata.
Dintr-o data se auzi o voce:
Vino Iubire, te iau cu mine
Vorbea un batrn.
Iubirea se simti att de recunoscatoare si plina de bucurie, nct uita sa l ntrebe pe
batrn cine este.
De cum sosira pe tarm, batrnul pleca.
Iubirea si dadu seama ct de mult i datora batrnului si a ntrebat Cunoasterea:
Cunoastere, mi poti spune cine m-a ajutat?

A fost Timpul a raspuns Cunoasterea.

Timpul? - se ntreba Iubirea De ce tocmai Timpul m-a ajutat?
Cunoasterea, plina de ntelepciune, raspunse:
Pentru ca numai Timpul e n stare sa nteleaga ct de importanta e Dragostea n
viata!

CU ADEVARAT IMPORTANT
Un bstinas american si prietenul lui treceau, in centrul orasului New York, pe lng
Times Square in Manhattan. Era in timpul prnzului si strzile erau pline de oameni.
Masinile claxonau, frnele taxiurilor scrtiau pe la colturi, sirenele zorniau,
sunetele orasului erau asurzitoare.
Deodat, bstinasul spune, "Aud un greiere!"
Prietenul sau spune: "Ce? Esti nebun? Cum poti sa auzi un greiere in glgia asta!"
"Nu, sunt sigur!" a spus el, "Am auzit un greiere!".
"E o nebunie," i-a rspuns prietenul.
Insa el asculta cu atentie un moment, si apoi se ndrept, traversnd strada, spre un
ghiveci de ciment, in care cresteau niste plante. S-a uitat in ele si pe sub crengile lor, a
descoperit un mic greiere.
Amicul sau a fost pur si simplu uimit. "E incredibil! Cred ca ai urechi supraomenesti!"
"Nu", a spus bstinasul. "Urechile mele nu sunt cu nimic diferite de ale tale. Depinde
ce vrei sa asculti."
"Dar nu se poate!" a spus prietenul. "N-as putea auzi un greier, in asa o glgie."
"Da, ntr-adevr," a venit replica. " Depinde ce este cu adevrat important pentru tine
. Hai s-ti art!"
A bgat mana in buzunar si a scos cteva monede, pe care, in mod discret, le-a scpat
pe trotuar.

Atunci, in ciuda zgomotului soselei aglomerate, care le surzea urechile, au putut

observa pe o raza de 20 de picioare distant, fiecare cap ntorcndu-se s vad dac
banii czuti nu erau ai lor.
"Ai nteles ce vreau s spun?" a ntrebat bstinasul american. "Totul depinde de ce
este important pentru tine."

LUCRURILE NU SUNT NTOTDEAUNA CEEA CE PAR A FI

Doi ngeri calatori s-au oprit sa-si petreaca noaptea n casa unei familii nstarite.
Familia a fost rea si a refuzat sa-i lase pe ngeri sa nnopteze n camera de oaspeti. n
schimb, le-a oferit o camaruta n subsol.
n timp ce si faceau paturile, ngerul cel batrn a vazut o gaura n perete si a reparato imediat.
Cnd ngerul cel tnar l-a ntrebat de ce, celalalt nger i-a raspuns: " Lucrurile nu sunt
ntotdeauna ceea ce par a fi ".
n noaptea urmatoare ngerii au ajuns sa se odihneasca n casa unui om foarte sarac,
dar foarte ospitalier, taran ce locuia mpreuna cu sotia lui.
Dupa ce au mpartit cu ei putina mncare ce o aveau, i-au lasat pe ngeri sa doarma n
patul lor, unde se puteau odihni n voie.
Cnd s-au trezit a doua zi, ngerii i-au gasit pe taran si pe sotia lui plngnd. Singura
lor vaca al carei lapte era unicul lor venit, murise pe cmp.
ngerul cel tnar s-a nfuriat si l-a intrebat pe cel batrn, cum se poate ntampla un
asemenea lucru?
" Primul om avea tot si totusi l-ai ajutat ", a spus el.
" A doua familie avea att de putin, dar era n stare sa imparta totul, si tu i-ai lasat
vaca sa moara ".
" Lucrurile nu sunt ntotdeauna ceea ce par a fi ", i-a raspuns ngerul cel batrn.
"Cnd am stat n subsol am observat ca n gaura din perete era depozitat aur. De
vreme ce stapnul era orbit de lacomie si era incapabil sa-si mparta bogatia cu
altcineva, am astupat zidul ca sa nu o mai gaseasca. Noaptea trecuta cnd am dormit
n patul familiei de tarani, ngerul mortii a venit dupa sotia lui. I-am dat n schimb
vaca. Lucrurile nu sunt ntotdeauna ceea ce par a fi. Uneori chiar asa se intampla
cnd lucrurile nu se desfasoara asa cum ar trebui."

URGENT
Urgent...
este deja, un ritm de viata... O modalitate de a-ti trai viata.
Urgent...
e un cuvant cu care traim zi de zi pe parcursul vietii noastre agitate si caruia i-am
pierdut deja tot sensul de graba si prioritate.
Urgent...
e modul cel mai rau de a trai pe pamant, pentru ca in ziua in care plecam lasam
neterminate lucrurile care intr-adevar erau urgente.
Urgent...
Este sa faci o pauza in viata ta agitata si, pentru un moment, sa te vezi si sa te intrebi:
ce importanta are tot ceea ce fac?
Urgent...
e sa te opresti si sa vezi... cat de mare esti!
Urgent...
e ca atunci cand te plimbi pe strada sa-ti ridici privirea, sa-ti intorci capul si sa
privesti in jurul tau; observa cerul, copacii, pasarile... oamenii!.
Urgent...
Este sa fim mai umani... mai frati!
Urgent...
Este sa stim sa pretuim timpul pe care ni-l cere un copil.
Urgent...
Este ca intr-o dimineata sa te trezesti devreme si sa privesti rasaritul, sa-i simti
caldura si sa-i multumesti lui Dumnezeu pentru un cadou atat de mare.
Urgent....
Este sa te simti viu cu trup si suflet!... Sa-ti vezi bratele, picioarele, corpul, inteligenta
si sa vibrezi cu adevarat cu viata!
Urgent...
Este sa faci pauza un moment in timp ce muncesti, sa iesi afara , sa respiri profund si
sa simti cum aerul iti umple plamanii si... Sa realizezi ca esti viu!.

