LAO TZE

Traducerea in limba romana a cartii

T TC
AO

HING

Calea Puterii
Drumul cu Har

Din limba chineza, Daniel Medvedov

T A O
Bucuresti
2010

TAO TE CHING
Calea Puterii
Drumul cu Har
Motto:
Buzduganul meu, i-l trimit inainte . . .
Fat Frumos din Lacrima . . .

Aici aveti doar o creanga din Marele Codru . . .

1. TAI CHI Poarta Minunilor

(Tao Ko Tao...)

Poti sa-i zici Calea,

Dar nu e pururea, asa spus . . .
Poti sa-i dai un nume,
Dar nu are pururea, acelasi nume.
Caci e un gol fara nume . . .
Atunci, la inceputul lumii,
E Maica tutoror celor vii . . .
Daca vrei sa o numesti, cumva. . .
Asa, pururea fara dorinte,
Poti vedea
minunile toate.
Dar daca esti plin de vreri,
Vezi doar umbre si figuri . . .
Exista doua lucruri imbratisate,
Apar impreuna dar au nume diferite,
Amindoua sint o taina
Si in taina lor, e o alta taina,
Acolo e poarta minunilor . . .
2

2. TOTUL SE SCHIMBA . . .
(Tien Hsia Chieh Chih . . .)

In Lume, toti stiu ce e, si cum e, frumusetea,

Asa dispare uritenia . . .
Bunatatea, se stie cum e, si ce e,
Si asa dispare tot ceea ce nu e bun.
Apoi, e si nu e se fac unul pe altul,
Greu si usor traiesc impreuna,
Scurt si larg se ajuta cum pot,
Sus si jos se compun unul cite unul,
Vocale si consoane, una cu alta se leaga,
Inainte si dupa, una pe alta se urmeaza . . .
Asa inteleptul, nu intervine in decurgerea lucrurilor, ci se dedica la fapta de a nu face
nimic . . .
Se misca, dar nu face scandal, si asa, ii invata pe toti,
Face o mie de lucruri, si nu refuza nimic nimanui.
Traieste, dar nu cauta sa tot aiba,
Face orice, dar nu se leaga de nimic.
Duce la capat treaba lui , iar apoi se retrage.
Nu ramine linga ce a terminat,
Si asa, nimic nu-l leaga . . .

3. SHIBUMI Lumina de Cenusa

(Pu Shang Hsien Shih . . .)

Nu-ti etala talentele, asa ceilalti nu se vor intrista,

Nu-ti arata comorile, pentru a nu provoca, in altii, dorinta de a fura.
Nu privi cu jind, asa nu-ti vei tulbura inima.
Din acest motiv, inteleptul isi goleste inima, dar isi umple pintecul,
Pierde orice dorinta, dar are grija de madularele lui.
E acelasi cu toti, nu cauta nimic, nu vrea nimic . . .
Daca esti viclean, nu te arata asa,
Se face orice cu a ne-face, nimic nu ramane de nefacut . . .

4. CINE ESTI ?:
Fat-Frumos din Lacrima
(Chung Tao Erh Yung)

Ramai intre ochi, cu Calea . . .

Si fa din asta un obicei.
Poate ca nu e usor . . .
Ca intr-un virtej,
Vei ajunge la matca tuturor lucrurilor
Roade toate asprimile,
Desleaga toate legaturile,
Potriveste-te in desavirsire, pentru a primi lumina . . .
Fa-te unul cu tarina,
Ramii in liniste, ca si cum ai sta asa pentru totdeauna.
Fiinta e sinele tau, fiica nimanui
Arhetipul lui Fat-Frumos, cu Ileana Cosinzeana . . .

5. MEDITATIA
(Tien Ti Pu Jen)

Cerul si Pamantul nu sint amabili.

Pentru ei, toate fiintele sint niste papusi . . .
Nici inteleptul nu e prea amabil,
Pentru el, la fel, fiintele sint doar papusi . . .
Spatiul cuprins intre cer si pamant,
E ca niste foale care se misca neincetat,
Cind e plin, se goleste,
Cind e gol, se umple . . .
Multe vorbe sint ca si cum nu ai spune nimic,
Nu exista ceva mai bun decit linistea . . .
6. POIMANDRES
(Ku Shen Pu Szu)

Fiinta e adinca, si nu moare niciodata.

Traieste linga Sufletul ascuns.
Intra in viata prin poarta tainica.
E fiinta, radacina cerului si a pamintului . . .
Suav, suav, ca un ghem ce nu se termina niciodata . . .
Cu cit i-l desfaci,
Cu-atit mai greu vei ajunge la capatul lui . . .
Foloseste-l, caci nu are sfirsit . . .

7. INAINTE SI DUPA:
Esenta si Substanta
(Tien Chang T Chiu)

Cerul e pururea, si pamantul dureaza etern. . .

Si ce face etern cerul si pamantul?
E fiindca ca ei nu traiesc pentru propriile lor interese,
De-asta dureaza . . .
La fel si inteleptul,
El vede de trup, dupa . . .
Si din acest motiv trupul sau e original.
Extern la trup, si etern launtric . . .
Asa, trupul sau dureaza . . .
Cum nu-si da importanta siesi,
Fiinta sa ii este implinita . . .
8. A FI CA APA
(Shang Shan Jo Shui)

Cea mai inalta bunatate e ca apa,

Apa e buna fiindca impinge toate vietatile, si pe nimeni nu presioneaza.
Se adapteaza la tot si merge pururea spre fund, unde nimeni nu vrea sa mearga . . .
Uite de ce sint atit de putini cei ce cauta Calea . . .
Trebuie sa te simti in largul tau in orice loc . . .
Trebuie sa ai inima adinca . . .
Trebuie sa aduci binele, tuturor . . .
Trebuie sa vorbesti cu incredere in ceea ce spui.
Trebuie sa dispui de tot cind esti seful . .
Trebuie sa consideri ca bune , toate lucrurile
Trebuie sa fii atent in orice moment.
Gindirea superioara nu se opune la nimic si din acest motiv, nimeni nu se plinge . . .

9. CALEA CEA MARE

(Chih Erh Ying Chih)

Inainte ca ceva sa se umple, e mai bine sa te opresti . . .

Daca ataci in nestire,
Nu te vei putea apara.
Daca iti umpli casa cu aur si jad,
Nu vei putea sa le pastrezi.
Daca-ti pui toata credinta in faima si onoare,
Curind, te vei simti disperat. . .
Fa-ti treaba ta, si-apoi uita de tot.
Asa e Calea Cereasca . . .

10. OGLINDA SECRETA A PRIVIRII

(Tsai Ying Po Pao I . . .)

Daca incerci sa-ti concentrezi fiinta si sa o faci una cu trupul,

Vei putea sa te simti compact.
Daca te ocupi de practica energiei pina a te face mladiu,
Vei putea fi ca un prunc nou-nascut
Daca-ti speli si-ti curati privirea secreta,
Vei putea sa te pastrezi intreg.
Daca-i iubesti pe toti si rabzi societatea,
Vei putea ajunge la a nu face nimic. . .
Daca ai reusi sa deschizi si sa inchizi Poarta Cerului . . .
Iti vei putea domina membrul viril. . .
Daca ajungi sa intelegi cele patru principii universale,
Vei putea sti ce e Vidul . . .
Ajuta-i pe ceilalti, nutreste-i . . .
Nutreste-i, fara a-i lega. . .
Munceste, fara a cere nimic nimanui.

11. FIINTA E UN VID . . .

(San Shih Fu Kung I Ku . . .)

Treizeci de stinghii are o roata,

Dar ceea ce conteaza,
E golul din mijloc . . .
Cu lut se tot fac ulcioarele,
Dar ceea ce conteaza,
E golul ce-l au inauntru . . . si de-acolo tot folosul lor . . .
Se fac usi si ferestre la casa,
Dar ceea ce e de folos, e golul lor pe dinauntru . . .
In a face e, atunci, scopul
Dar folosul se va gasi in a fi gol . .

12. SIMPLITATEA AUSTERA

(Wu Se Ling Jen Mu Mang . . .)

