PROCESE DECIZIONALE SI

SOLUTIONAREA AMIABILA A
DISPUTELOR
Cap. 1
Factorii ce influenteaza procesele de luare a
deciziilor
1. Factorii perceptuali si de personalitate

Orice decizie, la orice nivel, este rezultatul modului in care participantii

in procesul de luare a decziilor inteleg realitatea, a modului in care acestia
interpreteaza informatiile ce le sunt aduse la cunostinta pe diverse cai si a
modului in care ei filtreaza prin prisma propriilor personalitati, valori,
credinte, doctrine si ideologii. Ca urmare, orice decizie este dependenta
de imaginea pe care participantii la procesul de luare a deciziilor si-o fac
asupra realitatii.
Imaginea
Oamenii actioneaza si reactioneaza in functie de imaginea pe care si-o
fac despre situatia in care se gasesc, despre chestiunea pe care trebuie sa-I
gaseasca o rezolvare. Prin imaginea intelegem:

Perceptieconfigurare mentala a dimensiunilor si caracteristicilor

obiectului, faptului sau situatiei in cauza; ea se construieste in
mod direct, in baza informatiilor pe care omul le primeste prin
intermediul simturilor sale, si, ca atare, este dependenta de
limitele fizice impuse de acestea;
Evaluarea analiza situatiei in termeni de bine sau rau, prietenie
sau ostilitate sau valoare, cu alte cuvinte, raportatrea in termenii
unor judecati de valoare la o situatie data;
Semnificatie asocierea unui inteles anume unei situatii date,
precum si valorizarii acesteia; ea reprezinta intelesul pe care
oamenii il dau obiectelor, faptelor sau situatiilor cu care se
confrunta.

Ca urmare, ceea ce factorii de decizie iau in considerare nu este

realitatea propriu-zisa, ci imaginea pe care o construiesc despre aceasta
realitate; aceasta imaginea se realizeaza prin perceperea dimensiunilor si
caracteristiciilor situatiei reale, prin evaluarea acesteia in termenii unei
judecati de valoare si prin asocierea unei semnificatii, adica a unui inteles
anume fiecarei situatii in parte.

Atitudinile
Atitudinile
Atitudinile pot fi in general descrise ca afirmatii evaluative asupra unor
obiecte, fapte sau situatii, ce pozitioneaza factorii de decizie fata de
respectivele eobiective, fapte sau situatii in termeni de bine sau rau,
prietenie sau ostilitate, incredere sau neincredere. In orice situatie, factorii
de luare a deciziilor opereaza in interiorul unui cadru de asumptii evaluative
cu privire la situatia data, la actiunile celorlalte parti implicate in proces, sau
a tertelor parti asupra carora decizia luata urma sa aiba impact
In procesele de luare a deciziilor, pot exista informatii cuprinzatoare cu
privire la capacitatiile reale de actiunea sau reactiune a celorlalti; factorii de
decizie insa trebuie sa ia in considerare si intentiile acestora, iar aici se
creaza suficient spatiu pentru interpretari eronate, provenind din atitudinile
de tip ostil, de neincredere sau, dimpotriva de excesiva incredre.

Valorile
Valorile reprezinta standarde in baza carora sunt judecate actiuniile
proprii si ale celorlalti si servesc ca fundament al latitudiniilor. Ele sunt
rezultate ale educatiei, social;izarii, indoctrinarii si a experientelor personale,
fiind un criteriu de evaluare al propriilor actiuni sau ale altora, oponenti sau
recipienti deopotriva.
Valorile nu prescriu un anumit tip de decizie intr-o situatie data, dar
stabilesc atitudiniile cu privire la situatiile cu care se confrunta factorii de
luare a deciziilor, creionand potentiale obiective si servind ca justificari ale
anumitor decizii. Valorile nu determina, deci, in mod direct, o anumita decizie
intr-o situatie data, dar sunt utilizate ca ghid al deciziilor si actiunilor luate,
respectiv, intreprinse.

