2a Desavarsirea budistd ca eliberare a omulul de suferint& $i intrucat desévarsirea omulul in budismul Minayana si Mahayana porneste tocmai de la aceasta premisa a existentei lumii ca suferinta, iar inlaturarea acesteia nu inseamna nimic altceva decat desavarsirea omului, vom incerca st lamurim mai intai problema suferintei in viata omulul, in ce const ea, cauzele aparitiei ei, ca si eliberarea de sub stpanirea el. A. Viata omului ca suferinta (dukkha). Cele patru adevaruri ,nobile” (ariya - sacca) Marea intrebare pe care $i-o pune, probabil, orice om macar o daté in viaté este urmatoarea: Care este ultimul scop al oricarei actiuni din partea noastra? De ce existém pe lume? In contextul budist, raspunsul Ia aceasta intrebare ar fi &, nol existdm in aceasta lume pentru cd vrem si Jclti. Prin tot ceea ce facem sau intreprindem, in tot ceea ce gindim si planuim, noi tindem spre prontia fericire? si spre nimic altceva. Buddha insusi spunea ca .noi suntem oameni care nazuim spre fericire $1 dispretuim suferinta’’, avand in vedere alternanta permanenta intre realizarea fericirt s1 disprejul fata de suferinja atotprezenté tn viata omului, Prin urmare, din punct de vedere budist, orice om suferd in aceast8 lume, ba chiar mat mult, suferinta este dominanta viejit in general Ne intrebém ins, in ce consté aceasta suferin{é si ce inseamna.ea din perspectiva budistd. Budologul G. Grimm este de parere cé ea inseamna, de fapt, 6 dorint& permanent indbusita, o voint& obstaculatd. Ca atare, -noi suferim atunci cand o dorint& proprie nu poate fi imediat satisfacut&. Pentru ca, atat timp cat aceasta ne nelinisteste, noi continuam sa fim impacientati, realmente noi suferim®. $1 pentru cd asa stau lucrurile, orice fiinta insista mai departe sa-si satisfacd respectiva dorinta. 5 Ch SN, HH, 60,6 4. dv., 94. In ciuds acestulfapt, ar trebui avut in vedere cd suferint 9 fericirex sunt plete de incereare ale caracterului, ele sunt semnele pozitive sau negative ale viet noastre, masura valoricd a oridrei experienge, In sens practi, bucuria si suferinta nu se afldnicidecum Intro relatie de genul valoare-nonvaloare, finded existé bucurii fardvaloare, ba chiar nocive, dupé cum tot la fel existé suferinte folositoare intr-o misur8 mare si, de aceea, de o valoare deosebitd In sine, In geneve insd, bucuria este un seminal armoniel, lar suferinta un slmptom al dezarmoniel din aceasté cauz4 ambele reprezintd masurtvalorice pentru comportamentul nosttu corect sau fals. Vezi Lama Angarika Govinda, Buddhistische Reflexionen. User die Bedeutung des Buddhismus fur den Westen, Frankfurt 2M., 1990, p. 35. 5. Veri G, Grimm, Das Glick -Die Borschaft des Buddho ,des aus dem Traumen Ermachten”. Monchen, 1960. p. 17 sa. 6, SV.,V, 398: .Acolo unde lipseste pacea interioara, este suferints Budism si crestinism 2s + Totusi, este imposibil ca, in acest fel, s4 fie satisfacute toate dorintele. Nimeni nurs poate procura toate bunurile pe care si le doreste si, chiar daca ar reusi acest lucru, suferinta n-ar putea fi definitiv eliminata prin aceasta’. Aceasta, pentru cd toate bunurile lumesti sun: efemere, iar noi suntem la fel de trecatori. ‘Aceasta suferint generat de schimbabilitate si impermanenta se coreleaza cu>— jnsisi existenta in aceasté lume. Fiindc@, in contextul invataturii budiste, ,2 fiin jume” inseamnd a ocupa un spatiu. Cea ce ocupé-insé-um spatiu in lume este ceva material. lar fiinta materiel, chiar a oricéret materii, fie ea cea mai fiduhovnicita, este supusa unei schimbari permanente si, deci, implicit deser ‘acini “i conceptia budista, intreaga existent consta in suferinta si este plind de ~suferin,a®. Buddha era convins de faptul ci suferinta in viata omului depaseste atat de mult bucuriile si satisfactiile, incat ar fi fost cu mult mai bine pentru acesta si nu se fi nascut?. Cuvintele lui Buddha in aceast4 privinta au pentru noi, ‘restinii, desigur, un ecou foarte pesimist si chiar depresiv™, dar lui ii par foarte realiste si convingatoare, ‘\Conceptia Jui Buddha Hespre exisienta si viafd in general este sintetizata in cele patru .adevaruri nobile” (ar/ya - sacca), in care este vorba despre suferin{a Adukkha), aparitia suferingei (samudava), inlaturazea suferintei (n/rodda) sicalea “eeduce-la-inlaturarea acesteia (magga). Dupa iluminarea sa, asemenea unui __ medic, el di, in cunoscuta sa predic& de la Benares", intregii lumi si existente - FAW. Schumann opineaza c& ar fi nepottivit si se ceeadd c& flul lu Réja Suddodana din Kapilavatiba ~ care era asa de bogat ~ nar fi fost constient de conditille sale minunate de £ vista. Si totusi, pentru el acest lucru ni reprezenta aproape nimic; el avea 0 conceptie flosoticd despre fericire (suka, feticie pe care n-o gasise nicl In propria sa vita, dat nici ajures. Fara indoiald, el intélnise multe lucruri bune in ume, dar ele na puteau fi identificate ‘eu adevirata fericie, intrucdt micile momente de fericire, de bucutie, dispareau curand, asad loc plictiselil, insatisfactiei, frict de viitor, inte-un cuvant, suferintel (dukkha) Momentele de feriire reprezentau pentru Buddha simple episoade, momente scurte de extaz dar nu existentiale. Adevarata fertcire, In opinia sa, trebule si fle una constanta, neconditionati gi a8 manifecte 0 libertate permanents fat8 de'orice aulerintS. Aceacto ara _Colivingerea lui Siddhata cénd, la 28 de ani, si-a parasit familia, locul de nagtere si averea, ‘entra se dedica chutiilfericirl Vez! EW. Schumann, Der Alstorische Buddha. Leben und * Lahre des Gautama, K6ln, 1988, p. 155. S2°MN, 28; DW, 14322. S.oH. Nakamura, Die Grundledren des Buddsismus. lhre Warzeln In Geschichte und Tradition 1 der Gegenwart, Freiburg iBr., 1970, p. 15. TO-cNirexistadecat suferin dar nlmeni care si sufere.Existh doar fapte, dar nici un faptutor, Existd mintulre, dar nu existé totus cel méntult. Ersta calea, dar nu se vede totus calatorul Vers VISM. XVL'513, 11.Cu privire ia shuminarea lut Buddha, vezt ince altele: A.Foucher, La vie de Bouddha d'aprés les textes et les monuments de Vinde, Paris, 1949, p. 363-364: H, de Lubac, Aspects du Souddhisie, Pati, 1951, p51 $9.;E.lamette, L’enseignement de Vimalakitl, Louvain, 1962.6 Desivarsirea budisté ca eliberare a omulu de suferinta pornind de la ideea ca ,a fi in lume" insemneazd suferin{a® - urmatorul diagnostic Jaté,la- monahiadevarul sfant despre suferint: nasterea este suferint’, batranetea este suferinté, boala. este suferinta,.moartea.este. suferinta, ingrijorarea, plangerea, durerea, tristetea si disperarea sunt suferint§, unirea cu ceea ce nu iubesti inseamna suferinja, despartirea de ceea ce iubesti inseamni suferinté, anu obtine ceea ce doresti este suferinta, Pe scurt, cele cinci elemente (dhandha) ale fiintei umane, care provoaci atasarea de existent, sunt suferint’ ~ lata, o monahi, adevarul sfant despre originea suferintel: este setea (de existenta) care duce din