Cele cinci culori aduc o ceata in ochii oamenilor,

Cele cinci sunete indeparteaza finetea auzului.
Cele cinci gusturi strica savoarea . . .
Concursurile si vinatoarea strica ceasul inimii . . .
Si bogatiile i-i pierd pe oameni . . .
De-asta inteleptul, are grija de pintecul sau, si nu de ochi . . .
Isi intoarce privirea de la ceea ce este departe, si pune mina pe ce e aproape.

13. IUBIRE
(Chung Ju Jo Ching . . .)

Primeste cistigul si nenorocirea ca pe o surpriza . . .

Suferinta atinge doar corpul tau . .
Cum sa inteleg eu Primeste cistigul si nenorocirea ca o surpriza?
Cistigul ne inalta,
Nenorocirea ne coboara . . .
A le pierde, e la fel de surprinzator !
Asa ar trebui sa intelegem cistigul si nenorocirea , ca o surpriza.
Cum as putea intelege ca ceea ce sufera e doar corpul?
Suferinta exista fiindca am un corp. Daca n-as avea corp unde s-ar gazdui suferinta?

Asa ar trebui sa intelegem ca ceea ce sufera este corpul.

Cine considera important a se sacrifica pentru ceilalti,

Pai sa i se imprumute lumea . . .

Dar cine ii iubeste pe toti,
Acestuia, ar trebui sa i se dea cadou lumea intreaga !

14. REGATUL FARA DE LUCRURI

(Shih Chih Pu Chien . . .)

Forma fara forma,

Imagine fara figura,
Iluzie nebuloasa,
Cind i-l privesc, nu-i vad inceputul,
Cind i-l urmez, nu-i vad sfirsitul,
Respecta vechile traditii,
Si vei avea in miinile tale hatzurile intimplarilor de acum . . .
Ochii nu-l pot vedea . . .
Numele sau e ceea ce nu are forma.
Auzul nu-l poate auzi,
Numele sau e ceea ce nu are zgomot.
Miinile nu-l pot atinge . . .
Numele sau e ceea ce nu are corp.
Tripla calitate insondabila,
Care se confunda cu unul . . .
Ceea ce e afara, nu e luminat . . .
Ceea ce e launtric, nu e intunecat.
Se misca in nestire, fara nume . . .
Pina ce face un cerc intreg,
In regatul fara de lucruri . . .

15. PORTRET
(Ku Chih Shan Wei . . .)

Adeptii de demult,
Erau plini de bunatate,
Atit de subtili, si de tainici,
Ca era greu sa-i descoperi.
Nimeni nu ar putea sa le faca portretul . . .
Dar eu, voi incerca . . .
Goi, ca o vale . . .
Opaci, ca un elesteu plin de namol.
Cine oare poate sa treaca de la umbra la claritate, asa, intr-o clipa, fara nici macar sa
clipesti . . .
Discreti, ca un musafir . . .
Atenti, ca o bucata de gheata ce se topeste . . .
Adevarati, ca un trunchi de copac necioplit . . .
In Calea cea Mare, acel ce nu incearca sa se umple,
Nu e atins de curgerea timpului.
16. INTOARCEREA
(Chih Shu Chi . . .)

Atinge sumprema goliciune,

Pastreaza-te, in liniste . . .
Inaintea oricarei agitari . . .
Ca un musuroi al lucrurilor,
Eu as privi acea intoarcere . . .
Fiindca orice vietate,
Dupa ce a inflorit,
Se intoarce la radacina sa . . .
A se intoarce la radacini,
Se numeste liniste . . .
Se numeste a se intoarce la destinul sau . . .
A se intoarce la destinul sau se numeste a fi constant [ceea ce e intotdeauna asa]

Si a cunoaste ceea ce este intotdeauna asa, este iluminarea.

A nu cunoaste ceea ce e intotdeauna asa,
Este a alerga ca un orb, catre nenorocire . . .
Cel ce cunoaste ceea ce este intotdeauna asa,
Imbratiseaza si atinge implinirea . .
Iar cine imbratiseaza si atinge implinirea,
Va fi drept . . .
A fi drept e a fi maret . . .
A fi maret e a fi ceresc . . .
Iar a fi ceresc este a fi unul cu Marea Cale . . .

Intreaga viata vei fi inafara oricarui pericol . . .

17. A SE FACE OPAC
(Tai Shang Hsia Chih . . .)

Marele Maestru, se face mic, pururea. . .

In urma acestui lucru, ajunge sa fie iubit si slavit de catre discipolii lui.
Apoi, ajunge sa fie de temut,
Si mai tirziu ajunge chiar sa fie dispretuit.
Daca nu ai incredere in ceilalti,
Ceilalti nu vor avea incredere in tine.
Inteleptul e sters, un om de putine cuvinte . . .
El ii ajuta pe toti, sa se emancipeze.
Uite fructul muncii noastre - vor striga ei, apoi . . .

18. MINCINOSI IPOCRITI

(Ta Tao Fei . . .)

Cind Calea cea Mare a fost uitata,

S-a nascut dragostea si dreptatea.
Cu ratiunea si cu filozofia,
S-au nascut mii de ipocriti mincinosi.
Din vrajba intre toti membrii familiei,
S-a nascut cumintenia fiilor si dragostea de tata . . .
Din balamucul curtilor domnesti si din uzurparea tronului,
S-a nascut cinstea . . .

19 . ERUDITII . . .
(Chueh Sheng Chi Chih . . .)

Lasa-ti deoparte cunostintele si viclenia . . .

Asa, toti ceilalti vor profita mult mai mult . . .
Lasa deoparte dorinta ta de dreptate si de a fi cinstit,
Asa va inflori din nou iubirea de tata. . . .
Lasa deoparte grija si goana dupa cistig . . .
Asa vei vedea cum dispar hotii si tilharii . . .
Chiar daca acste trei lucruri sint de folos pentru a imparati,
Ar trebui sa alegi simplicitatea, si sa imbratisezi spontaneitatea . . .
Sa-ti pierzi importanta persoanei tale,
Si sa pui friu dorintelor tale . . .

10

20. A CUNOASTE, NU E
INTELEPCIUNEA
(Chueh Hsueh Wu Yu . . .)

Mai lasa studiile, ca asa vor dispare grijile,

In ce e diferit Da si Nu ?
In ce e diferit pozitivul si negativul ?
Ceea ce i-l sperie pe altul, trebuie, oare, sa ma sperie si pe mine, la fel?
Cit de absurd suna toate astea!
Toata lumea striga si benchetuieste,
Ca si cum ar fi un carnaval . . .
Un circ intreg plin de tiribombe . . .
Doar eu, ramin asa, in pace . . .
Fara sa ma misc . . .
Par un prunc nou nascut care inca nu a suris . . .
Retras, ca un cersetor,
Par asa de neajutorat . . .
Cit de timpit sint eu ! . . .
Ce idiot ! . . .
Fiecare pare rau, si rau . . .
Doar eu tac, si tac . . .
Fiecare cu negoturile lor . . .
Doar eu ma abtin, salbatec, asa, capos . . .
De ce oi fi eu oare, asa de singular?
Fiindca stiu cum sa ma alimentez de la sinul maicii mele . . .

21. ASA !
(Kung Te Chih Jung)

Marele Har, intr-un fel natural, este a urma Calea cea Mare si nimic mai mult . . .
Calea cea Mare este pentru toata lumea o iluzie fantastica, o fantastica iluzie . . .
Dar in Calea cea Mare sint continute Arhetipurile,
In aceasta iluzie uluitoare, in Calea cea Mare, sint continute toate cele vii. . . .
Un miracol abia vizibil, dar locuit de esenta tuturor lucrurilor, si de cele mai mari
fagaduieli . . .

Din mosi stramosi, numele Ei a ramas in contemplarea inceputului lumii . . .

Cum pot eu sa stiu ca totul era la fel la inceputul lumii?
Uite asa !

11

22. ORIGAMI EXISTENTIAL

(Chu Tse Chuan . . .)

Impatureste-te, si vei ramane intreg.