Urgent...
Este sa le spui oamenilor din jurul tau ca ii iubesti, cat ii iubesti astazi, si sa nu astepti
ziua de maine ca sa faci asta.
Urgent...
Este sa nu lasi ca viata sa-ti treaca intr-o clipa si ca, atunci cand privesti in urma, sa
nu fii deja un batran care nu mai poate da timpul inapoi...

NU MAI ATEPTA S SE SCHIMBE LUMEA!

n timpuri de mult uitate, tria un rege care conducea o ar prosper.

ntr-una din zile, acesta s-a dus s viziteze unul dintre cele mai
ndeprtate coluri ale regatului su. Cnd s-a ntors la palat a nceput
s se plng de ct de tare l dureau picioarele ntruct a fost prima dat
cnd a strbtut o cale att de lung iar drumul a fost stncos i dificil.
Prin urmare s-a decis s ia msuri. A poruncit oamenilor si s acopere
fiecare drum din ntreg regatul cu piele. n mod cert va fi nevoie de mii
de piei de vite i va costa o uria sum de bani.
Unul dintre slujitorii si nelepi a cutezat ns s-i spun regelui:
Mria ta, de ce s cheltuii fr folos atia bani. Mai bine poruncii s
v taie o bucat mai mic de piele cu care s v acoperii picioarele.
Regele a fost mai nti surprins, dar ntr-un final a acceptat s-i fac lui
nclri cu care s poat strbate toate drumurile grele ale regatului.

Morala:
Nu mai atepta ca lumea s se schimbe aa nct s i
fie ie mai uor, mai bine. ntoarce-i privirea ctre
tine, investete n tine. Drumul n via nu a fost i

nici nu va fi vreodat facil. Dar dac te dotezi

corespunztor i vei putea face fa cu succes.

SECRETUL SUCCESULUI

A fost odat un biat care i dorea s gseasc secretul succesului. ntro zi l-a cutat pe un nelept care locuia sus n muni. S-a dus n coliba
lui i l-a ntrebat:
neleptule, poi s-mi spui care este secretul reuitei n via?

neleptul a tcut pentru o vreme. Apoi l-a condus pe tnrul nostru la

un ru din apropiere. Au naintat prin ap pn cnd capul tnrului a
fost n totalitate acoperit de ap. Biatul se lupta s i in capul
deasupra apei. Spre surprinderea lui, btrnul nu ncerca s l ajute.
Dimpotriv, i inea capul sub apa. Dup cteva momente, btrnul l-a
scos din apa i au plecat napoi spre colib. Odat ajuni acolo,
neleptul l-a ntrebat ce i dorea cel mai mult n timp ce se afla sub
ap.
Tnrul i-a rspuns rstit: Bineneles c imi doream s respir, btrn
nebun!
neleptul i-a replicat ndat: Fiule, dac i doreti succesul pe atta ct
i doreai s respiri, atunci ai aflat care este adevratul secret al
succesului.

Morala
Succesul este o chestiune de alegere. Dac ai suficiente
motive, nu este nimic s nu poi face.
Odat ce ai gsit motivul pentru a face ceva, vei gsi cu
siguran i modul de a face. O dorin oarecare nu va face
minuni. Dorina arztoare, transformat n obsesie,
genereaz energia care te face s atingi orice scop i vei
propune.

PRETUIESTE PREZENTUL
Imagineaz-i c exist o banc care i crediteaz n fiecare diminea contul cu
86.400 lei. E un cont special. n fiecare sear terge tot ceea ce nu ai reuit s
foloseti n timpul zilei.
Ce ai face? Nu ai scoate pn la ultimul bnu din acel cont?
Fiecare dintre noi avem un astfel de cont. Se numete TIMP.
n fiecare diminea te crediteaz cu 86.400 de secunde. n fiecare noapte trece la
pierdere tot ceea ce nu ai reuit s foloseti n mod util. Nu are sold, nu transfer ce
nu ai folosit de la o zi la alta. n fiecare zi i deschide un nou cont. Dac nu foloseti
tot depozitul dintr-o zi, e pierderea ta.
Nu exist recuperare, nu se poate lsa pe mine. Trebuie s foloseti depozitul zilei de
azi.
Investete-l n aa fel nct s obii maxim de sntate, fericire i succes.
Ceasul ticie. Profit din plin de fiecare zi.
Pentru a realiza valoarea UNUI AN, ntreab un student care i-a picat
examenele.
Pentru a realiza valoarea UNEI LUNI, ntreab o mam care a dat natere
prematur copilului ei.

 Pentru a realiza valoarea UNEI SPTMNI, ntreab editorul unui ziar

sptmnal.
Pentru a realiza valoarea UNUI MINUT, ntreab o persoan care a pierdut
trenul.
Pentru a realiza valoarea UNEI SECUNDE, ntreab un ofer care tocmai a
evitat un accident.
Pentru a realiza valoarea UNEI FRACIUNI DE SECUND, ntreab persoana
care a ctigat medalia de argint la Olimpiade.
Preuiete fiecare moment pe care l ai! Preuiete-l i mai mult pentru c
ai pe cineva drag alturi cu care merit s i petreci timpul.
i ine minte: timpul nu ateapt pe nimeni!

