Definiie

Plgile sau rnile = leziuni traumatice, caracterizate prin ntreruperea

continuitii tegumentelor sau a mucoaselor (soluie de continuitate); leziunea
pielii sau a mucoasei poate fi cu sau fr leziuni tisulare de profunzime.
Contuziile sunt traumatisme ce rezulta din actiunea unui agent vulnerant
mecanic,
care produce leziuni tisulare, pastrnd nsa integritatea tegumentelor. n fuctie de
forta de actiune al agentului vulnerant, contuziile pot fi superficiale, profunde
sau
mixte
Echimoza este forma cea mai simpla de contuzie, ce apare datorita ruperii
vaselor
sangvine din tesutul subcutanat (apare ca o zona rosie albastruie, care n cteva
zile
si modifica culoarea, devenind vnata, apoi galben-verzuie).
Hematomul este o tumefiere dureroasa, de volum variabil, ce apare din cauza
acumularii ntre tesuturi sau organe, a unei cantitati variabile de snge, prin
ruperea
accidentala a unor vase sangvine mai
Clasificare:
Dup tipul de aciune a agentului vulnerant(traumatic):
1. mecanice:
- prin tiere
- prin nepare, arme albe, insecte etc.
- prin contuzii, prin lovire
- prin strivire
- prin arme de foc
- prin muctura de animale slbatice /domestice
- prin muctura de arpe, viper
2. termice: - cldur, frig, electricitate
3. ageni ionizani : radiaii
4. ageni chimici : acizi, baze, sruri
Dup circumstanele de producere pot fi:
a) accidentale - de munc, de circulaie, casnice
b) intenionale suicid, agresiuni
c) iatrogene - intervenii chirurgicale, injecii, puncii
Dup timpul scurs de la producere:
- recente (sub 6 ore)
- vechi - care depesc 6 ore de la producere; acestea se
consider plgi infectate
Dup profunzime:
- superficiale; profunde
Dup straturile anatomice interesate - pentru caviti naturale (abdomen,

torace, craniu), pot fi:

- nepenetrante - cnd nu depesc nveliul seros
- penetrante - se refer la lezarea seroasei parietale (peritoneu, pleur, dura
mater); plgile penetrante pot fi simple sau pot interesa i un viscer
parenchimatos sau cavitar = perforante
Dup evoluie pot fi:
- necomplicate; complicate
Caracteristicile plgilor
prin tiere - au marginile regulate, limitate, se vindec repede; cele
operatorii sunt de obicei aseptice
prin nepare - sunt cele mai frecvente i cele mai neltoare, gravitatea lor
este n raport cu adncimea, sediul i gradul de infectare; plgile limitate
adnci favorizeaz dezvoltarea germenilor anaerobi; plgilor prin nepare cu
creion chimic le trebuie acordat o atenie deosebit, mai ales cnd n plag,
rmn fragmente de creion, deoarece substana chimic continu s
acioneze i s distrug esuturile; nepturile minii pot produce leziuni
inflamatoare- determin panariii
prin contuzii - n cazul unor contuzii profunde se pot produce leziuni
distructive, deci plgi ale organelor profunde: creier, muchi, ficat, splin,
rinichi, intestin etc., fr s existe o plag a pielii
prin muctur de animale se suprainfecteaz cu regularitate; pot fi poarta
de intrare pentru turbare; mucturile de viper produc fenomene generale
toxice
prin arme de foc se caracterizeaz prin distrucii mari , sunt foarte
complexe
Plgi prin nepare cu spini vegetali:
- spinul trebuie extras complet, la nevoie, recurgndu-se la incizie
chirurgical
- dac nu s-a extras este posibil dezvoltarea unei infecii (abces, flegmon)
Plgile prin nepare plantar (cui, srm) favorizeaz dezvoltarea unor
infecii
virulente; se trateaz chirurgical n servicii de specialitate.
Plgile prin neptur de insect (albine, viespi), prin inoculare de venin,
produc fenomene alergice: prurit, hiperemie, edem local sau, uneori, edem glotic
cu crize de sufocare, frisoane, convulsii, oc anafilactic sau colaps.
Simptomatologia plgilor
Simptome locale:
durerea este variabil ca intensitate, poate ceda spontan sau dup
antialgice; reapariia cu caracter pulsatil atrage atenia asupra dezvoltrii
infeciei
impotena funcional este partial sau total i are drept cauz durerea
sau lezarea elementelor musculo-articulare, osoase sau nervoase
Semne obiective:

