Daniel Medvedov

P M
asare

Ramnicul Valcea
2016

aiastra

Pasare Maiastra
Spuse focul cel aprins
In caldura de nestins:
Scinteioara, draga mea
N[oi fi tu din para mea?
Nu sint focule din tine
Eu nu sint din jarul tau
Sint din iasca si amnar
Eu din tine n-am iesit
Erai bine primenit
Eu sa stii ca te-am aprins
Si frumos te-am faurit
Erai vreascuri reci dar seci
Drepte bete de stejar
Crengute bune de jar.
Intr-o clipa scaparam
Deodata focul prindeam
I-l prindeam i-l aprindeam
Flacarui le primeneam
Jaratecul inroseam
Spuza o zalatuceam.
Para focului am dat
Cremenea m-a scinteiat
Amnarul m-a scaparat
Am iesit din lovitura
Ca roua din frunza
Ca sageata din arc
Ca picatura de singe
Din deget strapuns
Cind acul impinge
Tesutul prea mult.
Cremene , iasca , amnar
Flacari mari, spuza si jar
Vreascuri, crengi si un bustean
Lumina noptii, cununa
Scinteioara-i una
Focul prinde flacara
Asa fuge negura.
Daca tu m-ai tot aprins,
N-oi fi oare maica mea?
Sau poate caldura mea

Sau poate iubita mea . . .

Nu sint maica ta, de fel
Inaintea ta eram
La crengute coboram
Iasca, amnar, cremene,
Jar, bustean si flacari mici
Vreascuri bune, bunaoara
Si eu doar o scinteioara.
Vreascurile snt uscate
S-au aprins deodata toate
Si-acum tu ma vezi zburind
Prin cer eu cutreierind
Din para ta eu nu sint
Dar in flacari voi veni
In foc eu sa ma framint
Despre Polul Nord sa-ti cint
Aurora sa-ti descint
De prin lumea boreala
Steaua Nordului pe cer
Inimioara ursului
Ca Steaua Ciobanului
Despre frig sa-ti povestesc
La caldura ma-ncalzesc
Mina trec prin flacara
Inima prin negura
Zorilor le fac cadou
De aur o pasare
Spuza o acopere
Mica e
Un bob marunt
Un bob ca de mazare
Si deodata creste, creste
Din foc se desteapta
Aripile le iveste
Si pe cer pluteste
Focul o-ncalzeste . . .