Sunteți pe pagina 1din 5

BALTAGUL (1930)

Reprezentant al perioade interbelice ,Sadoveanu a debutat in 1904 si a continuat sa


publice pana in 1960, deci e destul de greu de incadrat intr-o singura directie
literara.Desi a colaborat cu Samanatorul si cu Viata romaneasca ,este prea
putin daca il consideram strict un reprezentant al traditionalism.Oricum ,cele mai
bune opere le publica in epoca dintre razboaie,o epocain care se manifesta o
multitudine de formule in proza,intre care si-a gasit si Sadoveanu stilul.
Viata satului romanesc este principala tema a epicii sadoveniene ,intrucat taranul
roman a fost principalul meu erou,marturisea Sadoveanu intr-un discurs la
Academia Romana .
Taranul sadovenian este locuitorul de la munte,moldoveanul cu viata aspra ca si
meleagurile prapastioase pe care este sortit sa traiasca (asa cum ilustreaza
prozatorul in legenda de la inceputul romanuluiBaltagul .Romanul Baltagul de
Mihai Sadoveanu(1880-1961)a aparut in noiembrie 1930si este un adevaratpoem
al naturii si al sufletului omului simplu,o<<Miorita>> in dimensiuni mari (George
Calinescu).Versul moto,Stapana,stapane,/Mai chiama si-un cane,argumenteaza
viziunea mioritica asupra mortii ,careia Sadoveanu ii da o noua interpretare , aceea
a existentei duale ciclice ,succesiunea existentiala de la viata la moarte si din nou la
viata.
Tema romanului ilustreaza lumea arhaica a statului romanesc ,sufletul taranului
moldovean ca pastrator al lumii vechi,al traditiilor si al specificului national ,cu un
mod propriu de a gandi ,a simti si a reactiona in fata problemelor cruciale ale
vietii ,aparand principii de viata fundamentale ,statornicite din vremuri imemorabile.
Titlul este simbolic ,intrucat in mitologia autohtona baltagul este arma magica si
simbolica menita sa implineasca dreptatea ,este unealta justitiara.Ea este ,in
basmele populare ,furata de fortele malefice(zmei)si redobandita de personajul
pozitiv .Principala trasatura a baltagului este ca ,atunci cand este folosit pentru
infaptuirea dreptatii ,acesta nu se pateaza de sange: ...unealta raului se dovedeste
a fi ,intoarsa , arma binelui [...].Baltagul da prilej Vitoriei lipan ca,prin abile
intrebari,sa-l ispiteasca pe Calistrat Bogza afara dein tacerea sa pentru a vorbi si a
se demasca ;in sensul basmului arhaic ,baltagul este unealta magica ,insusita de
raufacator si recucerita de erou .Obiectul pare investit cu puteri uimitoare :atata
vreme cat se afla in posesia lui ,raufacatorul se pastreza ascuns ,pierzandu-l,el
apare cu adevarata sa infatisare.Cartea lui Sadoveanu se cheama<<Baltagul>>
asa cum se cheama unele basme <<Nuielusa fermecata >>sau <<Palosul
mazdravan>>.(Petru Mihai Gorcea Nesomnul capodoperelor Basmul eternei
repetitii.Insemnari sadoveniene )
Structura romanului evidentiaza doua componente :una simbolica mitica si cealalta
epica realista,care se interfereaza pe parcursul intregului roman.