prezena unei soluii de continuitate; n plgile mari, aa-numitele plgi

cu mari dilacerri, se pot observa distrugeri mari att de piele, ct i de
vase, muchi, nervi, fragmente de oase sau diferite organe situate n
profunzime; uneori, pri din aceste organe pot s ias prin marginile
plgii; aceasta se numeste evisceraie
hemoragia este variabil, ca i abundena sngerrii, n funcie de vasul
lezat.
Semne generale:
pulsul poate fi rapid - tahicardic - n plgi nsoite de hemoragii externe
sau interne sau de oc traumatic.
tensiunea arterial - dac scade - denot prezena unei hemoragii sau a
unui oc traumatic
febra poate avea semnificaia debutului infeciei sau resorbia unor
hematoame

Vindecarea plagilor
Vindecarea plgilor se poate realiza prin:
vindecare primar
vindecare secundar
vindecare teriar
Vindecarea primar(per primam sau per primam intentionem)
- este vindecarea ce se obine de la nceput, fr complicaii; este vindecarea
ideal pentru orice plag operatorie; vindecarea se produce n 6-8 zile
Vindecarea secundara (per secundam" sau per secundam intentionem"):
- n acest tip de vindecare este ntotdeauna prezent infecia, spre deosebire
de vindecarea primar
Vindecarea tertiar (per tertiam intentionem"):
- se produce atunci cnd o plag evolueaz un timp pe linia vindecrii
secundare i apoi se sutureaz n scopul scurtrii evoluiei
Vindecarea este un proces interactiv, care se desfoar n trei faze:
Faza 1: faza inflamatorie -- apare ntre ziua 0 i 3
n aceast faz apar hemostaza i inflamaia.
Faza 2: faza de granulaie -- apare ntre ziua 3 i 14
n aceast faz se formeaz esutul de granulaie i restaurarea vascular.
Faza 3: faza de regenerare este cel mai lung proces i se ntinde pe durata a 3
sptmni.
Contracia plgilor este mecanismul fiziologic care diminueaz dimensiunile
plgii
i vindec zona n care rana este prezent. Aceasta reprezint o faz-cheie n
procesul de vindecare i ncepe la aproximativ o saptmn din momentul
apariiei
rnii.
Tratamentul local al plgilor
Tratamentul variaz n funcie de nivelul la care se acord asistena (locul

accidentului, la cabinet medical sau la spital). Indiferent de nivelul la care se

intervine, pentru a ngriji o plag n mod corespunztor se cere ca:
ngrijirea s se fac n condiii de asepsie
s se asigure, prin pansament, o bun absorbie a secreiilor
plaga s fie protejat de factorii nocivi termici, infecioi din mediul
nconjurtor
s fie asigurat un repaus al regiunii lezate
tratamentul local al plgilor s se fac cu ajutorul pansamentelor.
Prim ajutor la locul accidentului:
hemostaza provizorie
aplicarea unui pansament protector
transportul accidentatului la o unitate sanitar
nu se exploreaza plaga la locul accidentului cu nici un fel de instrument
nu se scot fragmente osoase
nu se scot tesuturile care nu au fost eliminate cu apa oxigenata(pericol de
hemoragie)
Ingrijirea plgilor recente care nu au depit 6 ore de la accident
calmarea durerii
toaleta si dezinfectia tegumentului
o dac plaga este ntr-o regiune cu pr, se rade prul n jurul plgii
pn la o distan de 6 cm de marginea plgii
o se spal pielea nelezat din jurul plgii cu apa ,apoi cu ser
fiziologic
o se dezinfecteaz cu alcool sau cu tinctur de iod,prin miscari
circulare din jurul plagii spre exterior
toaleta plagii:
o curatarea plagii prin turnare in jet cu apa sterila,ser
fiziologic,antiseptice neiritante(apa oxigenata 3%,cloramina 0,20,4%);acestea au rol de a indeparta cu ajutorul jetului,in mod
mecanic impuritatile din plaga,antisepticele de a dezinfecta plaga
o tamponarea plagii cu comprese si tampoane de tifon sterile ;nu se
face tamponare cu vata;nu se toarna nici un fel de antiseptic in
plagile penetrante,perforante in organe si cavitati naturale
dezinfectia din nou a tegumentului
o dezinfectia tegumentului din jurul plagii cu tincture de iod apoi cu
alcool
acoperirea plagii
o acoperirea plagii se face cu comprese sterile,care trebuie sa
depaseasca marginile plagii cu 2-3 cm
fixarea pansamentului
o se face cu leucoplast,galifix sau prin infasare,in functie de