renastere in renastere, insotita de placere si de pofta lacoma care-si gaseste ici si colo plicerea: setea de placere (kama-tanha), setea de existenta (bhava-tanha) si setea de impermanenta (vibhava-tapha). - lat, o monahi, adevarul sfant despre suprimarea suferintei: stingerea setel acestela, prin nimicirea totala a dorintel, pirdsind dorinfa, renuntand la ea, eliberandu-te de ea, nelasandu-i nici un loc. - lata, o monahi, adevérul sfént care duce la suprimarea suferintei: este acel drum sfant cu opt cariri, care se unesc: credinta dreaptd, hotarare dreapti, cuvant drept, faptd dreapta, mijloace-corecte de-existent8, efort drept, cugetare dreapta si meditatie dreapta": La formularea celor patru adevaruri ,sfinte", Buddha a folosit o.metoda din medicina indjana, potrivit careia mai intai se stabileste boala, apol cauza ei, in continuare Inliturarea_acestei_cauze si, in cele din urmé, mijloacele corespunzatoare pentru inlaturarea acesteia™, Primul adevar este, deci, suferinta (dukkha), existenta suferintei. Prin aceasta wsuferin{a” Buddha infelegea problemele caracteristice existentei, comune oricarei forme de viata, respectiv durerea nasterii, durerea bitraneti, durerea bolit si durerea mortii. Saracia, ca si repulsia fata de ceva sunt, de asemenea, dureroase. Despartirea, supdrarea si disperarea sunt dureroase. Chiar si atunc! cand cineva nu are griji sau necazuri personale, totusi vede pe alfii suferind si zu poate ramane insensibil In sensu! ei mai larg,(suferintalpoate fi conceputd totodata ca o framantare $1 insatisfactie permanenté, caracteristicd oricdrel forme de viati, daca avem in vedere afectele naturii umane™. Din perspectiva budista, aceasta concluzie se bazeazd pe intreg ciclul sansdra, pe totalitatea formelor de existensi permanent schimbabile, in care viata luata izolat (in eventualitatea in care ar fi marcata in exclusivitate de bucurii) nu reprezinta decat o simpla fractiune de timp. 12.CE. M. Eliade, Zstoria ideilor $1 credingelor religioase, U, De 1a Gautama Buddha pind la Inceputurlecrestinismutti, te dn i. frencezd de C. Baltag, Bucuresti, 1986, p47. 13. Mabavagge, XXL, 18 14.M lade, {sorta credingelor Ml, p. 94 15.W.Karwath, £ldsung hier und jetzt Ene Elafdhrung in den Buddbismus, Wien. 1977, p-46 Budism si crestinism RF Prin dukkba trebuie inteles mult mai mult decat prin notiunea traditional de suferinta"'6. Dukkha semnificé tot ceea ce-i incdtuseaza sii leaga pe oameni dee— conditiile de viata si existent din aceasta lume, tot ceea ced face sclavil propriilor lor dorinte si nostalgii, ceea ce-i face sd traiasca dezamagiri, ceea ce-i instraineaza de ei insisi si de semenit lor, ceea ce-i determing si sufere din cauza faptulul cd nu pot finiciodata identici cu ei insisi. Dukkbainseamnd neimplinire, imperfectiune”, irealitate, desertaciune'’, Buddha ~ care dorea si descopere tuturor oamentlor esenta relativitatii si finitudinii lor proprit - a impartit suferinta in trel grupe: prima este suferinta fizica, inclusiv boala si moartea; a doua este de natura psihic§, incluzané toate esecurile si dezamagirile din viatd, ca si imposibilitatea de a-ti implini toate dorintele; a treia este suferinta existentiald, constand in aceea ca permanent ne simjim si suntem conditionati si dependenti de tot cea ce cunoastem (casi prieteni, propria noastra personalifate etc.) si-nu indraznim si infruntam hecunoscutul. Anumiti oameni nu experiazd niciodaté aceasti a treia categorie de suferint§, insa altii, dimpotrivi, le experiaza pe toate trei In prezentarea realitajii suferintel, Buddha socotea ca nu este nicidecum pesimist, ci dimpotriva, obiectiv si realist. El dorea ca oamenii sa descopere ei Insisi incdtusarea lor proprie, pentru a recunoaste adevarata realitate a vietii si existentei ca ceva universal, care nu are nimic de-a face cu speculatia””. 16, _Dukkha" este tradus de cele mat multe ori cu ,suferinti", dar acest cuvant reda doar partial Semnificatiacuvantului din pa/i Notianea din palate o multime de semnificati:indispoziie, boala, nemulfumire, nelinigt, iritare, zbucium, conflict, teama de viata, In cele din urtd cuvantul descrie prinderea omulu! in .plasa” Impletité din mulkele condiil $1 condition Impuse de via, descrie viata In umes sansara-l,CI.L.A. de Silva, The problem of the Self in Buddhism and Christianity, London, 1979, p. 28. De aceeasi pdrete este si un bun cunoscdtor al budismului, respectiv Lame Angarika Govinda care oferd chteva explicaii valozoase In acest sens: .Not suferim, In primul tind, din cauza Droprie} noastre imperfectiuni. Cand suferim, devenim constienti de aceasta si apare in noi ‘azulnta dupa cesavarsir. In mésura insa in care Invingem impertectiunileglimitele noastre, devenim mai liberi si mai fericitl, Ca atare, un om desévarsit ar teebul si fe complet ber de suferintd si pe depiin ferci lar mai departe, acelasi budolog se inreabi: .Poate fi experita, ins, ferilrea flrd contrastul suferintei”, pentru ca in continuare s4 réspunda: ,{ntr-adevar, omul desavérsit nui mai aminteste de nil osuferinté propre, dar ramane in el prezenta capacitatea de compasiine $1 4p acelasi timp. bucuria intrajutorani st Impreund-bucuria tavordtd din copartieiparea la binele aproapelul, Prin urmare, compastunea devine acea .raison d'Sire" a omului desivarsit ‘1 reprezinté unul dintre indicile eseniale ale maturtatt interioare..” Vez! Buddbistsche Reflexionen.. 35 54 8B, Gerlitz, Die Erhik des Buddha, in: CH. Ratschow (Hrsg.). Zthik der Religionen. fin Handbuch: Primitive, Hindvistus, Buddbismus, slam, Stuttgart, 1988, p. 258. 19.4. Bancroft,Religionen des Ostens. Wege geistiger Erfehrung. Litich, 1976, p. 76.28 Desavarsirea budistd caeliberare a omului de suferinta Suferinta oricireifiinte existente, asa cum apare prezentatd in primul adevar sfant’, Incepe practic cu nasterea ei (/40)®. Nasterea oricarei fapturi inseamnd suferinté, intrucat ea reprezinta premisa si baza pentru insisi existenta ulterioard a acesteia, Concret, este vorba de suferinta cauzata de dureri (dukkha- -dukkha), suferinta cauzaté de schimbare (viparindma-dukkha), suferinta cauzati de imaginea creata despre existenta (sankhara-dukkha), suferinta ascunsi (paficchanna-duktha) si_vizibila (appaticchanna-dukkha), suferinta indirecta (pariyaya-dukkha) si directa (mippariyaya-dukkha). Intr-o relatie stransd cu suferinta nasterii se afl suferinta batraneti. Visuddhimagga explica procesul imbatranirii?' nu numai prin pierderea tineretii si printr-o marcantd stare de slébiciune, lucru la care Buddha face aluzie, ci inainte de orice prin slabirea simturilor si chiar prin ironia la care sunt expusi uneort cel batrani®. Moartea (zarana) # inseamna si éa suferin{a. Semne ale mortii nu sunt doar decdderea trupului la care se referea Buddha atat de insistent in reflectile sale cu privire la cadavre®, clin primul rand insigi ,existenta spre moarte”, respectiv