Modul de transfer: modalitatea n

care mai multe comunicaii concurente

mpart ntre ele aceeai resurs a reelei
(pentru
comutaie
sau
pentru
transmisie), att n cadrul unui centru
de comutaie, ct i n cadrul reelei n
ansamblul ei. Alegerea unui anumit
mod de transfer depinde de anumite
restricii care se refer n principal la
urmtoarele aspecte:
1) Spectrul serviciilor oferite: un
spectru foarte larg de servicii, care se
difereniaz n mod clar n raport cu
debitul informaiilor transmise i cu
durata comunicaiilor. Deci, urm
servicii de telecomunic au: P/u
telemetrie: Durat comunic 1..10 sec;
Debit 1..500 bit/sec; P/u date la debit
mic: Durat comunic 10 sec..15 min;
Debit 10 bit/sec..10 kbit/sec; P/u
voce: Durat comunic 10 min..100
min; Debit 8 kbit/sec..200 kbit/sec;
P/u date la debit ridicat (sunet HiFi;
Videofonie): Durat comunic 1
min..2,5 ore; Debit 100 kbit/sec..200
Mbit/sec; P/u video de inalta calit:
Durat comunic 1 ora..100 ore; Debit
25 Mbit/sec..Gbit/sec.
2) Rata de eroare este exprimat ca un
procent al elementelor binare sau
pachetelor eronate din numrul total al
celor emise de surs sau pe o cale de
comunicaie.
3) Timpul de ndrumare este
ntrzierea definit ca timpul scurs ntre
momentul de emisie a unei informaii
de ctre surs i cel al recepiei sale la
destinaie. 4) Sporadicitatea: Dac
pentru o surs se definete un debit
maxim de emisie S i un debit mediu E,
atunci sporadicitatea sa este B = S/E. n
prezent modurile de transfer cunoscute
i folosite n reeaua de telecomunicaii
sunt: transferul prin comutaie de
circuite i transferul prin comutaie de
mesaje / pachete.
Comutaia de pachete: Const n
segmentar inf ce treb transm n mai
multe "bloc" informaion, numit mesaj.
Acest bloc li se anex n mod obligat o
zon special de inf, numit etichet, care
este deoseb de util n cadr re p/u:

rutar corect a mesaj, corec eror,

control flux informaio etc. Mesaj astfel
pregtit poate fi ndrumat de-a lung re,
dintr-un nod de comut n altul. El este
memorat, n ir de atept, n oricar nod
pe care l travers de-a lung re. Toate
vor fi retransm atunc cnd circ, ce
coresp traseul ales spre destin, devin
liber. Rezul c apar opera suplim de
gestion a ir de atept i de alocar
optim a resurs. Ca rezult este dificil s
se prevad mem de capacit conven.
Aceste neajuns sunt rezolv prin diviz
mesaj oferite de surs n unit
informaion de lung const i mic
pachete. Astf, se mai poat obin i
micor timp global de transm a inf,
deoar pachet aparinnd aceluia mesaj
sunt prelucr independ unele de altel. n
comut de pachet sunt utiliz dou
concepte:
1) Comut cu conex - un circ virt este
stabili nainte de a ncep emiter de
pachete. Surs emit un pachet de
semnaliz n fiec nod traversat
memorndu-se inform strict neces
ndrumr. Toate pachet aparinnd unei
comunic vor urma acelai drum de-a
lungul reelei.
2) Comut fr conex - fiec pachet de
inform al unei comunic este transm de
la surs la destin indepen de celelal. Fiec
pachet treb s conin o inf sufic care s
precizeze aparten lui la o comunic,
precum i loc su n secv de transm.
Modul de transfer asincron este o
evol import a comut de pachete, cunosc
i sub numele de comut rapid de
pachete. n acest caz pachet sunt de
mic mrime, 53 octei, ceea ce prod o
reduce a timp neces re p/u a prelucr un
pachet i o creter a debit de transm.
Marele avant al acestei tehn este posib
de a transp orice serv. Un sist ATM
asigur: a) Flexibilit i sigur p/u dezv
viitoare; b) Eficien n folosir resurs;
c) Simplif
proceduri de proiect,
instalare, ntrein i control al reel.
Comutatia de pachete divizeaza
mesajul in pachete de lungimi fixe (10 3
biti /pachet). Fiecare pachet se
completeaza cu info-A si comenzi si se