Credintele
Credintele pot fi definite simplu ca propozitii considerate aprioric
adevarate, chiar fara a putea verifica valoarea lor de adevar. Ele constituie
fundamentul miturilor nationale si al ideologiilor si sunt extrem de dificil de
chestionat. Nationalismul se construieste pe baza acestor credinte nonverificabile si este unul din factorii ce influenteaza consistent procesele
decizionale in intreaga epoca moderna si contemporana.

Doctrinele si ideologiile
Doctrinele pot fi in mod obijnuit definite ca un set de credinte care au ca
scop explicarea realitatii si care, de obicei, prescriu obiectivele actiunii
politice. Obiectivele cuprinse in doctrine sunt puse sub forma de slogane. La
randul lor, ideologiile pot fi privite ca fiind un set coerent de doctrine.
Carl Friederich defineste ideologia ca fiind un corp coerent de idei
privitoare la mijloacele practice de schimbare, mentinere, reformare sau
distrugere a unei ordini socio-economice date.
Doctrinele si ideologiile reprezinta astfel cadrul intelectual prin care
factorii de decizie observa, inteleg si semnifica realitatea.

Analogiile
Orice factor de decizie incearca sa inteleaga un fenomen prin
intermediul analogiilor. Analogia se poate definii ca fiind compararea unei
situatii prezente, inca prea putin intelese si analizate, cu situatii anterioare
prin care factorii de decizie ao fost confruntati, situatii similare celei
prezente, in scopul unei mai limpezi intelegeri a celei din urma. Analogie
inseamna a analiza o anume situatie nu in termenii proprii caracteristici si
elementele componente, ci prin raportarea sa la o lata situatie similara,
anterioara, ale carei caracteristici sunt deja cunoscute, catalogate, evaluate
si bine intelese.

Personalitatea
In ceea ce priveste personalitatea factorului de decizie, exista cateva
elemente ce trebuiesc luate in considerareca avand o potentiala influenta
majora asupra proceselor de luare a deciziilor, dincolo de cele deja descrise
mai sus. Este astfel vorba despre:
-

Abilitatiile necesare unui factor de decizi pentru ca acesta sa

actioneze coerent, sa ia deciziile adecvate situatiei cu care se
confrunta in mod eficient si cuprinzator;
Trasaturile de caracter care predispun factorul de decizie la un
anumit comportament in anumite conditii;
Trasaturi patologice ale caracterului factorului de decizie.

Ca o concluzie il vom cita pe K.J. Holsti, care sublinia: factorii de decizie

percep caracteristicile relevante ale situatiile din mediul domestic si
international. Acestea ofera atatat oportunitati cat si constrangeri, precum si
situatii ce cer raspuns sau initiativa. Dar definitia data situatiei este colorata
de imagini, atitudini, valori, doctrine, ideologii si importanta. Factorii de
personalitate pot afecta si ei definirea situatiei, dar ei sunt relevanti in mod
specific in determinarea dispozitiei indivizilor cu privire la tipuri particulare
de raspuns; in conturarea felului in care acestia calculeaza riscurile,
avantajele si costurile; in sensibilizarea lor fata de interesele si perspectivele
celorlalti jucatori. Odata alegerile facute si implementate, vor exista feedback-uri domestice si internationale. Politicile se pot schimba sau nu. Din
nou, factorii perceptualisi de personalitate pot intra in explicarea situatiei.
Unii factori de decizie pot face necesarele ajustari; altii se vor identifica
puternic cu scopurile, angajamentele si alegerile lor initiale, si le vor sustine
chiar si atunci cand vor exista dovezi covarsitoare ca ele duc la dezastru.

2. Factorii interni (domestici)

Influenta acestei categorii de factori asupra proceselor de luare a
deciziilor porneste de la un set de asumptii standard, considerate general
valabile in spatiul politic contemporan. Astfel se considera ca statul si
institutiile publice au obiective generale, strategice, asigurarea securitatii si
prosperitatii populatiei; aceste obiective deriva dintr-o suma de evolutii de
natura istorica si ideologica.