Apleaca-te si vei fi indreptat . . .
Fii gol, pentru a te putea umple . . .
Batran, vei fi intinerit . . .
Pastreaza doar putin, acest putin va inmuguri . . .
Caci ce e mult se va pierde . . .
Inteleptul imbratiseza unul in fiecare fiinta,
E un model,
Nu se arata, si deodata, i-l vezi stralucind . . .
Nu se justifica in ceea ce face,
Ca sa fie laudat,
Nu se glorifica, si-asa creste valoarea sa . . .
Tace succesele sale, si din acest motiv se mentine,
Ne-rivalizind, nu are rival . . .
Acele vorbe din mosi stramosi Apleaca-te si vei ramane intreg
Nu sint vorbe in vint . . .
Daca ramai intreg, totul va veni la tine . . .

23. UNUL, CU CALEA CEA MARE

(Hsi Yen Tzu Jan . . .)

Vorbeste putin,
Fii curgator . . .
O vijelie nu dureaza mai mult decit o dimineata,
O furtuna se termina in aceeasi zi . .
Dar cine oare produce vintul si ploaia?
E Cerul si Pamantul, si daca nici macar munca Cerului si a Pamantului nu dureaza atit
de mult,
Ce am putea oare sa spunem de munca omului?
Cel ce seamana Calea cea Mare,
Se face unul cu Calea.
Cel ce seamana Harul,
Se face unul cu Harul . . .
Iar cel care i-i face curte pierzaniei,
Se face unul cu ea, la fel . . .
Cine se face unul cu Calea,

12

Calea cea Mare i-l ocroteste . . .

Cine se face unul cu Harul,
Harul i-l imbratiseaza . . .
Iar cine se face unul cu pierzania,
Chiar pierzania i-l primeste,
Lipsa de credinta cheama lipsa de credinta . . .

24. ELIMINA PODOABELE

(Chi Che Pu Li . . .)

Daca te ridici pe virfuri,

Nu te vei sustine prea mult . . .
Cine merge cu pasi foarte mari,
Acopera o mica distanta . . .
Iar cine se lauda pe sine,
Isi va pierde stralucirea . . .
Cine isi da dreptate siesi,
Nu e apreciat . . .
Cine isi lauda propiile talente,
E luat drept nating . . .
Cine se mindreste de succesele sale,
Isi pregateste caderea . . .
Toate acestea se intimpla pentru ca lumea sa ajunga a cunoaste Calea cea Mare . . .
Caci toate celelalte sint doar umbre,
Si podoabe nefolositoare,
Fiecare a gustat din toate acestea,
Dar omul Caii celei Mari,
Isi va intoarce privirea de la toate,
Si nu va intirzia la asa ceva . . .

13

25. CEI CINCI MARI

(Yu Wu Hun Cheng . . .)

Exista ceva fara forma, dar intreg.

S-a nascut inainte de Cer si de Pamant.
Nu are nume, si e fara de margini,
Nu depinde de nimeni, e de neatins.
Se misca neobosit, peste tot . . .
Hai sa-l numim maica lumii,
Cum nu-i stiu numele, ii voi spune Calea,
Din lipsa a ceva mai precis, ii voi spune Mare,
Maretie si intindere,
Intindere fara sfirsit . . .
Pentru a se duce, si pentru a veni . . .
Deci, Calea e Mare,
Cerul e Mare, Pamantul e Mare,
Si Omul e Mare . . .
Chiar daca fiinta omeneasca e una dintre cele patru maretii ale lumii,
Omul se ia dupa legile Pamantului,
Pamantul se ia dupa legile Cerului,
Cerul se ia dupa legile Caii celei Mari . . .
Iar Calea cea Mare se ia dupa propiile sale legi . . .

26. CARA-TI POVARA . . .

(Chung Wei Ching Ken . . . )

Greul e radacina Usorului,

Seninatatea e stapina nelinistei . . .
Asa inteleptul isi petrece timpul mergind si tot mergind, toata ziua . . .
Fara a si lasa greaua povara . . .
Chiar daca in jur se gasesc minunate peisaje,
Launtric. el ramane linistit . . .
Tu, care ai o mie de carute . . .
De ce oare arati ca lumea iti este asa de usoara?
Usorul isi pierde repede radacina,

14

Si asa incepe sa te roada nelinistea.

27. SECRETUL ESENTIAL

(Shan Hsing Wu Che)

Cine merge bine, nu lasa urme,

Cine vorbeste bine, nu are cuvinte gresite,
Cine numara bine, nu are nevoie de abac,
Cine inchide bine, nu are nevoie de lacat . . .
Si chair asa, nimeni nu poate deschide [ceea ce el a inchis]
Inteleptul e dispus sa faca bine oricui,
Fara a ignora pe nimeni . . .
Cine leaga bine, nu are nevoie de noduri . . .
Si chiar asa, nimeni nu desleaga [ceea ce el a innodat].
E ceea ce se numeste a urma lumina . . .
Omul bun e ajutorul omului mic. . .
Si omul mic e materialul omului bun.
A nu se considera a fi de seama, in asta sta marinimia,
A nu lua banii drept ca ceva important, si a nu-ti arata intelepciunea, ca si cum ai fi un
ignorant, asta e secretul esential.

28. PIATRA NECIOPLITA

(Chih Chi Hsiung Shou . . .)

Cunoaste in tine barbatul,

Dar cauta femeia . . .
Fa din tine o prapastie a lumii . . .
A fi o prapastie pentru lume,
E a se face unul cu harul de nespus,
E ca si cum te-ai intoarce la frageda copilarie . . .
Cunoaste in tine stralucirea,
Dar cauta umbra,
Fa-te masura lumii . . .
A fi a lumii masura,
E a merge cu harul de nemaivazut,
E a te intoarce la granita fara de capat,
Cunoaste gloria si infrunta-te cu nenorocirea . . .
Fa-te o vale a lumii . . .
A fi valea lumii
E a avea pe deplin acel har de neatins,
E a te intoarce la ceea ce e simplu.
Piatra inceputurilor

15

E o munca deja facuta . . .

De aceea omul cel intelept
Ia bucata de piatra necioplita ca model,
Si chiar daca e marele mester,
Nu se va apuca de cioplit . . .

29. POTIRUL CEL SFINT

(Chiang Yu Chu Tien Hsia . . .)

Oricare ar fi acela ce si-ar dori sa fie stapinul lumii, si asa, sa o foloseasca,

Greseste crunt . . .
Lumea e un potir sfint,
Pe care nu-l poti apuca,
Si de care nu poti sa te folosesti . . .
Cine i-l foloseste, i-l crapa,
Cine i-l apuca, i-l pierde . . .
Unii deschid drumurile, si altii ii urmeaza . . .
Unii au suflet mare, iar altii sint cam fricosi,
Unii sint plini de putere, altii, mai slabi. . . .
Unii stau drepti, altii mai cad . . .
Si de-asta omul intelept, evita orice exces, orice exagerare, si orice extravaganta . . .

30. FARA CALEA CEA MARE

TOTUL DISPARE . . .
(I Tao Tso Jen Chu . . .)

Omul puternic ce se mentine pe Calea cea Mare,

Nu cauta sa domine lumea cu arma.
Fiindca a presiona cu arma, cere un raspuns . . .
Acolo unde sint arme, gasesti razbunarea,
Iar nenorocirea a urmat intotdeauna bataliile . . .
Asa, omul cel bun, se apara, crunt, nimic mai mult.
El nu cucereste nimic cu forta, e doar hotarit, fara mindrie, fara parada, hotarit, fara a fi
provocator, hotarit, de nevoie, hotarit, fara dorinta de a domina . . .
31. VICTORIA: UN DOLIU
(Fu Chia Ping Che . . .)

16

Armele sint obiecte nenorocite,

Nimeni nu le iubeste . . .
Iar Omul Caii celei Mari le intoarce spatele . . .
Pentru Omul Bun, partea stinga e de cinste [locul unde e inima]
Dar la razboi el foloseste dreapta sa.
Fiindca armele sint lucruri nenorocite,
Nu ii vine bine cavalerului sa le foloseasca . . .
Daca nevoia nu i le baga in pumn,
E pacea, ceea ce el trebuie sa caute.
El nu se bucura de victorie,
Caci a se bucura asa, e a se bucura cu masacrarea oamenilor . . .
Cum poate oare cineva sa progreseze asa, intre oameni ?
Stinga e partea de cinste, in timpuri fericite . . .
Si dreapta, in momente nefericite . . .
La razboi, generalul corpului de cavalerie, sta la stinga . . .
Iar generalul-major, la dreapta . . .
Asa ca, vazind toate acestea, trebuie sa luam razboiul ca pe o inmormintare,
Caci acolo intilnesc moartea un mare numar de oameni . . .
E drept sa se tina doliu. . .
Asa cum dupa victorie e drept sa se faca obiceiurile funerare . . .