transmit succesiv, cu memorie si

retransmitere in fiecare nod de retea,
pana la destinatie. Avantaje: a) timpul
de transfer este mai mic; b) memoriile
necesare in nodurile de retea sunt mai
mici. Structura retelei de comutatie de
pachete arata in modul urmator: DES.
Terminalul A transmite pachete la
terminalul D (in ordinea A1D, A2D), la
terminalul B (A1B) si datagrame la
terminalul B (a1b, a2b). Circuitele
virtuale (CV) pastreaza aceeasi ruta
intre statii. Termenul de virtual se
refera la tehnica de memorareretransmitere, neexistand deci un
circuit fizic transparent. CV se
stabilesc, se mentin si se elibereaza.
Stabilirea CV intre terminalele TATD:
1) Terminalul A transmite un pachet
special CALL REQUEST' spre nodul
de retea (1), cerandu-i o conexiune
logica spre terminalul TD; 2) Nodul de
retea (1) decide sa ruteze pachetele spre
terminalul D pe directia (3); 3) Astfel
se transmite pachetul CALL
REQUEST' pe directia (3)(4); 4)
Nodul de retea (4) transmite CALL
REQUEST' la terminalul TD; 5) Daca
terminalul D este disponibil intoarce
spre (4) un pachet CALL ACCEPT';
6) Pachetul de acceptare este returnat
pe calea inversa spre terminalul A.
Transferul se realizeaza dupa cum
urmeaza: a) Fiecare pachet (A1D,
A2D) poarta un identificator de CV,
astfel incat orice nod de pe ruta
stabilita dirijeaza in mod corespunzator
pachetul; b) Nu se mai elibereaza nici o
decizie de rutare. Eliberarea CV se face
cu ajutorul pachetului CLEAR
REQUEST'. Datagramele sunt pachete
tratate independent, fara nici o referire
la pachetele anterioare ce apartin
aceluiasi mesaj. Se exemplifica astfel:
1) Terminalul A transmite datagramele

a1b, a2b destinate terminalului B; 2)

Nodul de retea (1) receptioneaza
pachetele in ordinea a1b, a2b; 3) Nodul
de retea (1) alege mai multe rute catre
terminalul B [(1)(2); (1)(3)]. Daca in
momentul primirii pachetului a1b,
coada de asteptare la directia (1)(3)
este mult mai scurta decat la directia
(1)(2), atunci nodul de retea (1)
dirijeaza pachetul pe directia (1)(3). n
funcie de tehnica de dirijare a
pachetelor n reea, se disting trei tipuri
de
comutaii:
circuit
virtual,
autodirijare i datagram (fig.4). n
cazul utilizrii comutaiei pe circuit
virtual, pachetul de date are asociat o
etichet de identificare a canalului
temporal alocat n cadrul multiplexului
temporal. Autodirijarea presupune
utilizarea de etichete care descriu
explicit
direcii
succesive
prin
comutatoarele traversate;
eticheta
trebuie deci s conin un pointer care
s indice zona urmtoare util a
etichetei de ndrumare. Datagrama
utilizeaz pachete de date, care conin o
etichet de identificare a destinatarului.
Entitatea de dirijare+Tabela de
Rutare+algoritmul de rutare=Ruter.
Modelul de Referin OSI este o stiva
de protocoale de comunicaie ierarhic
foarte des folosit pentru a realiza o
reea de calculatoare. Modelul de
Referin OSI ofer metode generale
pentru
realizarea
comunicaiei,
sistemelor de calcul pentru ca acestea
s poat schimba informaii, indiferent
de particularitile constructive ale
sistemelor.
Arhitectura:
DES.
Functiile nivelelor: Nivelul (7)
aplicatie - realizeaz interfaa cu
utilizatorul i interfaa cu aplicaiile,
specific interfaa de lucru cu
utilizatorul i gestioneaz comunicaia
ntre aplicaii (HTTP, FTP, Telnet).
Nivelul (6) prezentare - transform
datele n formate nelese de fiecare
aplicaie i de calculatoarele respective,
compresia datelor i criptarea (SMB,
AFP, NCP). Nivelul (5) sesiune -