intinderea ei si de eventualele complicatii

profilaxie antitetanica
o anatoxina tetanica (ATPA )im,0,5ml im.
Plgile vechi
Plgile care depesc 6 ore de la accident se consider infectate; li se face
acelai
tratament descris mai sus, ns plaga nu se sutureaz primam.
Plgile septice- pielea din jurul lor se cur circular, de la exterior spre interior.
Plgile vechi, infectate, secretante, nesuturate se aseptizeaz prin splri cu
soluii
antiseptice, pansamente locale umede cu cloramin i rivanol sau soluie de
antibiotic conform antibiogramei. Compresa umed va fi acoperit cu una-dou
comprese uscate, apoi se fixeaz pansamentul, fie prin nfurare (bandajare), fie
fixnd compresa care acoper pansamentul cu leucoplast sau cu galifix; plgile
vechi se panseaz i se controleaz zilnic.
La nivelul toracelui -se face n functie de tipul plagii si localizare.
n cazul plagilor penetrante (adnci) aflat la nivelul toracelui folosim
comprese de dimensiuni mai mari dect plaga si-l vom fixa cu benzi de
leucoplast pe trei laturi.
A patra latura se lasa liber, nefixata, permitnd pansamentului sa
functioneze ca o supapa.
n timpul inspirului, cnd toracele se destinde, pansamentul se v-a lipi de
torace nepermitnd intrarea aerului.
n timpul expirului, cnd toracele revine, pansamentul se departeaza de
peretele toracelui, permitnd iesirea aerului si la acest nivel.
Daca avem o plaga abdominala vom folosi pansament pe care de aceasta
data l vom fixa pe toate cele patru laturi. Daca plaga este complicata cu
evisceratia (iesirea organelor abdominale n exterior) vom folosi un
pansament umed.
ngrijirea unei plgi operatorii
Plaga suturat neinflamat se trateaz prin pansare steril.
- se dezinfecteaz cu betadine, tinctur de iod, alcool iodat sau alcool, pe o
distan de 6-7 cm, folosind, la fiecare tergere, alt tampon
- plaga suturat se dezinfecteaz, de asemenea, printr-o singur tergere cu
tamponul mbibat n tinctur de iod sau alcool
- apoi se dezinfecteaz din nou tegumentul din jurul plgii
- se acoper plaga cu compres steril pansamentul se fixeaz dup
metoda cunoscut
Toate plgile produse n mediu i cu ageni traumatici suspeci trebuie
tratate n mod special.
Atenie deosebit se va acorda plgilor nepate cu achii, spini, cuie, prin
muctur de animale, fracturi deschise, avort, arsuri sau orice plag
murdrit cu pmnt, praf de strad etc.