Textul incepe cu o rememorare a personajului principal,Vitoria Lipan,a unei legende


pe care Nechifor ,sotul ei o spunea la petreceri.Legenda defineste rostul muntenilor
pe pamant si are rolul de a anticipa intrega desfasurare de forte din desfasurarea
actiunii .Vitoria este de la inceput descrisa intr-o atitudine care o plaseaza intr-o
lume arhaica: sta singura pe prispa ,in lumina de toamnasi toarce .Naratiunea se
face la persoana a treia,naratorul dovedindu-si inca de la inceput omniscienta prin
redarea gandurilor personajului principal,pe care ni le dezvaluie deslusit pe tot
parcursul actiunii.Astfel face loc unui portret al lui Nichifor(La mustata aceea
neagra si la ochii aceia cu sprancene aplecate si la toata infatisarea lui indesata si
spatoasa,Vitoria se uita ascutit si cu indarjire)si defineste sintetic relatia dintre cei
doi soti(...caci era dragostea ei de douazeci si mai bine de ani .Asa-i fusese drag in
tinerete Lipan.asa-i era drag s- acum ,cand aveau copii mari cat dansii.)Tot din
capitolul intai considerat drept intriga romanului:Nechifor plecase sa faca niste
tranzactii cu oi la Dorna si intarziase nepermis de mult .Timpul derularii actiunii este
destul de bine precizat ,prin repere ale calendarului traditional ;aproape de
SF.Andrei,in Postul Mare ,10 martie etc.,iar spatiul este foarte exact :Magura
Tarcaului ,Vatra Dornei ,Suha ,Sabasa etc.Luind in considerare visele premonitorii (il
viseaza pe Nechifor ,calare, cu spatele,trecand o apa neagra )si alte semne (cocosul
canta prelung ,cu spatele catre casa),Vitoria e convinsa inca de la inceput de
sfarsitul tragic al sotului sau, dar amana plecarea pe urmele lui ,pregatindu-se
indelung de drum.Isi pune toata gospodaria in ordine ,incearca sa afle vesti de la
sotul ei prin scrisori,prin slujbe ,prin vrajitoarea satului,iar cand toate se dovedesc
fara rost,tine post negru cateva vineri la rand ,sfinteste un baltag nou,o duce pe
minodora in grija la o manastire ,il ia pe Gheorghita cu ea si pornesc la
drum,incercand sa reconstituie traseul celui disparut .Incepand cu capitolul capitolul
al VII-LEA se desfasoara actiunea ,care urmareste evolutia drumului Vitoriei,care il
reface pe cel al lui,Nechifor .Romanul se defineste tematic ca un roman- fresca
,monografic (se reconstituie,magistral,ca de regula in proza sadoveniana,atmosfera
satelor si a targurilor de la inceputul secolului al XX-LEA,o nunta ,o cumetrie,apoi,in
final,obiceiurile legate de priveghi si parastas,atmosfera de la hanuri sau
popasuri,felul in care lucreaza autoritatile etc.),dar si ca un bildungsroman,care
urmareste evolutia,pe parcursul calatoriei,a lui Gheorghita,in drumul lui catre
maturitate.Intreband din popas in popas ,Vitoria descopera ca Nechifor a disparut
intre Suha si Sabasa,dupa ce targuise oile la Dorna si pornise la drum cu doi oieri
.Regasindu-si cainele ,pe Lupu,Vitoria descopera si ramasitele lui Nechifor,intr-o
rapa,in dreptul CruciiTalienilor.Ultimele trei capitole contin punctul culminant si
deznodamantul :ancheta sub conducerea autoritatilor,inmormantarea,praznicul de
pomenire ,dezvaluirea si pedepsirea ucigasului si a complicelui.Scena de la parastas
este incarcata de dramatism ,dovedind atat puternicul spirit deductiv al Vitoriei,cat
si vulnerabilitatea celor apasati de vina ,care nu suporta reconstituirea facuta de
vaduva .Ilie Cutiu isi recunoaste vina ,dar Calistrat Bogza devine agresiv,este lovit
de Gheorghita cu baltagul pe care e scris sange ,baltagul cu care fusese doborat
Nechifor,apoi atacat si sugrumat de Lupu.In cele din urma,cu ultima suflare ,Bogza
isi recunoaste si el fapta si ii cere iertare Vitoriei.Deznodamantul marcheaza