FLUTURELE

Un bieel a gsit coconul unui fluture. L-a luat cu el i zilnic l privea, poate, poate va
surprinde momentul n care fluturaul va iei la lumina zilei.
i iat c ziua mult ateptat i-a fcut apariia. A stat biatul nostru ore n ir pentru
a privi cum fluturele ncerca s ias printr-o gaur extrem de mic.
Dup o vreme ns, fluturele nu a mai progresat deloc. Se pare c a fcut tot ce i-a stat
n putin pentru a iei, dar nu a fost de ajuns. Biatului i s-a fcut mil i s-a decis s
i vin n ajutor. A luat o foarfec i a tiat partea care a mai rmas din cocon. Astfel
fluturele a reuit s ias cu uurin.
Dar corpul lui era umflat, iar aripile i erau mici i scorojite. Biatul a continuat s
priveasc nou nscutul flutura ateptnd ca n orice moment s i ia zborul. Din
pcate acest lucru nu s-a mai ntmplat. Fluturele a fost nevoit s i petreac restul
zilelor trndu-se de ici colo, cu un corp umflat i aripi scorojite. Niciodat nu a fost
n stare s zboare.

Biatul, n buntatea i mila lui, nu a neles c acel chin de a trece prin guric mic
a coconului i era vital fluturelui. Era modalitatea prin care fluidul din corp era forat
s ajung n aripi pentru ca acestea s fie pregtite pentru zbor imediat ce va reui s
se elibereze din cocon.

Asemeni fluturelui, i noi trebuie de multe ori s ne zbatem n via

pentru a ne ctiga libertatea i a ne putea lua zborul. Orict de greu pare
a fi uneori, nu te lsa copleit(), focalizez-te pe ceva pozitiv, gsete-i
un motiv pentru care s te lupi n continuare i s nu te dai btut().

IN CAUTAREA SCOPULUI IN VIATA

Am auzit o anecdot despre o mare mistic sufist Rabia al Adawia. ntr-o zi pe
nserate, oamenii au gsit-o n strad, cutnd ceva. Era btrn, avea vederea slab,
aa c vecinii au venit s o ajute. Au ntrebat-o:
Ce caui?.
Rabia a rspuns: mi caut acul. L-am pierdut.
Vecinii au dat s-l caute, dar i-au dat seama imediat c drumul era foarte mare iar
acul era ceva foarte mic. Aa c au ntrebat-o pe Rabia: Te rugm s ne spui unde l-ai
pierdut, locul exact, cci altfel e greu s-l gsim. Drumul e mare i putem s cutm
mult i bine pn s-l gsim, dac o s-l gsim. Unde anume l-ai pierdut?.
- n cas, a rspuns Rabia.
- Atunci de ce l caui aici? au ntrebat ei.
- Fiindc aici e lumin, iar nuntru nu e.
Aceast anecdot e foarte semnificativ. Te-ai ntrebat vreodat ce caui? Ai
considerat vreodat c e important s meditezi adnc pentru a ti ce caui? Nu. Chiar
dac n unele momente de visare ai avut o idee vag despre ceea ce caui, nu ai tiut
niciodat precis ce anume este. Nu l-ai definit nc.
Dac ncerci s-l defineti, cu ct capt mai mult contur cu att mai mult i dai
seama c nu e nevoie s-l caui. Cutarea poate continua numai ntr-o stare de

imprecizie, de lips de claritate, de visare; cnd lucrurile nu sunt clare continui s

caui, mpins de un ndemn luntric, tras de un imbold insistent. tii una i bun;
trebuie s caui. E o necesitate luntric. Dar nu tii ce caui. i dac nu tii ce caui,
cum s gseti?
Caui ceva vag - crezi c e n bani, n putere, n prestigiu, n responsabilitate. Dar pe
urm vezi oameni respectabili, oameni puternici care i ei caut. i mai vezi i oameni
extraordinar de bogai care caut i ei; caut pn la sfritul vieii. Prin urmare,
bogia nu ajut la nimic, puterea nu ajut la nimic.
Muli se complac n valorile sociale: cas, main, nevast, copil, etc. i deja se
consider realizai. n ziua de azi, a fi realizat, implic acumularea unor lucruri
exterioare, chiar dac psihicul este ros de frustrri i nemulumiri de sine nsui.
Contientul ncearc s se auto-mulumeasc raional, prin gndire i autoargumentare, c ai realizat ceva n via, c ai acumulat destul i ai ce le lsa
urmailor dar psihicul are depresii, ne-mulumiri de sine nsui. Are mulumiri, dar
aceastea sunt ndreptate spre acumulare de valori materiale, iar sentimentul de nemulumire interioar nu dispare.
A fi realizat, pentru omul modern, nu implic nici o valoare interioar. Dar atunci,
omul care a dobndit o linite interioar, un echilibru stabil, un contient lipsit de
frustrri ce este?

TELEFONUL DE DUMINICA NOAPTEA

Intr-o duminica seara, un preot a lucrat pana tarziu, si s-a decis sa o sune pe sotia lui
inainte de a pleca catre casa. Era aproximativ ora 10 seara, dar sotia lui nu i-a raspuns
la telefon. Preotul a lasat telefonul sa sune de mai multe ori. I s-a parut ciudat ca nu a
dat de sotia lui. S-a decis sa-si impacheteze lucrurile si sa incerce apoi din nou.
Cand a sunat a doua oara, ea a raspuns imediat. A intrebat-o de ce nu a ridicat
receptorul mai devreme, dar ea mirata a spus ca telefonul nu a sunat. Totul a fost dat
uitarii. Lunea urmatoare insa, preotul a primit un telefon la birou. Barbatul de la
celalalt capat al firului vroia sa stie de ce a fost sunat duminica noaptea. Preotul era
confuz si nu intelegea despre ce vorbea acesta. Apoi cealalta persoana a adaugat "A
tot sunat, dar nu am raspuns."