Pansamentul
Definitie =act chirurgical de aseptizare,tratare si protejare a plagilor
Obiective:
favorizarea vindecrii rnilor
prevenirea infeciei
aprecierea procesului de vindecare
protecia plgii impotriva factorilor mecanici
Condutiile unui bun pansament:
a) S fie fcut in condiii aseptice
se folosesc materiale de protecie i instrumente sterile
se spla i dezinfecteaza mainile, se imbrca mnui sterile
se servesc materialele folosind pense
nu se introduc in casolet sau in trusa de instrumente pensa cu care se
lucreaza in plag;
nu se folosesc aceleai instrumente la alti pacieni
b) S fie absorbant
sa asigure absorbia secreiilor pentru a favoriza cicatrizarea
se folosesc comprese de tifon i vat hidrofil
c) S fie protector
se acopera plaga cu comprese sterile i vat
se asigura c dimensiunile compreselor depesc marginile plgi cu cel
puin 1-2 cm
dac zona este expus microbilor,se protejeaza plaga cu un strat mai gros
de tifon i vat;
d) S nu fie dureros
se acioneaza cu blandee i rbdare
se administreaza un calmant la recomandarea medicului dac situaia o
cere
se spla plaga prin turnare i se absorbe surplusul de lichid i secreiile
prin tamponare
nu se fixeaza pansamentul prea strans pentru a nu jena circulaia i a nu
produce durere
se asigura limitarea micrilor in acea zon dac exist indicaii in acest
sens
e) S fie schimbat la timp
se verifica indicaia medical cu privire la schimbarea pansamentului;
se schimba cat mai rar pansamentul la plgile chirurgicale atunci cand se
menine curat i uscat
in cazul plgilor secretante schimbai pansamentul ori de cate ori este
nevoie;
se anunai medicul i controlai plaga dac pacientul acuz durere sau
prezint febr fr alt cauz, schimbai pansamentul cu aceast ocazie.

Tipuri de pansamente
Pansament protector
acoperirea unei plgi care nu secret, nu prezint tub de dren (plag
operatorie, locul unei injecii sau puncii, locul unde este montat un
cateter venos) pentru a realiza protecie fa de mediul inconjurator
Pansament absorbant
acoperirea plgilor drenate sau secretante cu un strat de comprese i un
strat de vat
dac medicul monteaz tub de dren notai cantitatea de lichid eliminat
Pansament ocluziv
acoperirea cu comprese i vat a plgilor insoite de leziuni osoase peste
care se aplica aparatul gipsat pentru imobilizare
pentru ingrijirea plgii se poate face fereastr
Panasment compresiv
acoperirea unei plgi sangerande in scop hemostatic, pentru imobilizarea
unei articulaii in caz de entors sau pentru reducerea unei caviti
superficiale dup puncionare
peste comprese se aplica un strat mai gros de vat astfel incat s se
acopere reliefurile osoase i compresiunea s fie repartizat uniform pe
toat suprafaa regiunii, s nu impiedice circulaia de intoarcere
Pansament umed
se folosesc cu scop antiinflamator
este contraindicate in plagile care secreta abundant,deoarece favorizeaza
secretia si provoaca dermite,piodermite,foliculite
Materiale necesare pansamentelor
tava medical/crucior pentru tratamente, msua pentru pansamente;
trusa cu instrumente sterile: pense hemostatice, pense anatomice, foarfeci
chirurgicale, stilete butonate, sonde canelate;bisturiu
casoleta cu comprese sterile,tampoane,mese
tuburi de dren sterile
mnui sterile
muama, alez
soluii antiseptice:pentru tegument(tinctura de iod,alcool
iodat,betadine,alcool medicinal);pentru plaga(apa oxigenata3%,rivanol
1%o,cloramina,acid boric2-4%)
medicamente prescrise de medic: pulberi, unguente
materiale pentru fixare: fei de tifon, benzi adezive, plas adeziv, soluie
adeziv, ace de siguran
tvia renal
Pean Kocher
Port Ac Mathieu pensa chirurgicala pensa anatomica
Sonda canelata stilet butonat