furnizeaz controlul comunicaiei ntre

aplicaii.
Stabilete,
menine,
gestioneaz i nchide conexiuni
(sesiuni) ntre aplicaii (TLS, SSH,
NFS). Niv (4) transport - transferul
fiabil al informaiei ntre dou sisteme
terminale (end points) ale unei
comunicaii. Furnizeaz controlul
erorilor i controlul fluxului de date
ntre dou puncte terminale, asigurnd
ordinea corect a pachetelor de date
(TCP, UDP). Nivelul (3) retea determinarea cii optime pentru
realizarea transferului de informaii
ntr-o reea constituit din mai multe
segmente, prin fragmentarea i
reasamblarea informaiei (IP). Niv (2)
legatura de date - furnizeaz un
transport sigur, fiabil, al datelor de-a
lungul unei legturi fizice, realiznd
controlul erorilor de comunicatie, a
fluxului de date, a legaturii,
sincronizarea la nivel de cadru
(Ethernet, ATM, Wi-Fi). Niv (1) fizic
transmite un ir de bii pe un canal de
comunicaii (Cabl coax, radio, fibra
optica). Incapsulare si Decapsularea:
Pentru a putea fi adresat informaia
ctre un anumit nivel corespunztor, i
pentru ca acesta s o poat recunoate
ca fiind adresat lui, datele sunt supuse
unor
modificri
pe
parcursul
comunicrii. Acest proces este numit
ncapsulare, iar n cadrul lui
informaiile sunt grupate n pachete. Un
pachet de date este o unitate de
informaii grupate logic care circul
ntre computere (uniti de date Protocol Data Units - PDUs). Prin
procesul de ncapsulare fiecare nivel
adaug un anumit identificator la
informaia primit (antete / headers,
secvene terminale / trailers i alte
informaii) i o trimite mai departe.
Astfel, de la emitor datele pornesc de
la nivelul 7 Aplicaie i ajung s fie
mpachetate pn la nivelul 1 Fizic iar
la receptor se va derula procesul invers,
despachetnd de la nivelul 1 spre
nivelul 7, proces numit decapsulare.
Procesul de conversie a datelor
presupune
urmtorii
pai:
1)
Construirea datelor: Utilizatorul scrie
email-ul al crui text i eventual
imagini vor fi convertite n straturile
superioare (7,6,5). 2) Segmentarea
datelor: Se face la nivelul 4, n aa fel
nct se garanteaz c datele vor ajunge
n siguran de la un calculator la altul.
Aici si apare notiunea de segment. 3)
Adaugarea adreselor de reea: Se
face la nivelul nivelului 3 i se face

prin adaugarea unui header la

segmentul nivelului 3, rezultnd ceea
ce numim pachet. 4) Adugarea
headerului de strat 2: Aici se adaug
un header care conine informaii cu
privire la urmtoarea main care va
primi acea informaie. Rezultatul
acestei asamblri fiind ceea ce numim
un cadru (frame). 5) Convertirea n
biti pentru transmitere: Cadrul
trebuie convertit ntr-un format binar
pentru transmiterea printr-un mediu de
propagare.
Protocolul Ethernet: este denumirea
unei familii de protocoale de reele de
calculatoare bazat pe transmisia
cadrelor (frames) i utilizat la
implementarea reelelor locale de tip
LAN. Ethernet-ul se definete printr-un
ir de standarde pentru cablare i
semnalizare
electric
aparinnd
primelor dou niveluri din Modelul de
Referin OSI - nivelul fizic i legtur
de date. La nivelele de deasupra
nivelului fizic, aparatele dintr-o reea
Ethernet comunic ntre ele prin
mprirea mesajelor n multe pachete
mici, care se transmit i se
recepioneaz unul cte unul (dar foarte
repede). Fiecare aparat legat la reea
primete o adres de la protocolul
Media Access Control (Adres MAC),
unic, alctuit din 48 bii, i care se
folosete la identificarea att a sursei
ct i a destinaiei pachetelor. Pentru a
asigura conectivitatea la viteze i pe
distane mari s-a trecut de la cabluri
coaxial si toradate la fibra optic.
Exist mai multe tipuri de cadre:
Cadrul Ethernet Versiunea 2 (DIX);
Cadrul IEEE 802.2 LLC. Cadrul
Ethernet (IEEE 802.3): Dimensiunea
maxima a cadrului: 1.500 bytes.
Aceasta lungime dicteaza n cte cadre
va fi mprit mesajul. Un mesaj lung
va fi imprit n cadre, care vor fi
transmise pe rnd. La staia receptoare,
dup ce ajung toate cadrele, ele sunt

recombinate pentru
mesajul iniial.