permanenta teama de moarte si iminenta despartire de cei apropiati*®. Moartea Teprezinté un exemplu,o ilustrare a suferinfel. In fenomenul mortii - dup’ cum si In batranete si boala - se releva suferinta universala*. In moarte se vadeste mizeria a ceea ce este corporal: cadavrul celui decedat cade prada descompunerii. Prin moarte se releva deserticiunea a tot ce exista. $i zeii, ba chiar Buddha insusi, sunt supusi mort. 20, Prin nagcere (At) invatdtura budistéintelege apartiaoricére ftnte vi, referindu-se in mod special le om si antinale, si anume incepénd eu aparitia in pantecele mame din factor existential cunoscut si pnd lanasterea propriw-aisd, VeziK. Hoppenworth. Der Suddhisnius Informationen far Christen zur Auseinandersetzung mit dem Buddhismus. Handbuch rat Quellenterten, Wannveil, 1977, p68. Biteénejea ard Insearnna. in conceptia budisté,Inchiderea 41 uzarea unei finje sau altel. Acest lucru se releva prin edderea dinilor, zbircirespleli, slabirea puterilor ete. prin cate este sldbitintzeg organismal. Cf. ibidem p68, 22, .Was derart karperlich wie gestig Der Sterbliche 2u leiden hat, Al das durchs Altern ist bedingt Drum Alter als eln Alter git.” Vexi ViSM., XVI, in tad. lui Nyanatiloka, Der Weg zur Erldsung. In den Worten der 2 dudahistischea Urscheifen. Ausgewahle, abersetzt und erlavtert, tn: Buddhistsche Handbibliothek, Bd. 8, Konstanz, 1956, p. 583. 23. Moartes (marana) semnifics in invititura budisté distrugerea fiinfel, dezmembrarea lementelor existential, VeziK. Hoppenworth, sbidem, 24. MM, 10 $118, 25, VISid, XVI (in trad. ut Nyanatiloka, sbidem. 26.S. Subhash Chandra, Das Phinomen des Todes im Denken Heldeggers und in der Lehre Buddhas, Dissertation, Koln, 1965, p. 168. Budism si crestinism Age cum se consemneazé in primul ,adevar nobil", mai exist’ insé si alte inulte'forme de manifestare a suferinjei budiste. Astfel, ingrijorarea (soka) Jnseamna si ea suferinta, pentru cé 2a exprima un supliciu interior, o adevarata torturé-avinimii”. Parideva exprimé si ea suferinta, pentru cA este starea de luimentare, de jeluire pe care o trdieste cineva la pierderea rudelor sale", lar durerea inseamna duktha in toate chinurile fizice, care provoacé chinurl sufletest. Ea semnificd, pur si simpl,, impovdrarea si oprimareafiintel.”™ {-Disperarea (upayasa) ca forma de suferinti inseamna furia (pall: dosa; sanscr: dosha), lar caracteristica ei este faptul ci ea .mocneste in inimé, avand -Afept continut geamatul, iar ca formi de manifestare neliniste “'Suferinta ,unirii cu cea ce nu iubesti” (appiya)™ inseamna, propriu-zis, antainirea cu persoane si lucruri neagreate, intalnire in urma carela pot aparea abzavantaje de o naturd sau alta, iar suferinta .despartiri de ceea ce iubesti" (give! inseamna despartirea de lucrurile pe care ji le doresti sau de fiintele pe are-le-iubesti. Debutul acestel suferinte il face ingrijorarea, iar sfarsitul i constituie suferinta provocaté de pierderea in sine™. Ins, tot ca o suferinti sunt experiate si lucrurile (dhamma), formele 31 simaginile (sankhara) care stépanesc ciclul reincarndrilor si care se schimbi ‘Gintrsin moment in altul, inléntuindu-se imprevizibil pe parcursul veacurilor. “Mal précis ele constitule premisele s. conditiile pentru suferinta fiintelor, prin ~--slapeubed-declanseaza-sensira: wAtat tn budismul Hinaydna cat siin Mahéyana, existenta individuald este socotita ca suferinta, Intrucét individul empiric nu este nimic altceva decat $intéza.unor factori impersonali si impermanenti supusi pleiri. Majoritatea gamenilor se Identificd cu ceea ce este schimbabil si fluctuant si nu recunose ‘BP'\Der Wesen Herz durchbohret da ie Song mie ip gi ge ls nal wc acs Bie Sorgetmmer wets brant Bat vs Av rad de Nyanatoka, op, 9.588 item Te buem sss Bneen 3 Cet ce nu abet (apiy eprenit tote cant nedorite neplite petra cneva “BABIN, hr. mover. gustan contac pindur sa chr Sisele pee Mee ae ltr in wean el, Vert, Hoppesont ces 2B sLeea ce lubes (oye) veenint tocando, fomel, tule, miosule,gusturle ‘leet, sna charfingele care deseo Veo don S3-CL_-ViSM, (trad, de Nyanatiloka, op. cit, p. 586): .Durch Trennung von Schatzen und Sippe "werden de Toren vom Sorgenpfetedurchahr ud darum wit Soe das eee a onLibem ae een auf ncn one tnd Sarum wid eben30 Desavarsirea budista ca éliberare a omuluifde siferinta Absolutul imaterial si vesnic, respectiv dharmata, ™ ca propria lor natura Khandha (sanscr.: skandha) sau cele cinci ,agregate" ale puterilor fizice $i psihice® cauzeaza toate suferintele ce apar in viata si in cursul reincarnirilor. Ele sunt cauzele imbatranirii si mortii, durerilor, tanguielilor, grijilor si dispe- rarilor pe care le experiazé toti oamenii, Dar si ele insele sunt supuse suferini pentru cd si ele sunt cauzate si determinate, la randul lor, ca tot ceea ce exista in lume, de altfel. In acest context, cele cincl zmodalitati"” de .aderenta" (upadénakkhandha)* @ omului la lumea tnconjuratoare, asa dupa cum sunt denumite aceste ~agregate”, inseamna si ele de asemenea suferinta (aukkha). Ele desemneazi -modurile” (kAanda) in care omul ,adera” la Jumea din jurul sau, respectiv felurile in care elo ,contacteaza” si se ataseaza de ea, Aceastd aderenta si atasare isi are rédacinile intr-o vointa instinctiva, intr-o forma de voin{a sau sete instinctiva (apha). Asadar, omul repereaza lumea in cinci ,moduri”, respectiv 1) 54. Dharmard, Absolutul imaterial si vegnic, corespunde principlului Rta din vedism, care se coreleaza cu Varuna. Intr-un context mat larg, acest principiu ne aminteste prin semnitlcaie: de principiul dao din confucianism si daoism, de principile aang, orends sau wakamm de la opulatile tribale contemporane, ea side Zogosu/ din cugetarea greac si cresting. Notiunes ‘ta desemneazé ordinea lumii dar si ordinea cosmied, liturgicd si morala. Un principiu cu o Semanificate stmilard, ba chiar acelas cuvnt, Il gisim atét a paraindienti din Mesopotamia $1 Sila, ct 51 Ia izanieni; vezi G. Duméail, Ordre, fantaisie, changement dans les pensées archeiques de lade et de Rome, in: Rev. Et. Latines, 32, 1954, p. 140. Referiior la bogata semnificatie a ui ta ef.:J. Gonda, Les Religions de inde. 1, Védisme et Bindoulsme ancien, trad. fr. Payot, 1962, p. 98; H. Laders, Varuna, Géttingen, 1951-1959, dat in special vol, I. Varuna und das Rea In limba clasicé, notiunea r7aeste Inlocuitd prin charma. Cu privite la dharma budist, cf 1A Bareau, Le Zouddhisme indien, in: Les Religions... p. 93-108; LAbhidharmakosa de Vasubandh, trad. de L. de la Valiée Poussin, vol. VI. Paris, 1923-1931: Paul Horsch, Yor: Schoptungsmythos 2um Weltgesetz, in: Aslatiche Studien, 21, 1967. . 31-81 SS.HM, Schumann, Buddhismus. Philosophie 2ur Erldsung. Die grossen Denksysteme des Hinayéna und Mabéydna, Manchen, 1963. p. 10. 20.Veei M. Blade, ‘sorta ereainyelor.- lp. 95. 