32. DULCE ROUA . . .

(Tao Chang Wu Ming . . .)

Eterna, fara nume, Calea cea Mare,

E Mica, in curata sa simplicitate,
De nimic in lume nu poate fi depasita . . .
Daca printii si imparatii ar urma-o,
Bucurindu-se de a sa maretie,
Din cer, spre pamant, in desavirsire,
Ar cadea o dulce roua . . .
Si poporul, nestrimtorat, s-ar aranja de la sine . . .
Cind apar institutiile, se nasc numele, iar cind incep sa se nasca numele,
E momentul de a se opri.
A sti cind trebuie sa te opresti, e a preveni pericolul . . .
Calea cea Mare e pentru lume,
Ceea ce este valea pentru izvor,
Ceea ce e marea pentru riu . . .

17

33. CUNOAST-TE PE TINE INSUTI

(Chih Jen Che Chih . . .)

A-i cunoaste pe ceilalti, este a fi atent,

Dar a te cunoaste pe tine insuti, este a fi luminat . . .
A-i invinge pe ceilalti, e a avea forta,
Dar a te invinge pe tine insuti, este a fi puternic . . .
Cine se crede bucuros si multumit,
Cine merge cu pas hotarit,
E stapinul dorintelor sale . . .
Cine nu-si va lasa locul,
Va dura . . .
Vei muri, dar nu o sa dispari,
Asta este nemurirea . . .

34. CEVA DESPRE DISCRETIE. . .

(Ta Tao Szu Hsi . . .)

Marea Cale e ca un riu ale carui valuri izbesc cind la stinga, cind la dreapta . . .
Toti depind de Ea pentru a trai, si Ea nu refuza nimic nimanui . . .
Ea face ceea ce trebuie sa faca, fara parada, si hraneste cu iubire pe toti, fara a se
considera importanta . . .
Pururea asa, fara a dori nimic . . .
Nu dispretuieste pe cei mici, si cu totii, se intorc la Ea, fara a-si da seama de maretia Ei
...
De-asta e Ea asa de mare . . .
Asa inteleptul, duce totul la capat,
Fara a se crede el insusi mare . . .
Si din acesta cauza, tot ceea ce el face, vorbeste despre a sa maretie . . .

35. MARELE ARHETIP

(Chih Ta Hsiang . . .)

Exista un Mare Arhetip, catre care lumea intreaga se indreapta . . .

Daca i-l iei drept model,
Nimic nu te va rani,
Si vei fi in pace, in siguranta si bucurie.
Muzica si cheful atrag pe oricine,
Dar cuvintele despre Calea cea Mare,
Fiind atit de butucanoase, si fara de gust,
Se asculta, dar nu se aud . . .
Se spun, dar nu se inteleg . . .

18


36. SUAVITATEA INVINGE TARIA
(Chiang Yu Hsi Chih . . .)
Ceea ce e inchis, inainte era deschis.
Trebuie sa pui tare, ceea ce vrei sa patrunda . . .
Trebuie sa suavizezi, ceea ce vrei sa incordezi . . .
Si mai intii sa dai, ca apoi sa iei . . .
Asta se cheama ceva ascuns in plina zi . . .
Ce e suav, invinge taria.
Gentiletea invinge pe cei neciopliti.
Pentru un peste, mai bine i-ar fi sa ramana la adinc,
Iar pentru armele unei tari, sa stea in umbra.

37. NIMIC DE FACUT

(Tao Chang Wu Wei)

Marea Cale, pururea, fara a face nimic . . .

Si chiar asa, totul pare deja facut . . .
Daca printii si imparatii ar urma-o,
Totul sub cer s-ar aranja de la sine.
Daca in in aceasta ordine ar apare vreo dorinta,
Simplicitatea fara Nume ar sti cum sa o realizeze . . .
Simplicitate Fara de Nume,
Mult mai departe de orice dorinta,
Cu propia Fara-Dorinta si cu Pacea, s-ar aranja tot,
Iar Lumea ar locui, atunci, in Marea Liniste . . .

38. FLOAREA DIN CALEA CEA MARE

(Shang Te Pu Te . . .)

Harul Inalt nu se grozaveste de a fi mare har si din aceasta cauza e Har.

Harul de Jos nu se lasa pina a nu-si arata harul si asa poate sa-l piarda.
Harul Inalt nu face nimic si de aceea nu are nimic de facut.
Harul de Jos vrea sa faca de toate, si din aceasta cauza e atit de ocupat cu facutul . . .
Bunatatea cea Mare face tot, si de aceea nu are nimic de facut,
Dreptatea cea Inalta face de toate,
Si de aceea e atit de ocupata cu facutul . . .
Politetea Cea Inalta face de toate,
Si de aceea e atit de ocupata cu a face din tot o ceremonie . . .
Chiar daca nimeni nu o ia in seama, ea continua sa insiste . . .
Din mosi stramosi se tot spune:
Cauta intii Calea cea Mare si apoi Harul,
Cauta intii Harul si apoi Bunatatea.

19

Cauta intii Bunatatea, si apoi Dreptatea,

Cauta intii Dreptatea si apoi Politetea,
Politetea e izvorul sinceritatii dar, la fel, poate fi cauza dezordinii . . .
Intelegerea e Floarea Caii celei Mari, dar in acelasi timp e pragul nestiintei.

De aceea Inteleptul se sprijina pe ceva solid, si nu pe floarea trecatoare,

Pune mina pe poama, si lasa deoparte florile,
Apuca poama si nu baga in seama florile . . .

39. CUMPATAREA E UN TEMEI

(Hsi Chih Te I Che . . .)

Uite aici tot ce a atins implinirea unica, inca de demult:

Cerul s-a implinit in unul, si a ajuns sa fie senin . . .
Pamantul s-a implinit in unul, si a ajuns sa stea linistit,
Ingerii s-au implinit in unul, si de acolo au primit harul lor,
Marile riuri s-au implinit in unul, si asa s-au umplut . . .
Fiintele s-au implinit in unul, iar apoi s-au inmultit . . .
Iar Printii s-au implinit in unul, si asa au ajuns sa imparateasca lumea . . .
Daca Cerul nu ar fi senin, s-ar face praf . . .
Daca Pamantul nu ar sta cuminte, s-ar face bucati . . .
Daca Ingerii nu ar fi puternici, nici nu ar exista . . .
Daca riurile nu ar fi pline, s-ar seca.
Daca fiintele nu s-ar inmulti, ar putea sa dispara . . .
Daca Printii nu ar fi deosebiti, ar cadea . . .
Cumpatarea e radacina maretiei, si adincul e temeiul inaltimii . . .
De aceea printii si oamenii mari, se numesc pe ei insisi orfani, cersetori.
Nu e oare asa din cauza ca ei vad in cumpatare un temei?
Excesul de cinste e ca necinstea,
Fiindca intelepciunea nu ceva care sa straluceasca ca o bijuterie . . .
Nici ca sa sune ca o toba de piatra . . .
40. INTOARCEREA E MISCAREA
CAII CELEI MARI
(Fan Che Tao Chih Tung . . .)

Intoarcerea e izvorul primordial al Caii celei Mari . . .

Subtilitatea e functia ei . . .
Toate fiintele lumii merg catre viata,
Si din viata merg catre esenta vidului lor. . .

20

41. PATRATUL FARA DE COLTURI

(Shang Shih Wen Tao . . .)