port ac Hegar
Bisturiu+lame ace chirurgicale
Pregatirea pacientului
a) psihica
se informeaza pacientul asupra necesitii efecturii pansamentului
se explica modul de desfurarea al procedurii
se obinei consimmantul
b) fizica
poziionarea pacientului in funcie de segmentul ce trebuie pansat
se alege poziia de decubit pentru a evita lipotimia
se asigura intimitatea pacientului dac este cazul
Executia pansamentului
spalare pa maini,dezinfectie,imbracarea manusilor
se iau din trus 2 pense sterile
primul timp
indeprtarea pansamentului vechi fr a produce durere.
dac este lipit se inmoaie cu ap oxigenat sau ser fiziologic; se observa
plaga
se dezinfecteaza tegumentul din jurul plgii folosind tampoane imbibate
cu alcool sau alcool iodat . tergerea se va face de la plag spre periferie
schimband des tampoanele pentru a evita contaminarea
al doilea timp-tratarea plagii
se splai plaga prin turnare pentru a nu produce durere, folosind una din
soluiile dezinfectante recomandate;
se absorb secreiile din plag prin tamponare pentru a nu produce durere
se dezinfecteaza din nou tegumentele din jurul plgii folosind tampon
pentru o singur manevr i se terge apoi cu un tampon uscat
se efectueaza in continuare tratamentul plgii in funcie de natura i
evoluia acesteia, aplicand medicamente dac sunt recomandate;
al treilea timp
se acopera cu comprese de tifon sterile care sa depaeasca marginea
plgii cu 1-2 cm i aplicai desupra un strat subire de vat dac este
necesar
se fixeaza prin lipire cu materiale adezive sau prin bandajare folosind un
procedeu adaptat regiunii (circular, in spiral, in evantai, cu fa rsfrant,
in spic)
Ingrijirea pacientul
se aeza pacientul in poziie comod i se pune regiunea lezat in repaus
se observa faciesul i comportamentul la durere
se observa aspectul tegumentelor pentru ca pansamentul s nu jeneze
circulaia
Reorganizarea locului de munca
deseurile infectioase-comprese, mnui, tuburi de dren, fei se colecteaza

la locul de producer in recipiente pentru infectioase-recipiente de culoare

galbena prevazut in interior cu saci galbeni
deseurile taietoare se colecteaza in recipiente pentru taietoareintepatoarecutii galbene din plastic,specific de unica folosinta
deseurile nepericuloase(ambalajele materialelor sterile,ghips,ambalaje
din material plastic-se colecteaza la locul de producer in saci de
polietilena de culoare neagra
instrumentele se curata si se pregatesc pentru sterilizare

Efectuarea tipurilor de bandaje

Bandajarea=metoda de fixare a pansamentului cu ajutorul unei fesi deb tifon de

lungimi si latimi diferite in functie de marimea si caracterul plagii,regiunea in
care
este situata.
Materiale necesare
o Fese de tifon de mrimi diferite (limi intre 5 i 25 cm, lungimi intre
2 i 5 m)
o Fee elastice
o Foarfece
o Ace de siguran, plas, leucoplast
Reguli pentru o infasare corecta
o Fasa se tine in mana dreapta,capatul liber in mana stanga
o Se deruleaza de la stanga la dreapta
o Turele de fasa nu trebuie sa faca cute
o Fasa trebuie sa permita circulatia sangelui-sa nu fie prea strana dar
nici prea larga
o Bandajarea membrelor se incepe de la de la extremitate spre radacina
in sensul circulatiei venoase
o Se evita miscarile inutile
o Se executa cu miscari blande si cu multa indemanare pentru a nu spori
suferinta bolnavului
o Fixarea prin nod nu trebuie sa jeneze
o Se incepe si se termina cu ture de fixare
Caracterele unui bun bandaj
o sa imobilizeze perfect pansamentul pentru a favoriza cicatrizarea
o sa fie elastic,suficient de strans
o sa fie esthetic
Realizarea turelor de fixare
o se aplica oblic sub pansament
o se intersecteaza cu o tura circulara
o se rasfrange coltul fesii si se suprapune inca o tura circulara
o primele ture de fasa se incep la o distant apreciabila de leziune,la 10-

15 cm(in afara cazurilor cand nu este posibil acest lucru)