37. Anumiti cercetétori uilizeaza pentru aceste .agregate” denumirea de .grupe de aderenta Noi le vom numt in-genere ,modalitay de aderenja" sau de -atasare”, socotind cl aceesté denumlre este mal sugestiva: cf. 51 CH. Ratschow, Leiden und Leidenseuthebung ln Budéhistous und tr Christentum, in: E. Damman(Hreg.), Gleube, Liebe, Leiden tn Christentars und Budahismus, Stttgart, 1965, p.52 5q 38. Cuvintul aderare” sau .atasament” este folosit de budist!relatv freevent. El reas scoatd in evidenté ci, prin dorinta sa patimasi, posesiva, omul se obliga, se -leagi” de ceva, st cd rin aceastd tegdturd” el experiazé automat o anume suferinta, ma ales atunci cind nu poate ajunge mal repede la obiectul dorinjel sale. Calea spre depasirea suferinge! se afl, ined ta headerenta" In snonatasamentul” In sine decevz, neliberarea sau debarasares de acel ceva, veal Lama Angarika Govinda, Buddhistische Refletionen...p. 75, Budism si crestinism _ 31 Intrun mod corporal, material (vipa); 2) intr-un mod senzitiv (vedand); 3) in tr-un mod perceptiv (sa‘iia); 4) intr-un mod intentional inconstient (sapkara) 315) intr-un mod deplin constient, sazat pe constiinta (iaaana) In suttaa28-a din Majjhima-Nikaya sunt explicate pe larg aceste ,modalitati". in general, materialitatea implica cle patru elemente, respectiv elementul solid sau pamantul, elementul lichid sau apa, focul si aerul. Acest text evidentiaz’, insa, faptul cd aceste elemente (dAdtu) nu vizeaza elementele noastre chimice ceea ce este sesizat si perceput ca element solid are si pastreaza aceeasi semnificatie si in celelalte momente™. Prin urmare, elementele desemneaza conjunctiunea dintre cea ce este privit si actlunea de a privi, intre ceea ce este pipait si actiunea de a pipaietc., care, intr-un act, sunt vazute si determinate ca un certiuar®, Ca atare, cele cinci ,modalitati de aderenté relatia sa cu lumea. Toate acestea sunt stimulate de dorinté («padana) si instinct, (chanda). Ceea ce schiteaza aceste cinci .modalitaji" de atasare nu reprezintd decat permanenta succesiune de acte, in baza careia toate impresiile simturilor ajung si se centralizeazd In constiintd, care la randul ei reactioneaza in functie de situatie, Asa stand lucrurile, incepem sé intelegem practic semnificafia notiunii de suferinta’, asa cum e tradus in mod obignuit acest termen. Prin aceasta trebuie inteleasé impermanenta si instabilitatea intregit lumi experiabile, in sensul c& hottocmai ,aderam" sine ,atasdm” de aceasta, stand via-a-vis de ea ca dorinté si vointé, pentru a o contacta. Aceastd vointa, dorinté sau instinct (chanda) © sau ,atagare” il descriu pe om 38. CH, Ratschow, ibldem. p. 52. 40. Astfel, in momientul in care ochlul nevatimat face Impactul respectiv cu obiectevizibile cere par in cimpul sau vizual, .ceea ce este corporal este conceput ca modalitate corporala de atasament (rdpipédanakthandha); ceeace este sesizat este conceput ca modalitate sen2itiva de atasament (vedanedpadénakkhanda' ceea ce este percepul este concepuit ca modalitate perceptiva de atagament (sedédpidinakthandba): ceea ce se intentionesz’ In mod Inconstient este conceput cao modalitate intentionslé inconstientd de. atasament \sankharopédnakkhandba) 31 ceea ce est receptat congtient este concept cao modalitate constienté de atasament(iidindpédénskthandlhe)”; MN, 190. In budism se face-o distinctia de pilda inte kémacchanda #1 dharmacchands, Kémecchanda eprezintd instinetul pitimas, posesiv cdtre obiecte simfuale sau inclinatia spre lubirea senzueld. Dharmacchands inseamna, dinpoteivi,instinctul $i devotementul faté de scopul suprem. respectiv eliberarea de orice forma de dependent de altceva sat altcineva Admacchanda $\ dharmacchanda sunt embele chanda, ceea ce in englezd este tradus ci attachment” far in germand cu .Verhafiung’, dar si cu .Inelinate" (,Zuneigung’), «dure pind de iubire®liebevolle Zuwendung”si.devetament”(,Hingabe") Probabil ci Buddha era foarte constient de pericolul ca oantenit sf intelezgi gresit un astlel leat ca darmacchenda, De aceea, el ara:é ch dharma, ca $1 conceptie notionaié sx in fora. nel Invatéturi, rebule privité aldoma anei plute la traversarea unel ape- .0 monahilor Invétatura prezentata de mine este asenenea unei plute: aceasta este buna doar pentru a ‘32 Desavarsirea budisté ca eliberare a omului de suferinta de contactare si atasare de lumea constitule premisa celor cinct ,modalitat noastrd exterioara si interioara*, In baza lor, omul este prins, practic, asemenea unui peste in navod, el sufera. Ca atare, suferinta prezentata in cele patru .adevaruri nobile” (ariya-sacca) desemneaza abandonarea omului in torentul turbat al actualitatilor pure. El alunecd inconstient in acest torent numit nastere-batranete-moarte si acest lucru insemneaza -suferin}a..(dukkha)Dar, -unlucru-este clar: suferina este exceptional de dinamici, fiindcd ea se bazeaz’ pe instinct, pe voinfa, pe contact si pe atasament. Intr-un cuvant, pe acea sete sau dorinta existentiala (canba) ~Omul ,prizonier” este propria sa victima : cele cinci .modalitati” (khandha) care-| incatuseaza se bazeazd pe acea .aderenta” si ,atasare” activa (upaddna) de lumea exterioara, Dar, de ce suntem noi supliciati de suferinta in existenta noastra pamanteascd, de ce ne opreseaza in viatd aceasta suferinta, de ce viaja noastri 'seamnd realmente suferinta ? Acest lucru il vom vedea dupa ce vom cerceta cauzele suferin{ei, prezentind in toate detaliile aparitia suferintei, asa cum a fost ea In principiu prezentatd de cdtre Buddha in al doilea ,adevar sfant". 1. Cercetarea cauzelor suferintei a) Impermanenta tuturor lucrurilor Potrivit invataturii budiste, noi suferim din cauza instabilitafii $1 impermanentei existentei noastre umane. Referitor la lume, aceasta se vadeste ca un proces de viaté continua, care nu cunoaste un inceput, un proces care apare si mereu Feapare, atata timp cat exista o tensiune contrastanta si care Inceteaza sé mal fie experiat atunci cénd aceasta tensiune antipodicd dispare®. Din cauza desertaciunii, noi suntem cu totii predispusi spre boala si moarte Visele si sperantele noastre, dorintele si pretentitle noastre, toate vor fi uitate, ca si cum n-ar fi existat niciodata*. Moartea este necesara si neinduplecata fat de tot ceea ce-apare si se nagte. Deosebirile in aceasta privinja rezidé doar in durata existentei. Unele sau unii pot supravietui ani indelungafi, altele sau altii doar o foarte scurté perioada de timp, insé tofi si toate sunt sortiti pieiril. ‘waversa raul, ci na pentru a te ataga de ea. 0 monahilor, voi cei ce infelegeti comparatia cu pluta, vot insivétrebuie sé renuntaf la invatitura cea dreaptd slew atdt mai mult la cea fals \eat A, 22: Lama Angarika Govinda, Buddhistische Reflexionen.... 112. 