Cind un om mare aude pomenindu-se de Calea cea Mare,

O ia in seama cu mare grija . . .
Cind un om mediocru aude vorbindu-se de Calea cea Mare,
Pe deoparte o cauta, iar pe de alta, o uita . . .
Cind un om mic aude vorbindu-se de Calea cea Mare, izbucneste in hohote. . .
Nu ar fi Mare Calea daca asta nu ar izbucni in ris . . .
Stramosii spuneau asa:
Calea cea Mare a Luminii pare intunecata . . .
Calea cea Mare a progresului pare ca merge inapoi . . .
Calea cea Mare e dreapta, dar pare strimba . . .
Harul cel Inalt pare o prapastie . . .
Lumina stralucitoare pare intunecata . . .
Puterea din plin nu pare indeajuns.
Puterea bine asezata pare ca sovaieste . . .
Iar Puterea Adevarata pare saracie.
Marele Patrat nu are colturi . . .
Marele Potir se umple incet . . .
Marea Muzica e tacuta . . .
Si Marea Forma nu are contur . . .
Ascunsa si fara nume, Calea cea Mare pe toate le sustine si le implineste . . .

42. DIN TREI S-AU NACUT TOATE

(Tao Sheng I . . .)

Din Calea cea Mare se nascu Unul.

Din Unu s-a nascut Doi.
Din Doi s-a nascut Trei.
Si din Trei s-au nascut toate cele . . .
Toate cele, cara acea umbra si acea lumina ce le invaluiesc,
Se umplu de armonie prin respiratia lor . . .
Cine oare ar vrea sa fie oropsit, orfan sau cersetor?
Si uite, cu aceste nume se numeau pe sine insisi, printii . . .
Cine cistiga, pierde, iar cine pierde cistiga . . .
Eu arat ceea ce mi-au aratat:
Pe acela care e violent, i-l asteapta o moarte violenta. . . .
Asta mi-a spus-o maestrul meu . . .

21

43. DOAR VIDUL NU ARE GRESELI

(Tien Hsia Chih Chih . . .)

Ceea ce e mai suav in aceasta lume, invinge pe ceea ce e dur . . .

Doar vidul nu are greseli . . .
In asta recunosc eu eficacitatea de a nu face nimic . . .
Lectia de a nu spune,
Eficacitatea de a nu face,
Nimic in lume nu poate sa le egaleze.

44. MULTUMESTE-TE CU PUTIN

(Ming Yu Shen Shu Chin . . .)

Faima sau trupul,

Ce e oare mai scump?
Intre trup si bogatie,
Ce e oare mai drag?
Intre pierdere si cistig,
Ce e oare mai dureros?
Cel ce doreste prea multe,
Va ajunge sa fie crunt inselat . . .
Cel ce pastreaza multe,
Isi grabeste pierzania . . .
A se bucura cu putin,
Este a opri nenorocirea,
Si a se opri chiar la timp,
Previne orice pericol . . .
Altfel, uita de adincile batrineti . . .

45. LINISTE SI PACE . . .

(Ta Cheng Jo Chueh . . .)

Desavirsirea Suprema pare nedesavirsita . . .

Dar folosul ei nu se termina nicicind.
Implinirea Suprema pare goala . . .
Dar folosul ei nu are limite . . .
Dreptatea Suprema pare strimba . . .
Suprema Dibacie pare stingacie . . .
Si Elocventa Suprema pare un bilbiit. . .
Daca esti nelinistit iti va fi frig . . .
Daca esti linistit o sa-ti pastrezi caldura . . .
Linistea si Pacea sint masura lumii . . .

22

46. A EXCITA DORINTA: O CRIMA

(Tien Hsia You Tao Chueh . . .)

Daca Lumea ar merge pe Calea cea Mare,

Armasarii s-ar intrebuinta pentru a cara murdaria,
Dar cum nu merge pe Calea cea Mare,
Bidiviii de lupta umplu grajdurile.
Nu exista crima mai mare decit acea de a excita dorinta . . .
Nu e nenorocire mai mare decit aceea de a fi nesaturat . . .
Nu exista viciu mai mare decit acela de a fi ambitios . . .
Cine se crede multumit, va fi multumit pentru totdeauna . . .

47. INTERNETUL CAII CELEI MARI

(Pu Chu Hu . . .)

Fara sa iesi la poarta,

Poti cunoaste lumea . . .
Fara a privi pe fereastra,
Poti vedea Calea Laptelui . . .
Cu cit mai departe te duci,
Cu-atit mai pierdut te simti . . .
Din aceasta cauza, inteleptul,
Fara a se misca, ajunge . . .
Fara a vedea, numeste . . .
Fara a face, savirseste . . .

48. CISTIGA LUMEA

FARA A FACE NIMIC . . .
(Wei Hsueh Jih I . . .)

A cunoaste e a adauga in fiecare zi cite ceva . . .

A urma Calea cea Mare e a renunta in fiecare zi la ceva . . .
Micsoreaza-te, si iarasi, mai micsoreaza-te putin . . .
Pina la Fapta fara de Fapta . . .
Prin a nu face, nimic nu ramane de facut . . .
A renunta la tot e a cistiga Lumea.
A cauta un cistig e a nu fi demn de a cistiga lumea . . .

23

49. AI INCREDERE . . .
(Sheng Jen Wu Chang Hsin . . .)

Inteleptul nu are tot timpul acelasi gind . . .

Dar are incredere in aceia in care nimeni nu are incredere . . .
Asa increderea creste . . .
Inteleptul merge asa, cu lumea,
Sfios si necunoscut . . .
Si inima sa e cu lumea . . .
Toti i-l privesc si i-l asculta,
Si el ii vede pe toti ca pe niste copii.
Inteleptul nu e la fel nicicind,
El se poarta ca si cum ar avea o mie de inimi . . .
Bun cu cei buni,
Si la fel de bun cu nebunii . . .
Asa creste bunatatea . . .

50. SUPERSTITIA LUI TREISPE

(Chu Sheng Ju Szu . . .)

A iesi, e a trai, si a intra, e a muri . . .

Treispele e cu tine toata viata . . .
Si tot treispele, te insoteste la moarte.
De e e asa, oare?
Lumea crede ca treispele are de-a face cu moartea, nu cu viata, si cu totii isi pierd
timpul cu asta toata viata . . .
Dar cel ce cunoste arta de a avea grija de viata sa,
Nu se pazeste, si nici nu-i e frica de rinoceri, sau de tigri, cind calatoreste.
Nici nu se pazeste de armele dusmanilor, in lupta . . .
Rinocerul, nu stie unde sa-l impunga,
Si tigrul nu stie unde sa-l zgirie . . .
Palosul nu stie unde sa-l raneasca . . .
De ce oare?
Asta e fiindca nimeni nu gaseste in el vreun punct mortal . . .

24

51. PUTEREA TAINICA

(Tao Sheng Chih . . .)

Calea cea Mare le da viata,

Harul ii face sa creasca . . .
Calauza launtrica ii pazeste . . .
Natura ii implineste . . .
De-asta toate cele, intr-un fel impartasit unanim,
Slavesc Calea cea Mare,
Si cinstesc Harul . . .
Si nu e vorba ca slavesc Calea cea Mare, si ca cinstesc Harul, pentru ca li s-a impus
asta . . .
E ceva natural . . .
Asa e cum Calea cea Mare le da viata, si cum Harul ii creste . . .
Ii sustine si ii face mari, ii pazeste si ii incalzeste . . .
Ii nutreste si ii apara . . .
A da viata fara a cere nimic in schimb,
A face treaba sa si a nu se lauda pentru asta . . .
A conduce lumea fara a presiona . . .
Poate oare sa fie altul decit Harul cel Tainic ?

52. NUMARUL DE AUR

(Tien Hsia You Shih . . .)

Lumea are un inceput in care eu vad pe Maica Lumii . . .

Tot cel ce are pe Mama, curind va cunoaste Fiul, iar cunoscind Fiul, se va intoarce din
nou la sinul Mamei.
Acesta nu va intilni in viata nici-un pericol . . .
Inchide toate iesirile. Daca inchizi toate portile vei ajunge, fara sa te consumi, la
sfirsitul vietii tale . . .
Cel ce deschide toate usile si isi inmulteste nevoile, uite-l aici la capatul vietii, fara
nici-un ajutor . . .
Acela ce poate sa-si concentreze privirea launtric . . .
Cel ce invata sa cedeze,
E Maestrul Puterii . . .
Foloseste Lumina si intoarce-ti catre tine insuti, privirea launtrica . . .
Asa te vei pazi de o mie de necazuri,
Semanind Numarul de Aur . . .