revenirea la echilibru prin pedepsirea faptasilor,repunerea in drepturi a celor


prejudiciati ,iar Vitoria hotaraste sa-si reia viata obisnuita ,care trebuie sa continue.
Vitoria Lipan personaj principal si figura reprezentativa de erou popular,intruneste
calitatile fundamentale ale omului simplu de la tara ,in care se inscriu cultul pentru
adevar si dreptate ,respectarea legilor stramosesti si a datinilor ea nu e o
individualitate,ci un exponent al sperantei (George Calinescu ).Ea este, asadar,un
personaj simbol pentru taranul roman.
Portretul moral reiese in mod indirect,din gandurile ,faptele si vorbele
eroinei,naratorul conturand,la inceput,trasaturile din exterior spre interior
.Gandindu-se la sotul sau ,plecat la Dorna sa cumpere oi,Vitoria trece printr-un
proces de interiorizare,intreaga sa viata devenind launtrica ,acei ochi aprigi si inca
tineri cautau zari necunoscuteceea ce sugereaza o autoizolare de lumea din jur
.Nelinistea femeii este cauzata de intarziereapeste obicei ,de 73 de zile ,a lui
Nechifor Lipan si ea incearca sa intuiasca ce s-ar fi putut intampla cu barbatul ei:in
singuratatea ei femeia cerea sa patrunda pana la el. Nu putea sa-i vada chipul .
Eroina se ghideaza in presupunerile ei dupa stiinta semnelor si dupa experienta sa
morala ,intuitiva si actioneaza in functie de acestea .Primele semne rauprevestitoare sunt visele:unul care a ;impuns-o in inima ,i-l arata pe Nechifor
Lipan calare cu spatele intors catre ea ,trecand spre asfintit o revarsare de ape ,iar
alta data l-a visat rau ,trecand calare o apa neagra ...era cu fata incolo.
Alt semn este glasul lui Lipan venit din memoria ei afectiva (procedeu artistic ),dar
nu putea sa-i vada chipul .Nelinistea devine banuiala ,un vierme neadormit o
roade permanent si pentru ea timpul statu (timpul mitic )
Vitoria nu masoara vremea dupa calendar ,ci se conduce dupa semnele naturii,pe
care le intelege :vantul da semne susuind prin crengile subtiri ale mestecenilor
,padurea de brad clipi din cetini si dadu si ea zvon , brazii erau mai negrii decat
de obicei ,dar mai ales nourul catre Ceahlau e cu bucluc.Venirea iernii sugereaza
asadar drama femeii.Alte semne prevestitoare vin din timpuri mitice :cucosul se
intoarse cu secera cozii spre focul din horn si cu pliscul spre poarta [...]da semne de
plecare,deci Lipan nu va veni acasa , ci va trebui sa plece ea la drum .
Cand banuiala devine certitudine ,Vitoria porneste in cautarea sotului ,zbuciumul si
cautarile dinlauntrul Vitoriei fiind labirintul interior,pe care l parcurge din
intunericul nestiintei la lumina certitudinii.
Inaintea calatoriei simte nevoia unei purificari sufletesti ,tine post negru in toate
vinerele negre [...]fara hrana,fara apa ,fara cuvant ,cu broboada cernita peste gura
.
Hotarata sa afle adevarul si sa razbune moartea barbatului ei, Vitoria reconstituie
cu luciditate drumul facut de Nechifor labirintul exterior , se amesteca printre