42. CH, Ratschow, sbidem p54 43.W. Karwath, op. cit, p. 33, ‘44. In acest context, Buddha it intreba pe ucenic sil: .0 monahilor, tot ceea ce este efemer Inseamnd suferint sau bucurie la care el au rdspuns: Suen, meesre™; ve MM, 45, Jntotdeauna, tor ceea ce este supus aparitil, este supus 4 pleltl"; Mehavagg, I 23 Budism si crestinism 3 Istoria si legendele despre viaja lui Buddha* ne relateaz in unanimitate ‘Wespre faptul cd printul Siddhata, pela varsia de 29 de ani, si-a parisit bogatiile casei parintesti, sotia si copilul. Motivatia sa era c& totul in. viaja omului este pplin de suferinta, totul este supus unei deveniri $i unul sfarsit continuu concluzia aceasta trasa de el izvora din analiza caracterului efemer al vietil ‘pimantesti a omului, ©" Orice forma de viatd este trecdtoare sf tinplicd suferin{a, chiar si existen{a in sifle inseamna soe, orice respiratie este suferin{a, orice gind inseamna-sau conduce spre suferint’s; pentru ,intelept”, bucuria insasi nu este nimic-altceva decat o dispozitie efemera, care flinc cauzata de ceva la randul su éfemer, nu oate avea la randul ei decat un caracter efemer*. In acest sens, Buddha afirma ‘i existd, practic, trei feluri de senzaili, respectiv de placere, suferinta si unele care, in chip paradoxal, nu sunt nici de placere nici de suferinta. In acelasi timp, insi, el mentiona ca tot ceea ce este simtit si perceput inseamnd in fapt suferint3, sintrucat toti factorii existential! conditionati sunt supusi schimbarit si pieirii®. {in conceptia budisté nu se poate vorbi de ,existenta”, ci doar de devenire’y Otice materie inseamna energie, orice substanta este miscare. Viata individului este impermanenté, conditionaté temporal si supusa unei schimbari sigure. Insisi forma si proprietatile materiale ale lucrurilor sunt impermanente $i Schimbabile. Nu exist nici o substan{a cu caracter permanent si vesnic, iar suferinta este identicd cu aceasta instabilitate $i deserticiune. In acest plan, ofta sau dorinta naste suferint§, intracat ceea ce noi ne dorim si ne propunem 46.4 scris Toarte mult despre viata lul Sekyamun/. Multeluctuti sunt miu, dar exists ueruri istorice. In acest sens, cf intre altele: H. ron Glasenapp, Buddhe, Geschichte und Legende, Zurich, 1950; E, Lamotte, LaIégende du Boudolba, in: RHR, 134, 1947, p. 37-71: A. Bareau, La Uégende de In jeunesse du Bouddha dans les Vinayapitaka anclens, in: Orlens Extremus, 9 1952, p. 6-33; Frank E. Reynolds, The Man Lives of Buddha. Study of Sacred biography end Theravide Tradition, in: Frank E. Reynolds ind Donald Capps (eds.), The Biographical Process The Hague, 1976. p. 37-61::D.tkeda, The liing Buddlea An interpretive Biography. New York) Tokyo, 1976:M. Pye, The Buddha, London. 1979, et 4t..ram foarte risfatat ~ spunea Buddha -, foarte rdsfatat. MA ungeam numat cu santal de Benares... Aveam un palat pentru iarnd, unul pentru vara si un altul pentru vremurile Ploloase.. fi, desl eram aga de résfat, md gandeam: Cu toate ed omul obisnuit, care gindeste lumeste, este supus sl el Imbitréniii, boli $i mort, totus, el simte o repulsie atunci cand il vede pe semenul sdu imbatranit, bolnav sau mort. $1eu sunt la fel sf acest lucru nu e demn de ‘ine. Cand ma gandeam la acest luctu,Iml tispdrea orice bucurielegata de tinerete, sinatate _shvla(a; ve2i ANI, 38 48, Veni P. Sager, Der atigliche Schrecken des Roland Topor, in: Zeitmagazin, 10 (1978), p.21 49,2. Antes -B. Unde, Das Jenseits der anderen. Eriésung im Hindulsmus, Buddhists und iste, Stuttgart, 1972, p. 63 ¢4 50. SH, XXXVI, 11 $1 tot ceea ce este simtit apartine oicind suferinel.. Cind am spus €@ si eed ce este simit aparfine totdeauna suferinel, am spus-o pentru cé tof factort existential ‘sunt supusi schimbari pieirit34 Desivarsirea budist’ ca eliberare a omiilui de suferinta are uf caracter impermanent, schimbator si efemer. Gratie impermanentel si relativitatii lucrurilor, dorintele cauzeazé de fiecare daté tristete sl dezamgiri. Dorintete omenesti sunt cauzate de nestiint’. Necunoscand adevarata noastra natura si pe cea a universului th care traim, singura.cale de eliberare din aceasta ignorant este, in viziunea budista, urmarea cali celei adevarate aratate de Buddha’! Din perspectiva budisté, adevirata fericire rezida in convingerea c& toate Goer sunt trecatoare sic nol nu trebuie sé ne atasam de nimic prin dorinta*. emai de aceea, inainte de a muri, Buddha Ia chemat pe discipolul sau Ananda® $i i-a spus - referindu-se desigur la apropiata sa moarte - cd nu este posibil ca ceea ce a fost nascut, adus la existen(& sau format s8 nu dispar’. Mai mult decat atat - spunea el - nimic dintre acestea nu poate ,exista"™, pentru ca totul in aceasti lume este doar pur fenomen, simpla aparenta*. In aceste conditii, budismul poate fi privit ca absolut deprimant. Dar, cu toate ca el considera viaja ca o inléntuire interminabila de suferinje, totus! este convins de existen{a puterii eliberatoare a exercitiului religios si de capacitatea de desdvasire a naturii umane. Sub acest aspect, invatatura .maestrului” nu mai apare ca 0 invataturd a disperdrii, De altfel, in nici una dintre religiile vechii Jindii nu se gaseste ideea de osanda vesnicd. Orice om se poate .mantui in cele din urma Dacé totusi toate formele de existenta si manifestare in aceasta lume sunt temporale si fara substanta, ne intrebim, fireste, care ar putea fi scopul si sensul Vietilintr-o asemenea lume trecitoare si mereu schimbatoare, dupa cum si care ar fi modul corect de viata in aceasta situatie? In viziunea budista, orice fericire paménteasca - cum ar fi césatoria, familta, bogatia, prestigiul si chiar bucuria de a traf - este fara sens, pentru cd ea cauzeazd necazuri $i suferinta, De aceea, ne intrebam din nou, care ar putea fi adevarata fericire care si nu mai reprezinte niciodata premisa si conditie pentru suferinta din societatea umana ? 51. CE DEP. 40-,Cinw gi ch trupul este frail ca un butos cu pulbere $i isi consolideazd aeacti convingere ca peo cetate, sé atace pe ispltitorul Maracu arma infelepelunl, sh apere ceea ce acucerit ssi pastreze aceasta! 52.H.Nakamura, op. cit, p.17. 53. Despre Anande, discipolu iubit al lu! Buddha, vezi: G.P, Malasekera, Dictionary of Pll Proper ‘Names, ondon. 1937-1938, 1, 249-266. 54. MAB, Il, 51: .Ajunge, Amend! Nu te impraytia, au plange! Nu (am spus deja mai demult cd ‘ firesc ca odaté sf ne despirtim si de lucrurle cele mal dragi gi mal scumpe nou, sl lam, sine eliberim de ele? Cum ar putea ft posibil nu dispara vreun lucru, din moment ce tot ceea ce ¢ niscut, adus la exlstenfé sau format are In sine insu necesitatea Interloard de a Aisparea ? Nimic nu poate exist; cf. DN, Il, 143-144. 