25


53. UN BOB DE INTELEPCIUNE
(Shih E Chieh Jan . . .)

Daca ai avea un bob de intelepciune,

Ai merge pe Calea cea Mare,
Avind doar grija de a no o lua razna.
Calea cea Mare e permanenta, si dreapta . . .
Dar ceilalti, o iau pe scurtaturi . . .
Drumurile importante sint foarte ingrijite, dar pe cimpuri sint doar maracini, si
grinarele sint goale . . .
Uite ce bogate vesminte au toti,
Si ce spade ascutite poarta la cingatoare . . .
Umflati de baut si de mincat, plini pina peste cap, mult pe deasupra nevoilor lor . . .
Merg pe Calea Tilharilor , nu pe Calea cea Mare . . .
54. MEDITATIE
(Shan Chien Che Pu Pa . . . )

Ceea ce e bine plantat, nu poate fi smuls din radacini . . .

Ceea ce e bine strins, nu poate fi imprastiat . . .
E multumita acestui Har, ca fii si nepotii apreciaza asa de mult viata in familie . . .
Cultivat launtric, in tine insuti,
Harul Caii celei Mari ajunge sa fie un Har usor de atins,
Cultivat in familie, acest Har ajunge sa fie din belsug,
Cultivat la oras, ajunge sa fie Har de fiecare zi,
Si cultivat in tara intreaga, se transforma in Har infloritor.
Cultivat in lumea intreaga
Ajunge sa fie Har Universal . . .
Cunoaste pe om prin tine insuti,
Familia, prin familie
Poporul prin popor,
Si Lumea prin Lume. . . .
Cum pot eu sa stiu cum e Lumea?
Uite asa !

26

55. COPILUL NOU-NASCUT

(Han Te Chih Hou . . .)

Cel ce are Harul e ca un copil nou-nascut . . .

Viespea, si scorpionii, si serpii, i-l respecta . . .
Pasarile rapitoare nu-l ating, si animalele salbatice nu i-l ataca . . .
Are vina si oase tari, muschii lui sint suavi, dar bratul sau e foarte puternic.
Nu se gindeste la chestii sexuale, dar membrul sau viril e ca un par, si forta lui e
deplina . . .
Poate sa strige ziua intreaga fara a se simti obosit . . .
Fiindca cunoaste desavirsirea perfecta . . .
A cunoaste desavirsirea e a sti care e Numarul de Aur, Fiinta Luminoasa.
Dar cu graba se pierde tot . . .
A misca in exces puterile tale e a te subrezi,
A-ti cheltui vigoarea e a-ti grabi caderea . . .
Toate astea se numesc invers decit pe Calea cea Mare . . .
E a te duce sati cauti moartea . . .

56.

A STI SI A NU SPUNE, A VORBI SI A NU STI . . .

(Chih Che Pu Yen . . .)

A sti, nu e a vorbi, a vorbi, nu e a sti.

Condamna orice iesire,
Inchide orice deschidere,
Pileste orice colt,
Desfa orice incurcatura,
Fa-te unul cu Lumina,
Curata orice pata . . .
In asta sta realitatea Fiintei Tainice.
Daca te apropii, o alungi . . .
Daca incerci sa o ajuti, o strici . . .
Daca incerci sa o ridici in slavi, o jignesti . . .
Findca nimic in lume nu o intrece in inaltime . . .

27

57 . DRAGOSTEA PENTRU LINISTE

O tara se conduce cu spiritul dreptatii,

O lupta se sustine datorita loviturilor surprinzatoare . . .
Dar e cu a nu face nimic cum se cistiga Lumea . . .
Cum oare stiu eu asta?
Uite asa!
Cu cit mai mult exista interziceri si restrictii,
Pe-atit mai mult se saraceste poporul.
Pe cit mai mult contezi cu arme ascutite . . .
Cu-atit mai mult creste dezordinea.
Cu cit mai mult umbla viclenia,
Pe-atit mai mult se vad ciudatele ei fructe . . .
Cu cit se inmultesc legile,
Cu-atit cresc tilharii . . .
De-asta inteleptul,
Face, a lasa de facut . . .
Si asa poporul creste de la sine . . .
Are dragoste pentru liniste . . .
Si poporul apuca de la sine pe Drumul cel Drept . . .
Nu se apuca de nimic,
Si de la sine poporul infloreste. . .
Nu hraneste nici-o dorinta,
Si de la sine, se intoarce poporul, la cele simple . . .

58. STRALUCIREA CE NU ORBESTE

(I Cheng Chih Kuo . . .)

(Chi Cheng Men Men . . .)

Cu un conducator tacut, tacut,

Poporul e simplu, simplu . . .
Cu un conducator ironic, ironic,
Poporul e cinic, cinic . . .
Nenorocirea cara in sinul ei fericirea.
Si fericirea aduce nefericire . . .
Ar spune acela ce vede de sus,
Ca a merge pe drumul drept si a o lua pe scurtatura, sint treburi diferite . . .
Ceea ce e normal, devine extravagant,
Si cea ce e binefacator, strica totul.
E din mosi-stramosi de cind a inceput sa se piarda omul . . .
Si din aceasta cauza, inteleptul e ascutit, dar nu taie . . .
E aplecat, dar nu cade . . .
E drept, dar nu e nedrept . . .
Straluceste, dar nu orbitor. . .

28

59. CULMEA TAINICA

(Chih Jen, Shih Tien . . .)

Pentru a conduce poporul,

Si pentru a servi Cerul,
Nimic mai bun decit economia . . .
Economia da nastere la concentrare,
Si concentrarea produce o mare agoniseala de Har . . .
Aceasta agoniseala de Har darima orice obstacol,
Si acel ce invinge orice obstacol va atinge Culmea Tainica . . .
Iar cine atinge Culmea Tainica,
Va fi Conducatorul Tarii,
Si va ajunge sa fie nemuritor . . .
Uite, asta se numeste Calea cea Mare,
Adinc inradacinata,
Drept semanata,
Izvor de viata lunga si de viziune fara de margini . . .

60. A FRIGE SARDINE . . .

(Chih Ta Kuo . . .)

A conduce o mare tara,

E cum ai frige niste mici pestisori.
Daca veghezi Lumea pe Calea cea Mare,
Dracii Impielitati vor fi apucati de catre Ingerii Luminosi . . .
Asta nu inseamna ca Ingerii Luminosi nu ar putea sa apuce pe Draci, prin ei insisi,
Ci pentru ca asa, Dracii nu ar avea nici-un motiv ca sa-i deranjeze pe oameni . . .
Si sa nu crezi ca asa ar pierde nici macar putin din puterea lor de a fi raufacatori . . .
Inteleptul nu le cere sa pedepseasca pe nimeni,
Iar asa, aceste doua mari puteri,
Nu se vor lupta intre ele . . .
Asa Marele Har ii are pe toti, drept controlati,
Si cu totii, ajuta intr-o directie comuna . . .

29

61. UNII SE COBOARA PENTRU A CONDUCE, IAR ALTII SE COBOARA PENTRU

A FI CONDUSI
(Ta Kuo Hsia Liu . . .)

E o tara mare, acolo jos,

Unde se aduna toate apele . . .
E ceea ce se numeste femeninul din Lume . . .
Femeninul cucereste totul cu blindete.
Cucereste din cauza ca s-a imblinzit in asteptare . . .
Si o mare tara coboara in fata unei mici tari . . .
Iar asa, o cucereste . . .
O mica tara, la rindul ei, se coboara, la fel. . .
Iar asa cucerirea nu se va complica.
Si ce tot vrea Tara cea Mare?
Vrea sa puna stapinire pe cit mai multi subjugati . . .
Si una mica?
Sa serveasca unui stapin. . .
E clar ca amindoua profita cu aceasta intelegere . . .
Dar e Tara Mare cea care trebuie sa faca o reverenta . . .

62. CADOURILE INTELEPTULUI

(Tao Che Wan Wu Chih Ao . . .)

Calea cea Mare, comoara tuturor.