reconstrui

Protocolul IP: este un protocol prin

care datele sunt trimise de la un
calculator la altul prin intermediu
Internetului. Comunicaia n Internet
funcioneaz dup cum urmeaz:
nivelul transport preia iruri de date i
le divide n datagrame. Fiecare
datagram este transmis prin Internet,
fiind eventual fragmentat n uniti
mai mici pe parcurs. Cnd toate aceste
fragmente ajung la maina destinaie
ele sunt reasamblate de nivelul reea n
datagrama original. O datagram IP
(un pachet) const dintr-o parte de antet
i o parte de text. Fiecare gazd i ruter
din internet are o adres IP, care
codific adresa sa de reea i de gazd.
Combinaia este unic. Este posibil ca
2 pachete IP de la aceeai surs s
plece pe ci diferite i s ajung la
aceeai destinaie. Pachetele IP nu au
garania c vor ajunge la destinaie.
Protocolul TCP: este un protocol
folosit de obicei de aplicaii care au
nevoie de confirmare de primire a
datelor. El asigura livrarea ordonata a
unui flux de octei de la un program de
pe un computer la alt program de pe un
alt computer aflat n reea. El mai
controleaz mrimea segmentului de
date, debitul de informaie, rata la care
se face schimbul de date, precum i
evitarea congestionrii traficului de
reea. Atunci cnd un program de
aplicare dorete sa trimit o bucat
mare de date pe Internet, n loc sa
fragmenteze datele n pachete IP de
dimensiuni mici i sa emit o serie de
cereri pentru protocolul IP, software-ul
poate emite o cerere unic pentru TCP
i sa lase protocolul TCP sa se ocupe de
detaliile de manipulare. TCP este un

serviciu de ncredere care garanteaz

livrarea unui flux de date trimis de la o
gazd la alta fr duplicarea sau
pierderea de date.
Algoritmul OSPF (Open Shortest
Path First): Stabilirea vecinilor inainte ca un router sa inunde cu
informatii privind starea legaturilor sale
celelallte routere, el trebuie sa
determine daca exista vreun vecin
conectatat la vreuna din legaturile sale.
In Figura urmat, routerele OSPF trimit
pachete Hello tuturor interfetelor OSPF
activate in vederea gasirii unui vecin.
Informatia din pachetele OSPF include
ID-ul routerului OSPF care trimite
pachetul. Primind un pachet Hello pe o
interfata, confirma faptul ca mai exista
un alt router OSPF pe acea legatura.
Atunci, OSPF realizeaza o adiancenta
cu vecinul. De exmplu, in figura, R1 va
stabili o adiacenta cu R2 si R3. DES.
Inainte ca doua routere sa isi formeze
adiacenta, ele trebuie sa se puna de
acord in privinta a trei valori: intervalul
de trimitere al pachetelor Hello,
intervalul de trimitere al pachetelor
Dead si tipul retelei. Intervalul Dead
este perioada, exprimata in secunde, in
care routerul va astepta sa primeasca un
nou pachet Hello inainte sa declare
vecinul ca fiind picat. Ca valoare
implicita, intervalul Dead este de 120
de secunde. Daca intervalul Dead
expira inainte ca routerul sa primeasca
un pachet Hello, OSPF va elimina acel
vecin din baza de date. Routerul va
trimite informatia cu starea legaturilor
despre vecinul picat pe toate

interfetele OSPF activate. Fiecare

router mentine o baza de date
continand
detalii
despre
starea
legaturilor de la alte routere. ID-ul
routerelor OSPF este folosit pentru a
identifica in mod unic domeniul de
rutare OSPF. ID-ul este o adresa IP.
Protocolul RIP (Routing Information
Protocol): Unul dintre primele
protocoale de rutare. Mai este numit si
Algoritmul Bellman-Ford (in cinstea
celor care l-au dezvoltat). In cadrul
acestui alogoritm vecinii schimba
informatii periodic sau dupa schimbari
de topologie. Update-urile periodice
sunt trimise la intervale regulate de
timp (30 de secunde). Routerul are
informatii in tabela de rutare privind
doar adresele de retea conectate la
propriile interefete si retelele la care
poate sa ajunga prin intermediul
vecinilor. Intreaga tabela de rutare este
trimisa la adresa 255.255.255.255.
ADSL: ADSL (din engl. Asymmetric
Digital Subscriber Line) este o
tehnologie care permite transmiterea
asimetric de date digitale, pe linie
telefonic de cupru, mai rapid (ntre
1,5-8
megabii/sec.)
dect
un modem voiceband convenional.
Acest lucru este posibil prin folosirea
frecvenelor care nu sunt utilizate de
semnalul
vocal
digitalizat.
Un splitter sau un microfiltru - permite
ca o conexiune de telefon unic s
poat fi utilizat att pentru transmisii
de date ct i pentru apeluri vocale, n
acelai timp. ADSL funcioneaz n