55. Inmomentul mortil, Buddha isi avertiza adepul cu aceste cuvinte: .Toate iucrurile constirute (fenomenale n.n) sunt efemete. Mantuiti-a cu grijé!" Vezi MHP, ibidem; ef. DN, Il, 120, nl Budism sicrestinism 35, invayatura budista apreciazd cA adevarata fericire rezid& chiar in viata obisnuita e fiecdrui om, cu conditia ca acesta s&inteleaga si sd experieze formele de existenta si manifestare a acestei lumi, asa cum sunt ele ,in realitate” respectiv sd infeleaga tluzia si aparenta lumii care il inconjoaré, dar simultan si reuseascd sa simta o stare de bucurie interioara oricand si in orice situatie, inclusiv atunci cand sufera** $i acest lucru este posibil daca el infelege cé lucrurile nu sunt vesnice, dacd ‘invaté c&inu trebule sd le doreascd, cl sd se bucure de ele doar dacé ele exist’, dar fara a se atasa de ele. Si din aceasta perspectivi, nu impermanenta si desertaciunea este cauza suferintel sale, ci atasamentul su, dorinta sa, vointa sa posesiva, .setea” sa existentiala(canha) ”. Desigur, este foarte greu sé gasesti adevarata fericire in aceasta viata plina de dorinte si pofte lumesti. S-ar putea chiar spune c& acest lucru ¢ Imposibil, intrucat noi, oamenii, ne atasim de propria noastra fericire si de ceea ce ne-o procura, de bani, avere, pozitie sociald etc., dest intelegem perfect desertaciunea si lipsa lor de importanta. Acefa, insd, care cunosc realmente adevarul ca viata este efemera si cd toate formele de existenta si manifestare a acestei lumi sunt fard nicl o substanta, vor putea privi insési moartea - apreciatd in genere ca cel mai mare rdu din viafa omului - drept o aparenta a acestei lumi impermanente’®. Potrivit spiritului budist de géndire, in starea generalé de vremelnicie si impermanenfa a lumii, totul devine ceea ce este In realitate. $i in acest caz, atmosfera de .vremelnicie a tot ce € pamantesc” releva faptul ca intreaga existenfa se coreleazé si se contopaste cu ea, aga incat o asemenea atmosferd $1 veemelnicie in sine sunt in realitat2 acelasi lucru; atmosfera aceasta vizeazd in fapt insasi manifestarea sau reflectarea Intregil existente. 561A. Irving - RC. Chalmers, Der Sinn des Lebens nach den fat Weltreligionea. Hinduismus, Buddhisanss, Christentum, judentum, islam, Wellheim ~ Oberbayern, 1987, p. 65. 57-Pentru a intelege mat bine acest Iueru, vom lua ea exemplu notiunea budista anicce(sansce. anitya) care a fost interpretaté totdeauna ca un factor negativ, pentru c8 acest cuvan a fost {radus in limbile europene cu ,impermanent’.trecator”. Anicca neA nu seranificd doa starea de efemeritate, de impermanenia si deserticiune, ct saparitla,Inceputul nou, cresterea. Niece Inseamné.,vesnic", .peren”, iar aniccs .nevegnic’, .neperen”, .au de durata”, .temporal Intrucat not privim :vesnicia" - spune Lama Angarika Govinda - ca pe un ideal al nosy, Aesigur cd ne atagdm de aceasti notiun gl Interpretim orice transformare ca desertaciune §1 Aistrugere,piere. Schimbarea insa, ca orice transtormare, de altfel, nu inseamnd dar pleir, Cla fel de bine gi devenire, nastere saurenagtere: transformarea ln ceva nou. Pentru ca dacd wear fi inlaturate premisele, condiile vechi, nar putes apdrea nimic nou, Dacé suferinfa arf Vesnicd, nar existaeliberae, nar existe depdsirea suferintel Prin urmare, nu impermanenya, Aesertdclunea (anicca) in sine este cauza suferinfl, ci vointa posesiva: vezi Buddhisusche Reflexionen... B18 - 581A. Irving -R\C. Chalmers, op. c/t B6536 Desavarsirea budisti ca eliberare a omului de suferinta Ca atare, atmosfera.generali de efemeritate si impermanenta reprezinté constiinta propriei mele finitudini; iar efemeritatea si impermanenta mea proprie sunt tocmai cea ce ma face pe mine s& inteleg acea vremelnicie si Impermanenta a lumii in intregul ei. In plus, ar fi o greseala, daca n-as socoti acest sentiment de vremelnicie si impermanenta drept starea propriu-zisé a tuturor lucrurilor, ci doar ca pe un sentiment arbitrar al meu, pe care eu insumi il impun lucrurilor. In faptul ca eu ma simt efemer §i impermanent se releva practic insasi efemeritatea intregulul cosmos si a intregil existente®. i, in acelasi timp, aceasta stare este determinanta fundamental, care corespunde intocmai fiinfei lucrarilor. Dincolo de fiinte nu exista nimic substantial, nicio entitate, dupa cum dincolo de lucruri nu exist’ nici un ,lucru in sine’. Fiinfele si lucrurile sunt simple fenomene si, in consecinfa, sunt ireale. Procesul plin de suferinté al reincarnarii se realizeaza in singura lume existentd, respectiv in aceasta lume fenomenala mereu ‘in schimbare. Tocmal aceasta transformare si schimbare continu Aionsume viata, fiindcd viata nu este existenta, ci o permanenté devenire $i transformare in altceva. Din cauza inexistentei unui Absolut sau a unei realitati dincolo de fenomene, hu exist practic nici o legaturd unitard, care sd patrunda totul. Nenumératele fenoméne fara viata se deruleaza simultan, se modificd.reciproc,-atunci.cand intra in coliziune, se combina unele cu altele si determina prin aceasta noi fenomene, care la randul lor iau locul altora mai vechi®, Lumea este pluralista si [sts constanta in cursul acesta fenomenal este legea dupa care se realizeazi acest proces de fluctuatie, respectiv conditionismul (pariccasamuppada), despre care vom vorbi putin mai tarziu. Dupa cum am observat, acest mod de a gindi se diferentiaza de acela al Upanisadelor, care concep existenta intr-o maniera mult mai rigida. Din moment, ce simplul curs neintrerupt al lucrurilor este cauza suferinfei, nu mai putem spune - din perspectiva budista ~ ca ,eu sufar” sau .tu suferi"; avem dear certitudinea cd suferinta e prezenta, sau mai bine zis c&ea apare si dispare. Fiindca in ,torentul" acelor sankhdras care apar si dispar din nou, nu exista Propriu-zis nici un ,eu” siniciun ,tu", ci doar aparenta si iluzia unui ,eu" $1, pe care-1 atribuim persoanei respective®. 59-Y. Takeuchi, Die Bedeutung der -anderen Kraft” im buddhistischen Heilspfad, in: A. Bsteh (Hrsg), Eriésung in Christentum und Buddhisimus, Wien, 1981, p. 183, 60.Cf. VISM., XVI, 19; XIX, 20, 61. Vert H.W. Schumann, Der historische Buddha... p. 168. 62.C1.M. Blade, Istria. I, p. 51. Budist si crestinism 37 Cao concluzie, Buddha nu accept existenta vreunet persoane divine sau substante metafizice, ci dimpotriva #l explicd substantele, lucrurile si spiritele prin puteri, migcari, functiuni si procese, avand doar o conceptie dinamica despre lume si realitate. Viata nu este, deci, nimic altceva decat o succesiune de feriomene, constand din apariti si disparitii succesive, un proces in permanent devenire. lluzia obisnuita despre existenta de sine a unui .eu" trebule depasita Viata si ,eul” sunt sub acest aspect o jhuzie (maya). Lucrurile cu care noi ne identificim, averea si pozitia noastra socialé, familia, trupul si chiar ,sufletal” oastru nu pot fi, din aceasta perspectiva, adevaratul nostra eu". @ inexistenta unui ,ew" (anatta) Y Pornind de la premisa impermanentel tuturor lucrurjlo®, aceast teorle anatté contesté existenta sufletului, a unui .eu", a sinelaf- Ceea ce Inseamna pentru bildisti,sine", vom vedea. O discutie pe margineé unui asemenea sublect pare $1 este foarte subtild; ea sperie, realmente, pe'oameni, mai ales c& ei au, de regula, nic sentitnent de sine. Chiar sf timpul lui Buddha, oamenii se temeau deinvatatura sa despre anatta™, Jnrfuod obisnuit, oamenil vor s& simt cd sunt ,aceasta nu-m/ apartipe, aceasta nu sunt eu (aham), aceasta nu este eul (sinele) meu"? 