Comoara celui drept si iertarea celui vinovat . . .
Frumoasele cuvinte te fac sa fii apreciat . . .
Bunele fapte fac ca toti sa te respecte.
Si cu vinovatul, ce?
De ce sa-l alungi?
Cind vei fi prezent la ridicarea unuia ca Imparat, cind isi alege pe cei trei ministrii,
Las-i pe ceilalti sa aduca mari cadouri si sa vina cu mari atentii,
Iar tu, ofera-i imparatului sa-l inveti cum sa se aseze in meditatie pe Calea cea Mare . .
.
De ce oare stramosii apreciau asa de mult Calea cea Mare?
Nu e oare fiindca aceasta Cale poate fi gasita de oricine o cauta, si ca prin Harul sau
iarta orice pacat?
Da! . . .
Si din aceasta cauza, e comoara lumii. . .

30

63. FAPTUIESTE CU A NU FAPTUI

(Wei Wu Wei . . .)

Faptuieste cu a nu faptui . . .
Fa cu ne-facutul . . .
Gusta asa, fara a gusta . . .
Mareste putinul . . .
Da-i un nume nimicului . . .
Raspunde raului ce ti-au facut, cu Harul . . .
Invata cum sa invingi totul, cu bunavointa, impotriva tuturor rauvoitorilor.
Invata a imblinzi Marele cu Micul. . .
Din aceasta cauza, inteleptul nu face nici-un efort pentru a duce la capat fapte mari,
Si face fapte mari prin insasi asta . . .
A promite aiurea e a nu avea cuvint.
A crede ca totul e usor, e a crea o mie de obstacole . . .
Di aceasta cauza, inteleptul crede ca totul e greu,
Si totul se usureaza la trecerea sa . . .
64. COPACUL-SAMINTA . . .
( Chi An I Chih . . .)

Cea ce este oprit, e usor de avut.

Ceea ce nu a incoltit, e usor de a fi prevenit . . .
Ceea ce e firav, e usor de rupt,
Ceea ce e e plin,
E usor de imprastiat . . .
Faptuieste lucrurile inainte ca ele sa vina,
Ajuta a preveni dezordinea prin rinduiala . . .
Acest copac ce imbratisez acum, cu bratele mele,
A fost si el la inceput, o mica saminta . . .
Acest turn de noua etaje,
A crescut de la o caramida . . .
O calatorie de o mie de leghe,
A inceput cu un pas . . .
Cel ce face, va distruge . . .
Cel ce apuca, va pierde . . .
De-asta inteleptul, nu faptuieste nimic,
Si datorita acestui fapt, nimic nu distruge . . .
El nu apuca nimic, si din aceasta cauza, nimic nu are de pierdut . . .
Lumea, fiind asa prinsa de tot,
Greseste in toate, inainte de a le avea.
Iar tu, pune te rog aceeasi rabdare la sfirsit, cum si la inceput . . .
Evita asa, ruina . . .
Uite de ce inteleptul doreste sa nu doreasca . . .
Dispretuieste tot ceea ce e scump . . .

31

Invata a te desvata . . .
Aratale tuturor cum sa fie cumpatati in excesele lor . . .
Ajuta toate fiintele sa traiasca urmindu-si adevaratele lor insusiri. . .
Si pazeste-te de a le forta . . .

65. INGIMFAREA . . .
(Ku Chih Shan Wei Tao Che . . .)

Stramosii care aveau Calea cea Mare,

Nu cautau sa emancipeze poporul.
Ei incercau mai bine sa-l faca mai simplu . . .
De ce oare e asa de greu de a guverna un popor?
E datorita fatului ca exista un exces de ingimfare . . .
Cine stapineste o tara cu ingimfarea,
Va fi pentru popor un raufacator . . .
Cine i-l stapineste renuntind la ingimfarea sa,
Va fi pentru popor un binefacator . . .
A cunoaste aceste doua legi iti va da un model, si o regula . . .
Pastreaza-le pururea, caci au un Har Tainic,
Har Adinc si fara de margini,
Dupa care, totul merge inainte, pina ce, din nou, se va intoarce la Marea Desavirsire . .
.
66. FARA RIVAL
(Chiang Hai So I . . .)

Ce e oare ceea ce face ca marile riuri si Marea, sa fie mai mari decit riuletele si decit
dealurile?
E pentru ca ei sint mai jos decit ele!
Vrei sa te ridici, oare, pe deasupra tuturor?
Pai atunci incepe cu a fi cel din urma!
Din aceasta cauza, inteleptul, atunci cind sta deasupra tuturor,
Nimeni nu simte a sa greutate . . .
Cind inteleptul conduce poporul,
Poporul nu simte mina lui. . .
Si nimeni nu se indeparteaza, chiar i-l imping inainte . . .
Neintrecindu-se cu nimeni, iata ca nimeni nu-l intrece . . .

32

67. TREI COMORI

(Tien Hsia Chieh Wei E Ta . . .)

Toata lumea zice ca Marea Cale e mare . . .

Dar adevarul este ca Ea nu seamana cu nimic . . .
Datorita maretiei sale, nimic nu-i poate fi asemanator . . .
Si mai mult, daca ar semana cu ceva,
Demult incoace ar fi ajuns sa fie mica . . .
Am trei comori ce patrez neincetat,
Prima e Iubirea . . .
A doua e Cumpatarea. . .
Si a treia e Modestia . . .
Nu vreau sa o iau asa, inaintea lumii.
Prin Iubire, ajung sa fiu viteaz,
Prin Cumpatare, as putea ajunge sa fiu marinimos,
Si prin modestia de a nu vrea sa imparatesc, as ajunge usor sa fiu Seful Suprem . . .
Cine pretinde sa fie viteaz fara a avea iubire,
Cine pretinde sa fie generos fara a fi cumpatat,
Si cine pretinde de a fi primul fara a se pune in ultimul loc,
Asta va face curte mortii . . .
Iubirea: aducatoarea victoriei in lupta . . .
Puternic scut ce te apara . . .
Pe cel ce iubeste, Cerul i-l pazeste.
Si ii face camasa de zale din propia lui iubire. . .

68. A CUCERI SI A NU FUGI DE ADVERSAR . . .

(Shan Wei Shih . . .)

Marele Conducator nu isi arata armele . . .

Adevaratul Razboinic nu se enerveaza . . .
Scopul sau e de a cuceri adversarul,
Nu de a se pazi de a-l infrunta . . .
E a face de folos faptele oamenilor,
Si de a nu se supune dorintei lor de a-l stapini.
Intr-adevar, a avea puterea de a nu rivaliza,
Si a avea arta de a folosi toate talentele,
E a fi insotit de catre Cerul cel Inalt si Vechi . . .

33

69. STRATEGIE
(Yung Ping You Yen . . .)

Cuvintele de aur ale strategului sint:

Nu o lua niciodata pe dinainte, lasa-te sa fii atacat . . .
In loc sa inaintezi un pic, retrage-te mult . . .
E asta ceea ce se numeste a inainta fara a te misca . . .
A ceda, fara sa-ti sufleci minecile.
A captura dusmanul fara a-l infrunta nicicum . . .
A ridica un palos nevazut . . .
Dar cel mai rau lucru e a-ti subestima dusmanul . . .
E ca si cum ai pierde o comoara . . .
Atunci cind doua armate se vor lupta,
Victoria e a acelora ce stiu sa rabde.
70. PODOABA CEA ASCUNSA
(Wu Yen Shen I . . .)

E usor sa intelegi cuvintele mele,

Usor sa le pui la treaba . . .
Dar nu sint multi cei care le inteleg,
Si aproape nimeni nu le pune la treaba . . .
Spusele mele vin de la stramosi,
Si ceea ce fac eu are o calauza . . .
Daca lumea nu stie asta,
Cum ar putea sa stie cine sint eu?
Putini sint aceia care ma cunosc, dar sint speciali,
Si rar vad pe cite cineva care ma urmeaza . . .
Imbracat in pinza de sac,
Inteleptul pastreaza un diamant la sinul sau . . .
71. RAUL CE SE SIMTE RAU
(Chih Pu Chih Shang . . .)

