Khufu, fiul lui *Snofru i al reginei Hetepheres I, este al 2-lea
faraon al dinastiei a IV-a, fiind mult mai cunoscut posteritii sub variant greac a numelui, Kheops, oferit de ctre printele istoriei Herodot. n conformitate cu Canonul Regal din Torino (III.10) Khufu a domnit 23 de ani. Pe vremea domniei lui Khufu egiptenii foloseau un sistem bienal de nregistrare a evenimentelor, i, ca atare, suveranul ar fi domnit 24 de ani. Dup Manethon, Suphis, denumirea data de catre acesta lui Khufu, ar fi domnit o perioada de 63 de ani, aceste cifre fiind incorecte. Khufu este cel ce a ridicat Marea Piramida potrivit scrierilor lui Herodot. In scrierile Methoniene, Suphis a nutrit un dispret fata de zei, interzicand poporului sa mai aduca jertfe acestora inchizand sanctuarele sacre destinate acestora. Totui, se pare c informaiile despre cruzimea lui Khufu s-ar datora unor texte egiptene antice din timpul Primei Perioade Intermediare. Desigur, prin intermediul legendelor populare, n care un loc central au ocupat regii tirani, create n jurul personaliti lui Khufu, Herodot a accentuat i mai mult aspectele negative ale domniei suveranului.
n aceeai ordine de idei, nu trebuie uitat faptul c n timpul Epocilor
Saite i Persane cultul su funerar era nc n vog. Dup datele transmise de Papirusul Geografic de la Tanis, datnd din timpul domniei lui Hadrian, Khufu a fost asociat cu zeul nelepciunii Thoth. Dispunem de date istorice n conformitate cu care Khufu a ridicat temple la Dendera, Bubastis, Koptos, poate i la Memphis, i nu este exclus ca el s fi fost iniiatorul construirii templului zeiei Isis de la Gizeh. Fragmentul de la Cairo al Analelor regale din perioada Regatului Vechi a pstrat date incerte cu privire la patru ani de domnie ai lui Khufu. Celebritatea lui Khufu se datoreaz complexului su mortuar de la Gizeh i n primul rnd piramidei, considerat de ctre greci prima minune a lumii antice. Marea piramid, pe numele su egiptean Orizontul lui Khufu(Akhet-Khufu), a fost pentru prima dat investigat de ctre John Greaves(n 1647), iar ultimele studii au fost ntreprinse de ctre egiptologul american Mark Lehner. Complexul mortuar beneficiaz de cinci puuri pentru brcile funerare. n 1954, Kamal el-Mallakh a descoperit o barc avnd o lungime de 43 de m, cu cinci rame pe fiecare parte. Informatiile prezentate in text au fost preluate din lucrarea Domnului Miron Ciho, Lexiconul Faraonilor, lucrarea fiind realizata in totalitate pe baza acestor informatii.