3. Conform semnificaiel sale etimologice, cuvantul méyd provine de 1a verbul may care inseamnd a schimba”, In Rig-Veda, méydinsemna ,schimbare nociva”, ba chiar ,stricdclunea siricdciuni’. Cf. G. Dumézil, Ordre, faniaste.., p. 142 sq.: J. Gonda, Four Studies in the Language of the Vede, The Hague, 1959, ¢. 119°194: Idem, Change and Continuity in Indian Religion, The Hague (s..), 1965, p. 164-197; M. Eliade, /mages et Symboles, Paris, 1952, p 13059 ‘Insd deja in Rig-Veda -cu aproximativ 1500 de ant tnainte de Vedintaclasicé- gésim sensul Initial al conceptulul de aya, cespectivacela de ,schimbare voit, .transformare’. Este cert faptul cé in acea perioadé maya avea un caracter magic. Incepind cu aceasta perioadi ‘escoperim sensul filosotic al conceptulul maya, reepectiv acela de. jluzie cosmict”, .lrealitate”, ,nonvexisten{d". Toate aceste nuante isi au originea In idees de .schimbare":f, M. Eliade. fages et... p.131 sq.;G. Dumézil, op. it, p. 143 59 Referitor la invajétura despre anart, cf. Intre altele: Ed. Conze, Le bouddhisme dans son essence et son développement, Payot, Pacis, 1952, p. 16 sq: Idem, Buddhist Thought in India Three Phases of Buddhist Philosophy, London, 1962, p. 34 sq.; W. Rahula, L’enseignement du ‘Bouddba... p. 77 5q.: Maryla Falk, Nairdimya and Karman, in: Louls de 1a Vallée Poussin ‘Memoria! Volume, Calcutta, a. p. 429-464, ‘Se:Dhiravamsa, Das meditative Leben. fin never Weg zum Buddhismus, Wien, 1977, p37. ‘S6;Aecdreprezinta forma pal/a cuvantulu sanscrit demaa, sinele, 67:De fapr, acest lucru este exprimat clar In SH, XXX, 1-6: .Ceea ce este efemer are caracter de suferinja; ceeace are caracter de suferintdeste anavtd;ceea ce este anarié,Inseamna: aceasta 9 Musan/apertine, aceasta nu sunt eu (aham), aceasta nuestesinele meu (me atti”; Cf. Ed. Conze, Buddhist Thought. India... p.36-34.;K. Nishitani, The Personal and the Impersonal in eligion, in: EBud NS, l/1, 1970, p15.38 Desivarsirea budistd ca eliberare a omului de suferinta Dac numat ceva permanent, constant, stabil ar putea fj~famit ,eu" sau arman = ceea ce potrivit invafaturil budiste nu existé, fiing€a totul este devenire, impermanent si instabil - inseamna cd nu poate fi yptba de nici un ,eu" inteles ca entitate cu caracter vesnic. Totul este .non-g sau anattd, Totul este im permanent, fara substan{a, forma aparenté farg6 esenja sau realitate oblectiva. Cele cinci elemente (dhatu), care constituie dmul (corp, sentiment, perceptie, activitati psihice si constiinta) sunt sufeyifta si .non-eu". Nici un individ nu poate exista fird 0 alcatuire din parti oo mponente, adicé fari devenire; dupa aceea, nu poate fi vorba de nici un pydces de devenire, fara a avea ca rezultat transformarea in altceva si, in cele diff urma, nimic nu poate deveni altceva, fara si aiba drept consecinta distrugeréa sau desfiintarea, care apare mat devreme sau mal tala / Pentru infeTegerea conceptuul budist de arated, un exemplu foarte interesant ne este oferit de inteleptul’ Nagasena, in discutia sa cu regele grec Milinda (Menandros - 100 i.Hr.), in care el raspunde la cele mai importante intrebari cu privire la intreaga filosofie budistd. Folosindu-se de imaginea unui car”, «ingeleptul” ii explic& interlocutorului sau faptul c& notiunea de ,car" este deja o fictiune, Intrucat-carul se divizeaza in nenumérate parti componente si abla aceste parti componente constitute carul ca intreg® 58.8 Nakamura, op. ct, p. 18 68, Vezi SW.,V, 10,6: JInjeleptul Magasena a spus regelul grec, cAnd acesta a fntrebat, cine este upd mime sunt cunoscut ce Mgesna ns acesa este dear un me, o demumie, 0 Aeterminare obignultéintrucdt prin acesta nu e injelelasd o persog6a. La aceasta, regele @ C4 nu evist8 lei © persoand, atunch ine este cel ce v4/4d vouallmbraciminte $1 ‘sau cine este celcesefoloseste de ele YApol, cine est cay vede, fra sau trdieste baru ase ingeamnd cl mo mates ep bune fap tle au cum il rislat karmicé pentruele ine este, deci, acest Nagasena ?6unt, opte, Nagasens pal, dit, asele tc,, sau sunt gentimentul, pereepila, puterile instinctusle, conglinta? Sau sunt Algasens toate acestea 1s un loc? Ort poate existé un Aégasengin afara celorcinci grupe de fecori tistentialjfrespectv un suflet. care si Je ocetoralheestor hse? fn timp iogeleptal 4 rspuns a toate acest urebinfregele 32s, Incele din urma Inseam, dec, c8 2 exist nel Ur Rigasena Funct flosoul i intzebat pe rege: Sunt, cumve,ofstea, anu rule ete, carul sau Onsite toate aol fon existh un car In afara parton sale componente? Nu exist deci net un rofl etc, apare numele, denumires, nol Concluzla lui Nagasena era identicd cu aceea deja trash de calugdita Vayié in prezenta Iu Buddha insusi: Bupa cum atynct cand sunt conexate anumite pits componente, se loloseste cuvintul «car, tot la fel atunct cng se conexeaza cele cincigrupe de factor al existentel, s¢ foloseste denumizea conventionala de epersoands": vez! ML, 25, In tred. lus Nyanstioka sider, 76. “ sbedaace Budism si crestinism In aceasta discutie ne surprinde, inainte de orice, faptul cé omul este comparat cu un ,car", ca si cum in principiu ambele ar fi identice. Dar, fireste, $1 in viziunea budista, ele sunt unul si acelasi lucru doar in ce priveste aparitia lor condijfonata, in ce priveste dependenta lor de anumiti factori constitutivi, insi in nici un caz in ce priveste realitatea lor propriu-zisa. Insisi factorii sau elementele lor componente sunt completamente deosebite unele de celelalte, aga incat cum ar putea sa se compare, fie si in cea mai mica masura, intregurile rezultate din unirea respectivelor elemente ? Ca atare, aceasta comparatie dintre car” $1 ,om” nu poate fl inteleasd, dupa cum am spus, decat numaf in ce priveste dependenta lor de un numar de componente sau factori absolut diferiti, si nimic mal mult. Nu se pot compara nici rotile cu constlinta, nici axul cu senzatille sau sentimentele etc., ins se poate spune cé acolo unde exista roti, ax etc., poate aparea carul, dupa cum acolo unde exist sentimente, constiinta etc., se poate vorbi de un om sau de o persoana. Desigur, ceea ce confer’ o importanta specialé celor afirmate de cei doi interlocutori este negarea notiunii de ,individualitate” in sensul transcendental, JIucru similar cu negarea ,eului” in intelesul su de ceva absolut $i peren”. Inacest conteat, intr-o predicd tinuté la Benares in fafa celor cinci asceti care insojeau, Buddha evidentia imperceptibilitatea unui suflet. Cu aceasta ocazie, el sublinia c& atét trupul ‘cat si sentimentele, perceptiile, imaginatille si cuncasterea sunt supuse schimbari' i, In consecinta, nu pot constitui sufletul vesnic. Tot la fel trebule privite toate formele fizice, fie ele trecute, prezente