oameni intreband cu discretie si inteligenta din loc in loc ,din han in han despre
omul cu caciula brumarie si calare pe un cal tintat .
Tenace, darza si apriga,punand cap la cap cele aflate cu o logica impecabila ,ia
urma oilor si a ciobanilor .Cu o deductuie uimitoare de detectiv dovedeste ,relatand
in amanunt ,infaptuirea crimei si-i demasca pe vinovati.Datina inmormantarii si
pedepsirea ucigasilor vin dintr-o credinta straveche a poporului si sunt implinite
dupa legi nescrise,pentru ca cine ucide om nu se poate sa scape de pedeapsa
dumnezeiasca.
Odata implinita datoria si infaptuita dreptatea,viata reintra in normal ,ne-om
intoarce iar la Magura ca sa luam de coada toate cate le-am lasat .
In actiunea sa ,Vitoria dovedeste spirit justitiar ,inteligenta ,luciditate stapanire de
sine,devotament si neclintire in implinirea traditiilor si datinilor stravechi.
Gheorghita-fiul lui Nechifor si al Vitoriei Lipan ,aflat la inceputul romanului la varsta
adolescentei,parcurge,alaturi de mama lui,un drum al initierii catre formarea lui ca
barbat,de-acu trebuie sa te arati barbat.Eu n-am alt sprijin si am nevoie de bratul
tau.
Portretul fizic sugereaza trasaturile morale ale tanarului,Gheorghita era un flacau
sprancenat,cu ochi adanci ca ai Vitoriei si nu prea vorbaret,dar cand intorcea un
zambet frumos ca de fata,cu mustacioara abia mijita ,emana timiditate si un
farmec deosebit care starnea admiratia mamei.
Inteligent,el isi cunoaste bine mama ,obserrva toate schimbarile care se petrec cu
dansa si,desi sfios si supus,el ii ghiceste toate gandurile.
Devenirea sa ca barbat se face odata cu veghea din rapa a osemintelor tatalui
sau,cand se simte infricosat.Desavarsirea formarii lui Gheorghita ca barbat se
produce in scena finala ,cand il loveste pe ucigasul tatalui sau cu
baltagul,indeplinind dreptatea:feciorul mortului simti in el crescand o putere o
putere mai mare si mai dreapta decat a ucigasului [...].Apoi il lovi scurt ccu muchia
baltagului,in frunte.Gheorghita isi indeplineste astfel datoria de fiu,infaptuind un
act justitiar ca pe un prim pas catre maturitate.
Personaj absent,Nechifor Lipan,sotul Vitoriei Lipan,concentreaza in jurul sau toate
actiunile si intreg zbuciumu l interior al femeii,in stradania de a afla adevarul despre
omul ei si de a implini actul justitiar al pedepsirii vinovatilor.
Nechifor Lipan era oier din Magura Tarcauluisi isi castiga existenta ca toti
muntenii,cu toporul ori cu cata,el fiind dintre cei mai vrednici,pentru ca-si
intemeiase o stana de oi la munte .Naratorul nu face in mod direct un portret fizic
,ci il alcatuieste din memoria afectiva a Vitoriei ,care-si aminteste ca avea mustata
groasa ,adusa a oala,sprancenele lasate si statura indesata si
spatoasa.Trasaturile morale ale lui Nechifor se contureaza si din relatarile celor

care-l cunoscusera ca pe un om generos ,nu se uita la parale ,numai sa aiba toate


dupa gustul lui,prietenos si sociabil ,eramester la vorba ,oier cinstit si
mandru,om vrednic si fudul.Harnic si priceput ,Nechifor isi randuise bine stanele
,ciobanii ii ascultau intocmai poruncile ,fiind un stapan autoritar ,dar corect si promt
in plata simbriilor .Oamenii vorbeau cu prietenie despre omul cu caciula brumarie si
calare pe un cal tintat ,ca de un muntean cinstit,platindu-si datoriile si iubitor de
animale :s-a hranit el cu mana luiun cane pe care-l avea .
Legatura spirituala dintre cei doi soti solida si eterna ,ea se bazeaza pe dragostea
ei de douazeci si mai bine de ani.Vitoria si Nechifor Lipan formeaza o pereche de
initiati ,un cuplu ce simbolizeaza triumful iubirii asupra dramei esentiale a omului si
asupra raului din sufletul omenesc,deoareceLumea asta-i mare si plina de rautati
.
In romanul Baltagul,Mihail Sadoveanu realizeaza o uniune deplina a sufletelor
celor doi soti,care comunica nu numai in timpul vietii,ci mai ales dincolo de
moarte,ceea ce a facut ca sa fie considerat un roman de dragoste.