A vedea Cunoasterea drept Ne-Cunoastere,

Iata ceea ce e Bine . . .
Dar a vedea Ne- Cunoasterea drept Cunoastere,
Iata ceva negativ . . .
Cineva se insanatoseste de un rau ce e luat drept rau.
Inteleptul nu se simte rau,
E raul sau cel care se simte rau . . .
Iar in ceea ce-l priveste,
Totul merge bine . . .

34

72. INTELEPT DAR INTUNECAT

(Min Pu Wei Wei . . .)

Cind lumea nu are frica de pericol,

Se poate infrunta cu orice pericol.
Sa nu ti se faca salasul strimt . . .
Nu dispretui locul unde traiesti . . .
Daca nu-l dispretuiesti, nu ti se va face hal de el . . .
Din aceasta cauza, inteleptul,
Se cunoaste pe sine,
Dar nu se lasa vazut prea mult. . .
Se oblojeste pe sine cu grija,
Dar nu crede ca e prea important . . .
E launtric ceea ce el iubeste . . .
Nu ceea ce e pe din-afara . . .

73. PLASA DESTINULUI

(Yung Yu Kan Tse Sha . . .)

Cel ce e prea indraznet,

Se intilneste cu moartea . . .
Cel ce e foarte atent, ramine viu . . .
Din aceste doua feluri de a fi,
Unul scoate un cistig, iar celalat pierde . . .
Insa, din toate datoriile pe care ni le cere Cerul, cine poate sti oare, de ce si pentru ce . .
.
Si din aceasta cauza, chiar Inteleptul tace . . .
Calea cea Mare a Cerului e aceea in care se invinge fara a te lupta,
E aceea unde se raspunde fara a vorbi . . .
E aceea unde se faptuiesc faptele, fara a te forta prea mult . . .
Marea Plasa a Cerului,
Are gauri mari,
Dar nimic nu lasa sa-i scape . . .

35

74. MARELE PEDEPSITOR

(Min Pu Wei Szu . . .)

La ce serveste sa misti spectrul mortii inaintea acelora ce nu o tem?

Daca poporul ar avea frica de moarte,
Ar lua exemplu de la aceia ce sint apucati si pedepsiti cu pedeapsa capitala, caci au
trecut peste lege . . .
Cum e ca inca indraznesc sa lipseasca legii?
Marele Calau e acolo, intotdeauna, pentru a taia capul . . .
E oare treaba ta de a omori in locul sau?
Asta e ca si cum ai taia lemnul in locul Marelui Timplar!
Oricine si-ar putea rani miinile . . .
75. TAINE SOCIALE
(Min Chih Chi . . .)

Daca poporul e flamind,

E pentru ca conducatorii sai maninca prea mult . . .
Asta e ceea ce ii face sa aiba atita foame . . .
Daca poporul e greu de condus,
E pentru ca conducatorii se baga prea mult in treburile sale . . .
Din aceasta cauza, il fac asa de rebel.
Daca poporul nu are frica de pedeapsa de moarte,
E fiindca conducatorii sai doresc sa traiasca mult prea bine . . .
De-asta poporul nu are teama de pedeapsa de muerte . . .
Doar inteleptul, doar el nu doreste sa traiasca prea bine . . .
Si din acest motiv pretuieste asa de mult valoarea vietii . . .

76. CREANGA USCATA, CREANGA FRAGEDA

(Jen Chih Sheng Yen Jou Jo . . .)

O fiinta vie se naste frageda si usoara,

Dar un mort e rigid si dur . . .
Aceasta creanga verde si mladioasa,
Ajunge sa fie dura si uscata cind moare . . .
Ceea ce e dur si rigid, insoteste moartea . . .
Ceea ce e suav si mladios, insoteste viata . . .
Aceasta armata puternica nu va obtine victoria . . .
Acest copac vinjos va fi doborit . . .
Ingimfarea si prepotenta sin joase,
Dar suavitatea si cumpatarea sin sublime . . .

36

77. ARCUL SI COARDA

(Tien chih Tao Chi You Chang Kung)

Calea cea Mare a Cerului,

E ca si cum ai intinde un arc . . .
Ce e sus, coboara,
Ce e jos, urca . . .
Daca coarda e prea larga, se scurteaza.
Daca nu ajunge, se intinde . . . ca sa ajunga . . .
Asa si Calea cea Mare . . .
Taie, daca e prea mult . . .
Si adauga, daca lipseste ceva . . .
Dar Calea cea Mare a Omului,
Nu are masura, intr-adevar . . .
Umilesc pe cei umili . . .
Si pretuiesc pe lingusitori . . .
Cine e oare acela capabil de a da lumii din ceea ce are prea mult?
Doar acela ce merge pe Calea cea Mare . . .
Si de-asta inteleptul face ce face, dar nu tine cont de ceea ce face . . .
Termina lucrul sau,
Dar nu se leaga de el . . .
Caci nu are dorinta de a fi luat in seama . .
78. IMPARATUL LUMII
(Tien Hasia Jou Ju . . .)

Nimic pe lume nu e mai curgator decit apa . . .

Dar ca ea, nimic nu e mai patrunzator si mai puternic . . .
Asta e datorita golului ei, si de-asta ajunge ea sa schimbe totul.
Ca suava putere si mladierea, sa doboare tot ceea ce e dur!
Putini sint aceia care sa nu stie asta, dar sint mult mai putini aceia care o pun la
fapta . . .
Cunoscind asta, inteleptul arata cum se cara povara unei tari intregi . . .
Si asta e a fi Domnul templelor Lumii . . .
Asta e a fi Imparatul Lumii . . .
Cuvintele drepte par strimbe . . .

37

79. A NU CERE NIMIC NIMANUI

(Ho Ta Yuan . . .)

Stinge toate plingerile tale . . .

Ai nevoie, mai intii, sa treci pe deasupra lipsurilor tale . . .
Poti atinge linistea, doar facind binele.
De aceea, Inteleptul accepta toate mirsaviile . . .
Fara a cere nimic de la semenii sai. . .
Pare un har a fi drept si a-si cere drepturile sale . . .
Dar cel ce are Harul Vidului,
Nu cere nimic nimanui . . .
Calea cea Mare a Cerului,
Nu are sentimente . . .
Si din aceasta cauza, are grija intotdeauna, de Omul cel Bun . . .
80. TARA DINTRE OCHI
(Hsiao Kuo Kua Min . . .)

Exista un loc unde traiesc foate putini oameni . . .

Ei sint mari razboinici . . .
Dar nu se falesc de puterea lor . . .
Sin oameni viteji carora nu le e frica de moarte, dar nu le place sa iasa departe . . .
Chiar daca ar avea corabii si trasuri,
Nu le-ar folosi ca sa se miste . . .
Chiar daca au arme si zale, nu le arata . . .
Sint oameni ce ar folosi funii si noduri pentru a-si cara lucrurile . . .
Gasesc gustoasa orice mincare, chiar daca e putina . . .
Si se simt in largul lor, oriunde . . .
Acest loc e foarte aproape . . .
Asa de aproape ca i-l poti auzi . . .
Auzi cintul cocosului si latratul ciinilor. . .
Si chiar asa, majoritatea oamenilor normali, ajung la adinci batrineti, si la un pas de
moarte,
Fara a apuca sa mearga pe-acolo, nici doar asa, in vizita . . .

38

81. CEEA CE E, E INVERS, POATE

(Hsin Yen Pu Mei . . .)

Cuvintele sincere, pote ca nu-ti vor place . . .

Cuvintele placute, poate ca nu sint sincere . . .
Bunatatea nu are nevoie sa se ofere.
Ceea ce se ofera prea mult, poate ca nu e asa de bun . . .
Inteleptul, poate ca nu e erudit . . .
Iar cel erudit, poate ca nu e intelept . .
Inteleptul nu pastreaza nimic . . .
Cu cit da celorlalti, cu atit mai mult se are pe sine . . .
Cu cit se da celorlalti,
Cu-atit mai mult are din sine . . .
Aceasta este Calea cea Mare.
A impinge dar nu a presiona . . .
Este ca si Calea cea Mare a Inteleptului . . .
A faptui fara a se lega de nimic . . .

39

UN SOARECE FACIND SURF PRINTRE VALURI . . .

40