sau Viltoare, subiective sau obiective. Ele nu reprezinta ,eul" nostru, sufletul nos} vesnic.”' Intreaga noastra existenta nu implica prezenta unui ,eu" sau suflet in sensul unei entitati permanente, destinate vesniciei, Intregul constituit din spirit si trup era impartit de catre Buddha, aga cum s-a observat, in cinci parti com: Ponente, fara vreo legaturd cu un asemenea eu”, si anume: materialitatea, care consta din elementul solid (pachavi - dhétu), elementul lichid (4po-dhatu), din 70M, Ladner, Wirklichkeit und Erlésung. Eine Welt ~ und Inschaw tm Gelste des Buddhr, |, Konstanz, 1952, p, 45 sa "1 Neat Mehavagga,1.21: Tripul nu poate i suflet vesnic,findcd el ndzuleste dupa distrugere ‘Tot la fel nici sentimentul, perceptia, imaginatiile si cunoagterea Iuate impreuné nu pot constitui sufletul vesnie, pentru ca, dacdaga ar fi, ele nu nfzuiese toate in acelasi mod dupa Aistrugere".tn continuare, tot el afitma: ,Materialltates noastd fizicd, senzatile, maginatil, ‘reatille si cunoasteres sunt cu toate efemere si, In consecinté, rele, ele nu au permanent $1 ‘Au sunt bune, $i ceea ce este ru si supus schimbar nu poate fi sufletul vesnic.Astfel despre {oate formele fizice, trecute,prezente sau viltoare, subjective sau obiective,Indepartate sau aproplate, mérefe sau josnice, se poate spane urmitorul lucru: aceasta nurm apertine. aceaste 8 Inseamnd eu", aceasta nu este suflecu meu vesnic”. Cl. SN. VI, 34 s40 Desévarsirea budista ca eliber omulul de sufering i 4 #tuh si din-aer (vayo-dhatu)”, Grupa de senzatil” *perceptile™, actintitile sprituale” sconstiinga™®, Dupa cum deja se stie, adevératul no: cunoasterii, Intreaga noastrd actvitate spre exterior, respectiv spre ele ercepti, activitt spirituate erspectiva budista intele eu" este in general inaccesibil Cunoastere fiind indreptaté mai mult tele persoanei noastre: trup, senzatii, iar constiinta, .Adevarata” cunoastere - din aceste elemente ca simple ,anexe” ale noastre, a carer aparitie'i disparitierfeIncetaté o observm, fara ca noi insine si disparem odata cu ele, asa incateté nu pot fi, deci, , ru. Intrucdt nol nu putem cunoaste decat aceste ,anoxe” ale noastre, ele find, deci, singurele oblecte ale cunoasteri, dar nicidecum .eul” nostru propriu.2is, rezultd c& toate notiunile s1cuvintele in care ne fixam cunostintele sunt ¢! ele Ig findul lor, valabile doar pentru aceste ,anexe” din care lzvordsc. Ele sunt dimpotriva, fara sens in ce priveste ‘eul" nostru.propriu-zis, “subiectal Jj Budism si crestinism 83 82 Desavarsirea budisté caelibetare a omiilui de suferinid De asemenea, rejinerea de la savarsirea de fapte, indiferent de natura lor, n Pe aceasta cale, pe care Buddha o propovaduia ca flind singura capabila si sonra nectanaaars quberarea de suferinta, ci doar Iibertatea interloard faté 4M conduca spre eliberare, este evitat, pe de o pare, devotamentul $1 atasementul dorinfa nestépanitd dupa succesul fapteirealizeaza acest lucru. Faptele- bungf fata de placerilesenzuale, lar pe de alta parte, autosupliciul viet i mortficarea San tele insotesc pe oameni in reincarnarile lor pand’in momentul in care, @@¥- trupulul". Acest drum nu rezida intro simpla delasare in favoarea unui aga-zis Harsh de departe, dorinta sau setea nest§panité si lacomé este biruits iar HM destin, dar nici intr-o bizuire exclusiva pe intelectul raional, care e preocupat Jocul ei apare bunatatea'™: doar de prelucrarea continutului constiintei. Prin depasirea sau transcenderea Atuncl cand se realizeazd starea suprema de desivarsire, nseamna ci acealpropriulti intelect se realizeaza o anumits stare a congtintel In care aceasta arma nu mai are nici un efect, Toate feptele anterioare impreund cu urmarilgl este golits, pur s simplu, de orice premise, ipoteze sau conditi lor dispar pentru totdeauna. Starea finala de desivarsire se afla dincolo de bi Parcurgand cele opt trepte ale drumului prescris de Buddha, oricine poate Si rau, ea le transcende pe acestea'™, Orice fapta morald reprezintd doar-@ atinge starea de Nirvdpa, poate realiza acea stare de constiinyd lipsita de pregitire pentru starea suprema de desdvarsire. Nu faptele in sine produ@l premise, aproape de .non-constiins" sau, folosind o antinomie, de constiint’ Siciele sau consecintele, pentru ci ele insesi apar din dorinjele egoiste, Tocma™l Inconstienta", Avandin vedere important lor capitalé pentru canoasteree urees fle aceea, starea suprema de desavarsire transcende legile morale si efectuiM sulu spre desavarsire, le vom amint pe toate: karmic, desi morala este organic legata de desivarsire = conceptie dreapta (samma - ditth); ~atitudine dreapta (sammd - sankappa); B. Desavarsirea omului in budismul Hinayana cpa pean al = Viatd dreapta ( sammd - ajiva); 1. Drumul spre desivargite ~ nazuinyé dreapta ( sammd - vayama); Mijlocul prin care se realizeaza desavarsirea este, potrivit propriilor cuvinte al ~ cugetare dreapta (sammd - sa‘); lui Buddha, .drumul nobil cw cele opt poteci” (aryo artangiko maggo)'". Pri = meditatie dreapti (sammd - samadhy" aceasta, atentia Iui Buddha era indreptata spre. desdvarsire, spre ellberate: La prima vedere, aceste trepte ne apar ca fiind ceva obisnuit, normal sau omului din sanséra, din ciclul renasterilor, foarte recomandabil din punct de vedere moral, ba chiar deloc dificil sau de Fentru smarele iluminat’, nu poate fi vorba decat de o desivarsire saul naturd mistica Totusi, daca cineva isi rropune, realmente, sd le experieze, acest poate conduce, probabil, spre o cliberare personalé, intrucét procesul de devenire si viata omului nu se Iucrs resupune un devotament deosetit, care realizeaza sub conducerea si actiunea unui Dumnezeu, ci in conformitate ci ¢liminare a suferintei din viata sa. Aarma, cu legea recompensei condi jionate!””, Scrierile budiste consemneaza sute de cuvantari tinute de Buddha in timpul Din moment ce orice suferin{a isi are rédacinile in nestiinta, a cag lungii sale activitéti predicatoriale; aproape toate se axeazi pe una sau alta dintre aceste opt trepte ale desivarsini, Buddha incercand si-si adapteze cxplicajille respective capacitatil de injelegere si receptare a ascultatorilor sii, fllndcd aceste trepte angajeaza intreaza naturd umana. Ele pot fi insusite si Teceptate de cdtre-jeredincios" indiferent de nivelul sau de cultura si pregatire, Social etc., $i intrucat nu este necesard respectarea séricto sensu a ordinii lor ‘mentionate, fecare dintre ele poate constitui punctul de plecare spre desavarsire a celui ce incearca sé realizeze acest lucru, ———, 178 Sindhvananda, Atman nach dem urspringlichen Hinaydna-Buddhismus, Dissertation, Heidelberg, 1960, 155 Vo, Exsth felurite traducert pentru componentele drumulul desévérsiri~ Autoru! & folestr Kaducerea facutd de £. Hopeaworth. Vezi Hem, op. cit, p. 79 sq. E. Krager prezinté si el aceeasl terminologie. Vezl idem, op. cit, p.37 177-8. keriget, op. cit,