In acel moment preotul si-a adus aminte de primul telefon dat acasa duminica seara.
A realizat ca gresise numarul si si-a cerut scuze pentru deranj. I-a explicat barbatului
ca a intentionat sa o sune pe sotia lui.

Acesta i-a raspuns: "Nu-i nicio problema. Permite-mi insa sa iti spun povestea mea.
Vezi dumneata, duminica noaptea am vrut sa ma sinucid, dar inainte m-am rugat:
Dumnezeule, daca esti acolo si nu vrei sa fac asta da-mi un semn. In acel moment
telefonul a inceput sa sune. M-am uitat la apelant si scria Dumnezeu Atotputernicul.
Mi-a fost frica sa raspund."

De atunci barbatul care a vrut sa se sinucida frecventeaza cu regularitate slujbele

tinute de preot la biserica al carei nume este "Dumnezeu Atotputernicul"

CONCERTUL
Cand luminile din incapere s-au stins si concertul era pe cale sa inceapa, mama s-a
intors la locul ei si a descoperit ca fiul sau disparuse.
Dintr-o data, cortinele au fost date la o parte si lumina reflectoarelor a poposit pe
impresionantul pian Steinway de pe scena.
Ingrozita, mama vazu ca baietelul ei se asezase la claviatura, apasand pe clape si
alegand cu grija notele cantecelului Twinkle,Twinkle Little Star. In acea clipa,
marele maestru pianist si-a facut intrarea in scena, a mers repede la pian si i-a soptit
baiatului la ureche: Nu te opri. Continua sa canti.
Apoi, aplecandu-se, Paderewski si-a intins mana stanga si a inceput sa completeze
melodia, adaugand partea de bas. Dupa putin timp, si-a intins si mana dreapta, de
cealalta parte a baiatului si a adaugat un acompaniament cursiv. Impreuna, batranul
maestru si tanarul ucenic au transformat o situatie ce s-ar fi putut dovedi a fi
dezastruoasa, intr-o experienta extraordinar de creativa. Cei din public au fost atat de
fascinati, incat nu si-au putut aminti ce a mai cantat marele maestru dupa aceea. Si-

au amintit doar de piesa clasica: Twinkle, Twinkle Little Star.

Poate ca asa stau lucrurile si cu Dumnezeu. Ceea ce poti realiza doar de unul singur
este putin probabil ceva demn de a fi retinut. Ne dam silinta sa fim cat mai buni, dar
rezultatele nu sunt ntotdeauna o muzica frumoasa si armonioasa. Cu toate acestea,
cu ajutorul Maestrului, lucrarea vietii noastre poate fi cu adevarat frumoasa.
Data viitoare cand iti propui sa faci lucruri marete, asculta cu atentie. S-ar putea sa
auzi vocea Maestrului, cum iti sopteste la ureche: Nu te opri. Continua sa canti.
Fie sa-i simti bratele in jurul tau si cum te ajuta sa-ti transformi micile ncercari in
adevarate capodopere. Tine minte, Dumnezeu nu ii cheama pe cei pregatiti, ci mai
degraba, ii pregateste pe cei chemati.
Viata se masoara mai exact prin vietile pe care le atingi, si nu prin lucrurile pe care le
dobandesti.
Fie ca Dumnezeu sa te binecuvanteze si sa fie mereu alaturi de tine! Si tine minte:
Nu te opri. Continua sa canti.

STAPANUL CADOULUI
Lnga Tokio traia un vestit razboinic Samurai, care a decis sa-i ndrume pe cei tineri
n budismul Zen. Se spune ca n ciuda vrstei naintate, el putea nfrnge orice
adversar.
ntr-o dupa-amiaza, un luptator - cunoscut pentru lipsa lui de scrupule - a ajuns n
localitatea unde traia batrnul Samurai. Era cunoscut pentru tehnicile lui de a
provoca la lupta, astepta pna cnd adversarul facea prima miscare si apoi, fiind
daruit cu destula inteligenta pentru a corecta orice greseala ar fi facut, contraataca cu
viteza.
Tnarul luptator nu pierduse nca nici o lupta. Auzind de reputatia Samuraiului, a
decis sa-l nvinga pentru a-si mari faima. Toti studentii erau mpotriva luptei, dar
batrnul Samurai a acceptat provocarea. S-au adunat toti n piata din centrul
orasului, iar tnarul a nceput sa-l insulte pe Samurai. A aruncat cteva pietre n
directia lui, l-a scuipat n fata, i-a aruncat toate insultele ce exista sub soare, i-a
insultat pna si pe stramosi. Timp de cteva ore, a facut totul pentru a-l provoca pe
maestru, dar batrnul ramnea impasibil. La sfrsitul dupa-amiezii, simtindu-se
obosit si umilit, razboinicul a abandonat si a plecat.