Caracteristici geografice si topografice

Nevoile de securitate, potentialul economic si configuratia socioopolitica depind de caracteristicile geografice si topografice ale statului. O
chestiune majora ce are un impact semnificativ asupra proceselor
decizionale la nivel statal este chestiunea resurselor. Resursele nu sunt
distribuite in mod proportional in lume. Unele state sunt bogate prin insasi
natura teritotriului si a resurselor existente pe acesta; altele, dimpotriva,
sufera din cauza lipsei anumitor resurse. Nu trebuie cazut insa intr-un
determinism geografic, prezenta sau absenta resurselor nu explica nici nu
justifica pe deplin un anumit tip de decizie.

Atributele nationale
Prin atribute nationale intelegm acele caracteristici generale ale statului
ce il definesc aparte in peisajul international, ii contureaza identitatea si
intaresc deciziile politice cu precadere in anumite directii particulare. Dintre
aceste atribute putem releva ca semnfificative urmatoarele:

Dimensiunea teritoriului;
Dimensiunea populatiei;
Performanta sistemului economic;
Nivelul de dezvoltare economica.

Secolele modernitatii ne demonstreaza ca marile puteri sunt mai

dispuse sa utilizeze forta in urmarirea si promovarea interesului national
decat statele mici si mijlocii.
-

Cu cat mai mare si mai dezvoltat statul, cu atat mai mare este
puterea de care dispune;
Cu cat mai mare este puterea unui stat cu atata mai diverse vor fi
obiectivele sale;
Cu cat mai diverse interesele de aparat cu atat mai mari sansele
de a fi implicat in conflict cu alte state;
Statele mari puteri isi aroga responsabilitati speciale in crearea
regulilor sistemului international si in impunerea lor.

Structura guvernamantului
Distingem doua tipuri generale de sisteme politice:

Autoritar sunt toate sistemele politice nedemocratice, fieca ca

ele oncentreaza puterea in mana unui singur om (dictaturile) sau
in spatiul unui grup (oligarhiile). Acest tip de sistem politic contine,
prin insasi distributia puterii politice, putine constrangeri asupra
factorului de decizie, acesta, neavand de dat explicatii nimanui
pentru deciziile luate si neavand a tine cont de opiniile recipienilor
(populatiei).
Democratic acest tip de sistem politic se divide, la randul sau in
trei categorii:
o Pentru sistemele politice ce constau din grupuri aflate la
putere (partide). Cel mai relevant expemplu este cazul
Marii Britanii, unde primul ministru controleaza guvernul
(executivul) prin pozitia sa, dar si Parlamentul (legislativul),
prin conditia sa de lider al partidului dominant in Camera
Comunelor (atunci cand guvernul este majoritar). Ca
urmare, primul ministru al unui guvern majoritar in Marea
Britanie controleaza ambele puteri, executiva si legislativa,
si dispune astfel de o larga libertate de decizie si actiune.
o Pentru sistemele politice ce constau in coalitii de grupuri,
deciziile se iau prin negociere inter-grup, paleta de
alternative este mai ingusta, aflata la intersectia dintre
cercurile de interese ale grupurilor. Este cel mai adesea
cazul demacratiilor europene continentale, unde guvernele
sunt rareori unicolore, ele formandu-se de obicei prin alianta
dintre mai multe partide.
o In cadrul sistemelor politice formate din multiple grupuri
autonome in acest caz, exemplul ideal il constituie Statele
Unite, unde, in afara de cele doua puteri constitutionale
(executiva si legislativa) dispunem de grupuri de interes, de
grupuri de lobby, precum si de guvernele statelor
componente ale Uniunii. Ca urmare, decizia politica este
rezultatul unor negocieri multilaterale extrem de complexe,
fiind imposibil unui singur centru de putere sa-si impuna
punctul de vedere intr-un mod absolut.

Filozofia regimurilor politice

Kissinger imparte regimurile in: charismatic-revolutionare, precum
cele ale lui Hitler, Castro, Nasser, Milosevic etc; si birocratic-pragmatice,
care ofera un spectru mai larg de alternative datorita lipsei de constangeri
de natura ideologica sau personala.
Ideologia ce sta la baza regimurilor charismatic-revolutionare contine ca
un dindicator de politici ideea de schimbare, de revolutie in plan international
si national. Regimurile charismatic-revolutionare isi propun, in general, sa
schimbe realitatea prezenta in functie de prescriptiile si viziunea integrala a
ideologiei ce le defineste.
Regimurile birocratic-pragmatic sunt regimuri in care rezultatele depind
mai mult de puterea de persuasiune a actorilor implicati in procesul luarii
deciziilor. Alte caracteristici ale acestui tip de regimuri sunt reactivitatea fata
de probleme externe si interne, posibilitatea rezolvarii oricarei probleme prin
munca si negociere, si o puternica diviziune a muncii cu o ampla specializare,
care duce la o sporita capacitate de analiza si de productie a alternativelor.

