Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
.
Deja distinsa Doamnă Adept Helena Petrovna Blavatsky a
vorbit în a sa Doctrină Secretă cu privire la VOCEA TĂCERII. Acea
frază, chiar dacă ar părea o contradicție, are o enormă profunzime,
pentru că respectiva voce face aluzie la mesajul pe care într-un anumit
moment din viața noastră vrea să ne facă să ajungem la FIINȚĂ, fie
pentru a ne face să evităm vreo calamitate sau pentru a ne face să
pătrundem în ceva transcendental pentru Spiritul nostru sau pentru viața
noastră în general.
Înseși cărțile sacre ale oricărei autentice religii mereu au fost scrise
grație prudentei voci a Tatălui care se află în secret pentru a lăsa o
moștenire divină posterității. În acest mod, inspirația acelora care au
creat cărți precum Biblia, a fost conferită de către FIINȚA
INTERIOARĂ PROFUNDĂ, care, la rândul ei, s-a folosit de forța
iluminatoare a Spiritului Sfânt… Scribii cărților hermetice au fost
indivizi care se găseau la înălțimea de a putea asculta sau simți ceea ce
Tatăl le revela, pentru a ne face pe toți să cunoaștem trăirile mistice pe
care le-au avut anumiți martiri, sfinți, profeți, avatari, ghizi, manu-și,
etc., etc., etc.
.
Pe măsură ce orice persoană își elimină agregatele psihologice
(a se citi: defecte) și umple treptat structura sa animică cu focuri
(alchimice), atunci se apropie din ce în ce mai mult de natura FIINȚEI.
Și dacă reușește să dezintegreze toate cele zece mii de agregate ce o
compun pe Bestia noastră interioară, atunci se va converti în substanță
FIINȚĂ, adică, va fi UNA CU FIINȚA ÎNSĂȘI. Când acest lucru are
loc, Inițiatul simte, în fiecare moment, doar VOCEA TATĂLUI, iar
Adeptul însuși ascultă de acea voce interioară atât pentru a transmite
mesajul Spiritului său divin cât și pentru chestiuni personale de natură
particular.
Această intuiție despre care vorbim aici primește în Orient numele
de PRAJÑA-PARAMITA iar Venerabilul nostru Patriarh a ajuns să o
posede, lucru de care cel care scrie aceste rânduri dă mărturie. În multe
ocazii, drag cititor, un servitor a vrut să îl întrebe pe V.M. Samael o
anumită chestiune relaționată cu o materie oarecare, și cu mult înainte de
a pune întrebarea mea, Patriarhul îmi dădea răspunsul. Era ceva
realmente senzațional! Acest fenomen a avut loc în multe ocazii și, în
ceea ce mă privește, el îmi producea mereu uimire, profundă uimire…
Personaje precum Michel de Nostradamus au elaborat faimoasele lor
CENTURII PROFETICE ascultând și văzând ceea ce FIINȚA le făcea
să PRESIMTĂ, SĂ INTUIASCĂ, sau uneori, SĂ INTUIASCĂ ȘI SĂ
VADĂ ÎN ACELAȘI TIMP, un întreg cadou pentru acel mare văzător.
Același lucru s-a întâmplat cu faimosul Edgar Cayce, care era capabil să
PRESIMTĂ SAU SĂ INTUIASCĂ cu claritate ceea ce i se întâmpla
unei anumite persoane aflată la mii de kilometri distanță. Cayce a
devenit faimos pentru că a prezis, fără greșeală, ceea ce se întâmpla de
fapt cu anumite persoane care erau bolnave și pe care știința medicală
din epoca sa le excludea sau le considera INCURABILE. Cayce le
spunea adevărata cauză a bolii lor și care era înțeleptul remediu care ar fi
reușit miracolul vindecării multor persoane. Încă există, în Statele Unite,
celebrul INSTITUT EDGAR CAYCE, astăzi preschimbat într-o
instituție de caritate…
INTUIȚIA SAU PRESENTIMENTUL reprezintă una dintre
miile de posibilități, pe care FIINȚA noastră le posedă pentru a ne
orienta atunci când Ea consideră acest lucru necesar și, evident, când
meritele inimii noastre astfel o permit. Din această cauza cuvântul
Tatălui este silențios, deoarece vorbește prin intermediul
presentimentelor sau INTUIȚIILOR. Ceea ce este important să știm aici,
distins cititor, este că spre deosebire de ceea ce mintea ne poate indica la
un moment dat, dovedindu-se într-un final să fie o rea orientare,
INTUIȚIA SAU PRESENTIMENTUL FIINȚEI niciodată nu greșește,
niciodată, niciodată. De ce? RĂSPUNS: pentru că FIINȚA este o
fracțiune din Dumnezeu în noi, și Dumnezeu nu aparține relativității ci
ABSOLUTULUI!, aceea este diferența……