Deceptionati de faptul ca maestrul primise att de multe insulte si provocari,

studentii l-au ntrebat: "Cum ai putut rabda att de multa umilinta? De ce nu ti-ai
folosit spada, chiar daca stiai ca ai fi pierdut, n loc sa-ti expui lasitatea n fata
tuturor?"
"Daca cineva vine la tine cu un cadou si tu nu l primesti, cui apartine cadoul?" ntreba Samuraiul.
"Celui care ti l-a oferit - replica unul dintre discipoli."
"La fel si cu orice mnie, insulta sau invidie - spuse maestrul. Cnd nu sunt acceptate,
continua sa apartina celui care le-a purtat."
In viata de zi cu zi sunt nenumarate situatiile in care ne trezim prinsi fara sa vrem in
tot felul de situatii nedorite. Fiecare clipa isi are darul ei. Unele daruri ne sunt de
folos, altele ne incurca. Totul depinde de tine. Poti alege sa accepti orice cadou si sa fi
inclus in planurile altora, sau sa fi selectiv... si sa accepti doar acele cadouri care te
ajuta in cresterea ta.

CE ESTE VIATA?
Intr-o frumoasa zi de vara, pe la ora pranzului, se facu mare liniste in parc. Pasarile se
odihneau linistite in umbra copacilor.
O vrabiuta isi scoase capul de sub aripa si intreba: Ce este viata?
Toti cei din jur au fost surprinsi de aceasta intrebare grea. Un trandafir tocmai
inflorea, deschizandu-si petalele. El spuse: Viata este o deschidere!
Fluturele, care tocmai se odihnea pe una dintre petalele trandafirului dupa ce zburase
de la o floare la alta, ii raspunse: Viata este libertate si fericire!
O papadie simti vantul atingand-o in joaca si spuse tematoare: Viata este risipire, da,
doar risipire
Jos, pe pamant, o furnica tragea dupa sine un pai de grau de zece ori mai mare decat
ea. Cand auzi un asemenea lucru se opri, isi trase sufletul si spuse: Viata nu este
decat truda si munca!

Poate ca ar fi inceput sa se certe daca nu ar fi venit o ploaie fina care sopti: Viata este
formata din lacrimi, doar din lacrimi!
Deasupra ei plutea plin de maiestate un vultur care, de acolo de sus, spuse: Viata
este o nazuinta spre inalt!
Apoi veni noaptea.
Dupa un timp, un om mergea acasa pe aleile goale. Venea de la o petrecere si se
gandea Viata este o continua cautare a fericirii si o inlantuire de deceptii!
Dupa lunga noapte venira in sfarsit si zorii diminetii, care spusera: Asa cum noi
suntem inceputul zilei care vine, la fel viata este inceputul vesniciei

TRENUL VIETII
Acum catva timp am citit o carte in care viata a fost comparata cu o calatorie de tren. O lectura
foarte interesanta.
Viata este ca o calatorie cu trenul: Urcam si coboram des, exista accidente, surprize placute la
unele statii si tristete adanca la altele.
Atunci cand ne nastem si urcam in tren, intalnim oameni despre care credem, ca ne vor insoti pe
tot parcursul calatoriei noastre: parintii nostri.
Din pacate, adevarul este altfel. Ei coboara la o statie si ne lasa pe noi fara dragostea si
atasamentul lor, fara prietenia si compania lor.
E drept ca in tren urca alte persoane care vor ocupa un rol important in calatoria noastra.
Acestea sunt fratii nostri, prietenii nostri si acei oameni minunati pe care ii iubim.
Unele dintre aceste persoane care urca in tren, privesc calatoria ca o plimbare scurta. Altii
gasesc numai tristete pe parcursul calatoriei. Si mai exista si altii in tren, care sunt permanent
prezenti si gata de a oferi ajutorul lor celor care au nevoie de el.
Unii lasa in urma lor cand coboara un dor vesnic... Unii urca si coboara, si noi abia i-am
observat.
Ne mira faptul ca unii pasageri, pe care ii iubim cel mai mult, se muta in alt vagon si ne lasa
singuri in aceasta etapa a calatoriei noastre. Bineinteles noi nu ne
lasam opriti si ne straduim sa-i gasim si sa ne inghesuim sa trecem si sa ne mutam. Din pacate,
uneori nu ne putem aseza langa ei, deoarece locul de langa ei este deja ocupat.
Nu face nimic, asa este calatoria: plina de provocari, vise, fantezii, sperante si despartiri...

....dar fara intoarcere.

Deci, trebuie sa facem calatoria in felul cel mai bun posibil.
Sa incercam sa iesim la capat cu cei care calatoresc impreuna cu noi, si sa cautam ceea ce este
mai bun in fiecare dintre ei...
Sa ne aducem aminte, ca in oricare etapa a calatoriei poate exista un tovaras de-al nostru care sa
ezite si care probabil are nevoie de intelegerea noastra.
Si noi vom sovai des si va exista cineva care sa ne inteleaga.
Misterul cel mare al calatoriei este ca nu stim cand vom cobora definitiv din tren si nici cand vor
cobora cei ce calatoresc alaturi de noi, nici macar cel care sta pe locul de langa noi.
Cred ca o sa fiu cuprins de duiosie atunci cand cobor definitiv din tren.....
Da, cred acest lucru.
Despartirea de cativa prieteni pe care i-am intalnit in timpul calatoriei, va fi dureroasa. Va fi
intristator sa-i las singuri pe cei mai dragi mie. Dar am speranta ca odata si odata va veni gara
centrala, si am senzatia, ca am sa-i vad sosind, cu bagaje pe care inca nu le-au avut atunci cand
au urcat in tren.
Ceea ce ma va face fericit este gandul ca si eu am avut partea mea in sporirea bagajelor lor si in
cresterea valorii acestora.
Dragi prieteni, noi sa ne straduim sa avem o calatorie buna si ca la sfarsit sa putem spune ca a
meritat osteneala. Sa incercam sa lasam dupa noi, cand coboram, un loc gol care lasa dor si
amintiri frumoase la cei care calatoresc mai departe
Celor care sunt parte a trenului meu, le doresc
Calatorie placuta !