general doar pe distane scurte, de

obicei mai puin de 4 km, n funcie de
grosimea firului de cupru folosit.
Schema de conectare a tehnologiei
ADSL este foare simpla. La sfirsitul
liniei telefonice curente se conecteaza
echipament special (splitere) unul la
CTA, altul in oficiu (apartam) abon. La
spliterul abonatului se conect un telef
anal obisn si modem ADSL, care poate
indeplini functii de marsrutiz (router)
sau pod (bridge) intre reteaua local a
abon si marsrutizator periferic al
distribuitor.
Princip de function: Pentru a nu
incurca utiliz retelei telefonice conform
destinatiei sale, in ADSL limita
inferioar a intervalului de frecven se
afla la 26kHz. Limita superioara la 1,1
MHz. Aceasta banda se impare in 2
parti: latimea de banda de la 26 kHz
pina la 138 kHz necesara datelor de
iesire, si latimea de banda de la 138kHz
pina la 1,1MHz necesara datelor de
intrare. O astfel de diviz de frecv ne
perm sa vorbim la telef, fara sa intrerup
schimb de date pe aceeasi linie.
Avantaje: 1) Conexiune permanenta.
Nu este necesar sa instalam conexiune
de fiecare data cind dorim sa primim
sau trimitem un mesaj electronic. 2)
Viteza mare de acces; 3) Pastrarea
liniei de telef curente si posib utiliz
concomit cu accesul perman la intern;
4) Posib conect a mai mult calculat,
unite in retea locala; 5) Costul instalat
redus si plati lunare mici.

FTTX: Este un termen generic p/u

orice retea de telecomunic, in care de la
nod de comunic la o locatie specificata
ajunge cablul de fibra optica, si apoi,
pina la abonat cabl de cupru. Deci,
FTTX este doar un nivel fizic.
Cunoastem mai multe tip de arhitecturi:
FTTN (Fiber to the Node) optica pina
la nodul retelei (cupru mai mult de 300
m); FTTC (to the Curb) optica pina la
microraion, apartam sau case (cupru de
300 m); FTTB (to the Building)
optica pina la cladiri (cupru mai putin
de 300 m); FTTH (to the Home)
optica pina acasa (apartam sau case pe
pamint, cupru foarte putin). FTTS (to
the Subscriber) optica pina la abonat
(cupru lipseste). FTTN se utiliz ca o
conectare ieftina si rapida, unde este
prezenta infrastructura utilizarii in
prealabil a cuprului, iar tragerea opticii
nu este rentabila. Dezav: Calit mica a
serviciilor oferite; O limitare semnificat
a vitezei si nr de conex intr-un singur
cablu. FTTC o imbunatatire a FTTN
prin lipsa ultimului dezavantaj. Se
utiliz cupru intins in interior cladir,
care, de regula nu sunt supuse problem
cu ajungerea apei in conducta

telefonica, cu linii lungi ci calit firelor

de cupru utilizate, ceea ce permite o
viteza de transm mai mare pe sectorul
de cupru. Avantaj: Creste nr de abonati
si latimea de banda (avantaj principal);
Nu este necesar cunost specifice pentru
conect optica; Pret redus a cuprului.
FTTB optica pina la cladire. Se instal
un terminal, de la el se trage cabl pina
la apart. In apart se afla doar un cabl
care se unest la PC. Avant: Posib conect
in locuri unde FTTN si FTTC este
imposib; Cheltuieli de exploatare a
retelei mici si latime de banda mare.
Este cea mai utiliz de operatori majori
de telecomunic. FTTH optica pina la
apart. In apart se instal un terminal, iar
de la termin se trage un cabl pina la PC.
Avant: Cea mai mare latime de banda;
Este o varianta standardizata complet si
cea mai de perspectiva; Realizeaza
deservirea in masa a abonatilor la o dist
de 20 km de nodul de conex;
Reducerea cost in mod semnificat
datorit reducerii volum incapaerilor
tehnice (neces p/u amplas echipam),
reducerea consum de energ si cheltuieli
la intretinerea tehnica.