Opinia publica
Influenta opiniei publice asupra deciziilor politice ale guvernelor este o
problema de discutat si depinde de:
Gradul de informare si de educatie la nivel general al opiniei
publice;
Gradul de militantism si de participare a opiniei publice la procesul
decizional institutional si guvernamental;
Imaginea pe care opinia publica si-o formeaza asupra problemei in
discutie.

3. Factori externi (internationali)

Este important de mentionat ca nu exista o explicatie monocauzala a

unei actiuni sau a alteia, ratiunile acestora stand sub influenta combinatiilor
intre toate cele trei categorii de factori de luare a decizilor.
Structura sistemului international
Structura sistemului international se defineste sintetic ca reprezentdand
modul in care puterea este distribuita in cadrul sistemului international si ca
mod in care actorii scenei internationale se pozitioneaza unii fata de altii.
Tipul sistemului:
In cadrul sistemului bipolar, nu exista actori neutrii, fie de-o parte, fie
de cealalata, toti actorii scenei internationale trebuind sa-si aprecieze pozitia
in conflict si loialitate fata de unul sau altul dintre polii de putere ai
sistemului. Odata precizata aceasta loialitate, de bunavoie sau sub
amenintare, actorii nu o pot schimba in functie de propria vointa, astfel
incact libertatea de actiune a factorilor nationali de decizie este restransa,
deciziile si actiunile lor trebuind sa respecte termenii loialitatii de bloc.
In cadrul unui sistem difuz functioneaza o balanta d putere multipolara,
care ofera statelor posibilitatea unor politici mai flexibile si o mai larga
libertate de decizie si actiune. Aliantele si coalitiile ce se formeaza in cadrul
unui astfel de sistem sunt relaxate, statele putand sa-si modifice loialitatile si
sa se pozitioneze conjunctural, in functie de interesele lor nationale de
moment, nu numai de cele strategice de lunga durata.

Distributia puterii in sistem:

Intr-un sistem unde exista discrepante mari intre puterea statelor,
statele mici nu au sansa de a-si impune problemel lor in atentia marilor
puteri, si nu au ca atare decat posibilitati limitate in a-si promova interesele
nationale.

Politici si actiuni ale celorlalte state

In majoritatea cazurilor, guvernele raspund actiunilor altor guverne, mai
precis raspund actiunilo altor guverne care sunt percepute a avea un impact

asupra intereselor, principiilor sau preferintelor guvernului respectiv. Intr-un

sistem international al interdependentelor multiple si complexe, actiunile
fiecarui stat, chiar si a celor mai insignifiante pe are internationala, au efect
asupra proceselor de luare a decizilor din toate celelalte state din sistem, cu
atat mai mult asupra marilor puteri ce au, prin definitie, interese globale. In
acelasi timp, statele raspunde la provocarile venite din mediul intern al altor
state, nu doar la politicile lor guvernamentale oficiale.
Opinia publica internationala
Opinia publica internationala reprezinta convergenta opiniilor publice
nationale. Aceasta convergenta se poate realiza in trei moduri:
Opinia publica internationala poate aparea ca rezultat al
convergentei punctelor de vedere exprimate de reprezentantii
calificati ai diverselor colectivitati sau guverne nationale,
interventii in conferintele internationale si prin rezolutiile din
cadrul diplomatiei parlamentare.
Opinia publica internationala poate rezulta din concordanta
spontana a opiniilo publice nationale vis--vis de o problema
specifica,concordanta operationalizata prin sondaje.
Opinia publica internationala poate fi privita ca reultata al
convergentei, spontana si foarte limitata in timp, determinata de
militantismul politic si ideologic.