BUNATATEA VIETII
Cu toate ca sunt atat de multe lucruri pentru care sa ne facem griji,
Exista cu mult mai multe lucruri pentru care sa fim recunoscatori.
Desi bunatatea vietii poate fi uneori umbrita,
Ea nu poate fi subapreciata.
Pentru fiecare act necugetat, destructiv
Sunt mii de acte mici, tacute de dragoste, bunatate si compasiune.
Pentru fiecare persoana care vrea sa faca rau
Sunt multi, multi altii care isi dedica vietile pentru a ajuta si a vindeca.
Este o bunatate in viata care nu poate fi negata.
Uita-te cu atentie la cele mai magnifice peisaje si la cele mai mici detalii,
Pentru ca bunatatea intotdeauna va straluci.
Bunatatea vietii nu are limite.
Creste mai abundent cu fiecare noua incercare.
Cu cat experimentezi si apreciezi mai mult bunatatea vietii,
Cu atat este mai mult de trait.
Chiar si cand vantul rece bate
Si lumea pare acoperita de o umbra cetoasa,

Bunatatea vietii exista.

Deschide-ti ochii, deschide-ti inima,
si vei vedea ca bunatatea este peste tot.
Desi bunatatea vietii pare uneori ca sufera esecuri,
Ea intotdeauna indura.
Pentru ca, in momentele intunecate, devine foarte clar ca viata este o comoara fara de
pret.
Si asa bunatatea vietii devine si mai puternica datorita tocmai acelor lucruri care i sau opus.
Cu timpul, cand frica iti va disparea pentru totdeauna
Vei afla ca bunatatea vietii a fost mereu la un moment distanta.
La urmatorul colt
In fiecare moment
Bunatatea vietii e gata sa te surprinda si sa te incante.
Lasa bunatatea vietii sa iti atinga spiritul si sa iti calmeze gandurile.
Si apoi imparte norocul tau cu altii.
Findca bunatatea vietii creste tot mai minunata de fiecare data cand este daruita.
Cu toate ca problemele in mod constant striga dupa atentie
Si conflictele apar sa urle si mai tare,
Bunatatea vietii devine mai puternica in liniste si pace, cu mai mult rost si
semnificatie decat inainte.

CELE 4 LUMANARI
Patru lumanari ardeau incetisor, si daca ascultai cu atentie puteai chiar sa le auzi
vorbind:
Prima a spus:
-Eu sunt Linistea. In ziua de astazi oamenii au uitat ca pot face parte din viata lor
Flacara s-a micsorat din ce in ce mai mult si s-a stins.
Apoi a vorbit cea de a doua:
-Eu sunt Credinta. Oamenii spun ca pot sa traiasca foarte bine si fara mine, nu cred
ca mai are vreun rost sa ard
Cand a terminat de vorbit, si aceasta s-a stins.
-Eu sunt Iubirea, a spus cea de a treia. Nu mai am putere sa ard, oamenii ma dau la o
parte ca pe un lucru fara valoare, ei uita sa-i iubeasca chiar si pe cei mai apropiati
oameni din viata lor
O adiere blanda care trecea pe langa ea a stins-o fara sa vrea.

Un copil a intrat in incaperea unde mai ardea o singura lumanare, si vazandu-le pe

celelalte trei stinse, a inceput sa planga.
-Voi ar trebui sa fiti mereu aprinse
Cea de a patra lumanare i-a soptit usor:
-Nu-ti fie frica, atat timp cat eu ard, le putem reaprinde pe celelalte. Eu sunt
Speranta!
Cu ajutorul ei, copilul le-a reaprins si pe celelalte.
Flacara Sperantei sa arda mereu in sufletu tau pentru ca tu sa ai o
viata plina de Liniste, Credinta si Iubire!

FEREASTRA SUFLETULUI
Am citit zilele acestea o poveste despre o familie care a primit de la o ruda in varsta o
casa intr-un cartier foarte linistit. Inainte de a se muta mama, tatal si fiica lor
mergeau cateva ore in fiecare zi pentru a scoate din casa lucrurile vechi, pentru a face
curatenie si a pregati cat mai bine locuinta.
In prima dimineata cand au ajuns in casa fiica a observat, privind pe fereastra, o
doamna in varsta care isi intindea hainele abia spalate in balcon
- Mama, priveste ce haine murdare intinde vecina noastra in balcon! Pana si eu stiu
sa spal mai bine decat ea! Poate ar trebui sa merg s-o invat cum se face! Sau poate sai spun ce sapun sa foloseasca
Mama a privit la doamna in varsta care isi intindea rufele, a privit apoi la fiica ei si na spus nici un cuvant.
Si asa, la fiecare doua sau trei zile fiica repeta observatiile, in timp ce vecina isi
ntindea rufele la soare.

Dupa vreo luna fiica a ramas surprinsa vazand ca vecina sa intindea pe sarma
cearceafuri mult mai curate, asa ca i-a spus mamei sale:
- Priveste, a invatat sa spele rufele, cu toate ca n-am avut timp sa trec pe la ea sa-i
spun cum se face!
Mama s-a uitat zambind la ea si i-a raspuns:
- Nu, astazi am reusit sa vin ceva mai devreme decat tine si am spalat geamurile casei
noastre!
Si in viata se intampla de multe ori la fel Totul depinde de cat de curata este
fereastra sufletului nostru, cea prin care observam faptele celorlalti.
Inainte de a critica, potrivit ar fi sa ne uitam la noi insine si sa ne curatm sufletul
pentru a putea vedea clar ceea ce se intampla in jurul nostru. Atunci am reusi in
sfarsit sa vedem si curatenia sufleteasc a celorlalti, chiar daca ei nu sunt niciodata
perfecti
Fie ca afara este ploaie, vant sau soare eu ma straduiesc in fiecare zi, atat cat imi
sta in puteri, sa-mi pastrez curata fereastra sufletului. Si fara indoiala azi te vad
mult mai bine decat ieri!
O zi fericita, in care sa intre cat mai multa lumina prin fereastra ta!

