Trenuri somnoroase pleac

ntrebnd
Ce-i cu mine-n gar, ce-oi avea de
gnd,
Plec i eu din gar i tristeea-mi
port
Spre mirajul galben din aeroport.

privesc.

Galben-i lumina, ochii mei sunt

triti,
Toi privesc la mine ca la teroriti.
Unde-a pune pasul liber i corect,
Fr ndoial, a prea suspect.

Bat cu pumnu-n mas i cu biciu-n

cal,
Nu mai sunt patetic i sentimental,
Fug rznd din gar la aeroport,
Un pistol cu ap ntr-o mn port.

i pe zi ce trece lumea-i tot mai rea,

Cnd nu vreau nimica, crede c a
vrea.
Gara m someaz, iarba nu-mi d
loc,
Pe aeroporturi parc a da foc.

Pun pistolu-n ceaf la aviator,

Nu crcni, urmeaz ruta ta de zbor,
Ruta dumitale este ruta mea,
Dar eu sunt eu nsumi, nu altcineva.

ncordarea-n lume a crescut

cumplit,
Eu m simt suspectul care a iubit,
i cu ct iubirea mi-o art firesc,
Cu att toi ceilali straniu m

Am cocoa-n spate i am mini

prea mari,
tergtori de lacrimi am la ochelari,
Cum n lumea asta totul e cum nu-i,
M transform n altul fr voia lui.

Vreau dup acestea pe acest

pmnt
S m luai cu toii drept ceea ce
sunt,
Acum observ ct e de greu,
S v art c eu sunt eu.