DOAR ASTA CONTEAZA!

Se povesteste ca intr-o zi din vremuri demult apuse un om a trebuit sa faca o calatorie
intr-o tara indepartata, aflata peste mari si tari.
In drumul sau a intalnit tot felul de oameni, cu obiceiuri mai mult sau mai putin
asemanatoare. Si-a amintit pentru tot restul vietii de unul dintre acestea.
Era dimineata cand a zarit in departatre turnurile unei cetatii. Pana sa ajunga in
apropierea ei se facuse deja pranzul, si cum in partea dreapta a drumului se afla un
cimitir ingrijit, cu pomi umbrosi si flori frumos parfumate, omul s-a hotarat sa faca
un scurt popas.
Pasind catre o banca pe care o zarise in apropiere, omul a citit ceea ce era scris pe
cruci A trait sase ani, trei luni si patru zile A trait unsprezece ani, doua luni si

cinci zile A trait trei ani, patru luni si patru zile A trait noua ani, opt luni si
doua zile
S-a intristat crezand ca nimerise intr-un cimitir pentru copii, si unul dintre locuitorii
cetatii l-a vazut si a intrebat:
-De ce esti atat de trist, ai pe cineva din familie ingropat aici? Mama, tatal poate?
-Cum s-ar putea una ca asta, doar vad ca aici sunt ingropati numai copii!
-Nu doar ca, vezi noi cand ne nastem primim fiecare cate un carnetel. La inceput
tin socoteala parintii pentru noi, apoi scriem singuri de fiecare data cand ne-am
bucurat si pentru cat timp iar cand unul dintre noi se duce, familia aduna timpul pe
care l-a petrecut bucurand-se si asta este ceea ce vezi tu scris aici.
-Timpul pe care l-ati petrecut bucurandu-va
-Da, pentru noi doar asta conteaza!
Daca ar fi fost sa ai un astfel de carnetel, tu cati ani, cate luni si cate zile
crezi ca ai fi adunat in el pana acum? Oricata bucurie ai adunat si ai
daruit pana acum, iti doresc sa traiesti pana la adanci batranete!

CINE MOARE?
Moare cate putin cine se transforma in sclavul obisnuintei, urmand in fiecare zi
aceleasi traiectorii; cine nu-si schimba existenta; cine nu risca sa construiasca ceva
nou; cine nu vorbeste cu oamenii pe care nu-i cunoaste.
Moare cate putin cine-si face din televiziune un guru. Moare cate putin cine evita
pasiunea, cine prefera negrul pe alb si punctele pe "i" in locul unui vartej de emotii,
acele emotii care invata ochii sa staluceasca, oftatul sa surada si care elibereaza
sentimentele inimii.
Moare cate putin cine nu pleaca atunci cand este nefericit in lucrul sau; cine nu risca
certul pentru incert pentru a-si indeplini un vis; cine nu-si permite macar o data in
viata sa nu asculte sfaturile"responsabile".
Moare cate putin cine nu calatoreste; cine nu citeste; cine nu asculta muzica; cine nu
cauta harul din el insusi. Moare cate putin cine-si distruge dragostea; cine nu se lasa

ajutat. Moare cate putin cine-si petrece zilele plangandu-si de mila si detestand ploaia
care nu mai inceteaza. Moare cate putin cine abandoneaza un proiect inainte de a-l fi
inceput; cine nu intreaba de frica sa nu se faca de ras si cine nu raspunde chiar daca
cunoaste intrebarea.
Evitam moartea cate putin, amintindu-neintotdeauna ca "a fi viu" cere un efort mult
mai mare decat simplul fapt de a respira. Doar rabdarea cuminte ne va face sa
cucerim ofericire splendida.
Totul depinde de cum o traim...
Daca va fi sa te infierbanti, infierbanta-te la soare.
Daca va fi sa inseli,inseala-ti stomacul.
Daca va fi sa plangi, plange de bucurie.
Daca vafi sa minti, minte in privinta varstei tale.
Daca va fi sa furi, furao sarutare.
Daca va fi sa pierzi, pierde-ti frica.
Daca va fi sa simtifoame, simte foame de iubire.
Daca va fi sa doresti sa fii fericit, doreste-ti in fiecare zi...

GRADINARUL SI DISCIPOLUL

A fost odata un gradinar care era foarte priceput. Atat de priceput incat ii mersese
vestea si in tinuturile invecinate, si multi dintre parinti isi trimiteau odraslele la el ca
sa invete mestesugul.
Gradinarul ii primea si ii invata cu bucurie, iar discipolii sai reuseau dupa un timp sa
cultive plante la fel de frumoase si de sanatoase ca si ale maestrului lor.
Intr-o zi a venit la el un tanar foarte dornic sa invete arta gradinaritului. Batranul l-a
primit, l-a pus intr-o grupa de incepatori si s-au apucat de treaba. Cu totii munceau
cu spor si voie buna, iar dupa o vreme au inceput sa apara primele rezultate. Micile
plantute care se iveau din pamant erau la fel de frumoase si de sanatoase ca si cele ale
gradinarului, cu o singura exceptie. Plantele ingrijite de tanarul nostru pareau
bolnave si neajutorate.

Desi atat gradinarul cat si tanarul le acordau o atentie speciala, rasadurile o duceau
din ce in ce mai prost pe zi ce trecea.
Intrigat, batranul a luat o torta si s-a furisat langa stratul respectiv dupa apusul
soarelui, asezandu-se la panda. Nu mult dupa miezul noptii el a zarit o silueta in
intuneric apropiindu-se de strat. A aprins torta si a sarit din ascunzis surprinzandu-l
pe hot.
Mare a fost mirarea batranului cand a vazut ca cel prins era chiar discipolul, care
nelinistit de evolutia plantelor sale venea in fiecare noapte sa verifice daca radacinile
au mai crescut sau nu.

FIECARE ZI TRIT E O ZI DEOSEBIT

Aceast povestioar te va ajuta s reflectezi. Continu s citeti, merit efortul.
Un prieten a deschis sertarul dulapului soiei sale i a ridicat un pachet nvelit n hrtie de mtase:
- Acesta - a spus - nu este un simplu pachet, e lenjerie.
A aruncat hrtia de mpachetat i a observat mtasea rafinat i dantela.
- Ea a cumparat aceast lenjerie prima dat cnd am fost la New York, acum 9 ani. Nu a folosit-o
niciodat. A pstrat-o pentru o ocazie deosebit. Bine cred c aceasta este ocazia.
S-a apropiat de pat i a aezat lejeria lng celelalte haine pe care urma s le duc la pompele
funebre. Soia lui tocmai murise. ntorcndu-se spre mine mi spuse:
- Nu pstra nimic pentru o ocazie deosebit, fiecare zi trit este o ocazie deosebit.
nc m mai gndesc la aceste cuvinte deja mi-au schimbat viaa.

Acum citesc mai mult i fac curat mai puin. M aez pe teras i admir privelitea fr s observ
buruienile grdinii. Petrec mai mult timp cu familia i prietenii i mai puin la servici. Am ineles c
viaa trebuie s fie un cumul de experiene de care s te bucuri, nu o lupt pentru a supravieui.
Nu mai pastrez nimic. Folosesc paharele de cristal zilnic. mi pun paltonul nou pentru a merge la
cumprturi, dac aa decid i aa am chef. Nu mai pastrez cel mai bun parfum pentru ocaziile
speciale, ci l folosesc oricnd am chef.
Frazele ntr-o bun zi i Una din zilele acestea ncep s dispar din
vocabularul meu. Dac ceva merit vzut, auzit sau fcut, vreau s vd, s aud sau s
fac acum.
Nu sunt sigur ce ar fi fcut soia prietenului meu dac ar fi tiut c nu va mai apuca ziua de mine, zi
pe care noi toi o ignorm ntr-o msur destul de mare. Cred c ar fi telefonat celor din familie i
prietenilor apropiai. Poate c i-ar fi sunat civa din vechii prieteni pentru a-i cere scuze pentru
eventuale suprri din trecut i s se impace cu ei.
Aceste lucruri nefcute sunt cele care m-ar supra dac a ti c am orele limitate. A fi suparat c nu
mi-am vzut prieteni buni, pentru c urma s i contactez ntr-una din zilele astea. Suprat c nu
am scris anumite scrisori pe care m gndeam s le scriu Intr-una din zilele astea. Suprat i trist
pentru c nu le spusesem frailor i copiilor mei ce mult i iubesc. Acum ncerc s nu ntrzii, s nu
rein i s nu pstrez pentru mine nimic din ce, mprtit, ar aduce rsete i veselie vieilor noastre.
i n fiecare zi imi spun c este o zi deosebit, fiecare or, fiecare minut este deosebit.

TU STII SA TE FOLOSESTI DE ZESTREA TA?

Unii oameni spun c nu s-au descoperit nc pe ei nii. Dar sinele nu e ceva pe
care trebuie s-l caui. Tu trebuie s-l creezi. Thomas Szasz
nchipuie-i c la natere primim fiecare o cutiu a vieii cu care ne putem juca.
nuntru se afl piesele unui puzzle.
Fiecare dintre ele reprezint un aspect al potenialului nostru. Dac le priveti separat
nu par s aib prea mare nsemntate. Dar dac reueti s o aezi pe fiecare dintre
ele la locul ei, vei obine o imagine cu ceea ce eti i ceea ce poi deveni.
De cele mai multe ori aceste cutii rmn nchise. Limitrile impuse de mediul n care
trim i opiniile celor din jurul nostru sunt cele care primeaz i au un important
cuvnt de spus asupra cursului vieii noastre. Nicidecum potenialul cu care am fost

nzestrai.
Motive pentru care se ntmpl aceasta sunt destule: nu ne-a spus nimeni c ar trebui
s facem altfel; avem prea multe lucruri importante de care trebuie s ne ocupm trebuie s lum note bune, trebuie s ne cutm o slujb bun, s ne cretem familia,
s ne pltim facturile; avem att de multe distracii - emisiunile Tv, calculatorul i
internetul, tirile, brfele. A-i ntoarce privirea spre tine, a deschide cutiua i a
ncerca s rezolvi acel puzzle poate, poate vei descoperi o comoar, nu pare deloc
atractiv.
E mult mai uor s alegem varianta de a lsa pur i simplu ca viaa s se ntmple
dect s intrm n joc i s ne asumm riscul de a pierde i de a ctiga.
Dar viaa nu este despre a pierde sau a ctiga. Este despre alegerea pe care o faci
ntre a lsa cutia nchis i a da ctig de cauz soartei sau de a ncerca s rezolvi
puzzle-ul i a lucra cu propriul potenial pentru a vedea cte vise poi transforma n
realitate.
Avem cu ce!. Cu fiecare nou zi din viaa noastr vom avea ocazia s ne
descoperim puin cte puin i s ne dezvoltm n direcia care ni se
potrivete. Trebuie doar s fim dispui s rscolim prin lada cu zestre
pentru a rezolva puzzle-ul.