o terminarea bandajarii se efectueaza cu doua ture circulare la 10-15cm
de pansament
Tipuri de bandajare:
circulara,
in spirala,
in forma cifrei 8,
in spic de grau
in evantai
Infasarea circulara
Se supapun turele de fasa una peste alta
Este indicate in regiunile cilindrice:gat,torace,articulatia pumnului
acest tip de bandaj se utilizeaza si la realizarea hemostazei
Infasare in spirala
se conduce fasa ,serpuind si acoperind turele o treime,rasfrangand fasa pe
alocuri prin tehnica numitasemnul policelui
se incepe cu 2-3 ture de fixare apoi sub forma de spirala, cu acoperirea turei
precedente la 2/3
este indicata pentru membre( gamba,antebrat)regiuni tronconice si suprafete
intinse
Infasare in forma cifrei8
Se incepe cu ture circulare sub articultie
Setrece oblic peste articulatie si se conduc deasupra articulatiei alte ture
circulare
Se revine oblic sub articulatie,intersectand prima diagonal
Se continua de cateva ori si se termina infasarea deasupra articulatiei cu ture
circulare
Este indicate pentru infasarea regiunilor
articulare:articulatiacotului,piciorului,pumnului
Infasarea in spic de grausau spica
Se foloseste pentru regiuni articulare: scapulo-hueral, inghino-abdominal,
cot, picior, pumn
Se incepe cu ture circulare deasupra articulatiei
Fasa se conduce in forma cifri 8,fiecare tura acoperind pe ce de dinainte
cu 1/3 sau 2/3
Se termina cu ture circulare
Infasarea in evantai
Se foloseste pentru articulaii (cot, genunchi, clcai)
Se incepe cu dou ture circulare deasupra articulaiei
Se continua cu ture oblice descendente in aa fel incat faa s se suprapun
la distane mai mici in plic i mai mari in partea expus ajungand circular la
nivelul liniei articulare i apoi oblice sub articulaie

Se incheie cu dou ture circulare i se fixeaza cu ac de siguran, leucoplast

Bandajarea pe regiuni
Infasarea capului- capelina
Se conduce fasa circular,deasupra arcadelor sprancenoase,fixand cu mana
stanga coltul fesii,iar cu dreapta se ruleaza fasa in jurul capului,lasand libere
pavilioanele auriculare.
Se rasfrange coltul ramas in afara si se efectueaza din nou o tura circular
pentru a-l fixa.
Se conduce fasa din spate in fata acoprind bolta craniana cu ture
oblice,fixate cu ture circulare,pana la infasarea complete a capului
Se incheie cu doua ture circulare
Se fixeaza capatul liber al fesii cu romplast sau ac de siguranta in partea
opusa regiunii pansate
Bandajarea plagilor gtului.
a. Plasa]i o compresa peste plaga.
b. Plasati bandajul peste compresa si pe sub umarul din partea opuss
Infasarea nasului-prastia
Se despica in lung fasa,la ambele capete,lasand in mijloc o portiune de
aproximativ 5cm nedespicata,ce va servi la acoperirea nasului
Se fixeaza pe nas partea din mijloc nedespicata
Se trec capetele superioare ale fesii sub pavilionul urechii si se innoada in
regiunea occipital
Se trec ramurile inferioare ale fesii deasupra urechilor.incrucisand pe cele
superioare si se fixeaza in partea posterioara a capului,realizand astfel o
prastie
Infasarea barbiei-capastrul
se despica in lung fasa,la ambele capete,lasand in mijloc o portiune de
aproximativ 5cm nedespicata
se fixeaza partea nedespicata pe barbie sau buze
se incruciseaza ramurile superioare in regiunea occipital si se leaga in
regiunea fruntii
se leaga ramurile inferioare deasupra crestetului capului,lasand libere
urechile
Infasarea ochilor (monoocular,binocular)-prin ture successive oblice si
circulare
Bandajarea gatului-circular
Ceafa-circular
Bandajarea toracelui si abdomenului-circular
Sanii bandaj in spica
Membrul superior-umarul si axial bandaj in 8;bratul si antebratul in
spirala;cotul
in evantai,palma in 8,degetele in spic

Membrul inferior-coapsa si bazinul in spica simpla sau dubla,genunchiul in

evantai sau in 8,glezna in 8
La nivelul acestor regiuni, bandajul este in form de spic. Fixarea iniial se
face prin 2-3 ture trecute circular pe abdomen, deasupra crestelor iliacese
trece oblic peste regiunea inghinal, pe faa intern, posterioar i extern a
radacinii coapsei de unde urc iar oblic, peste regiunea inghinal realiznd
prima spic ce se continu printr-un nou circular pe abdomen dus apoi oblic
peste regiunea inghinal pn se acoper.
Infasarea perineului-bandajare in T
se efectuaza cu ajutorul a dou fee.
prima se trece n jurul abdomenului, deasupra crestelor iliace nnodndu-se.
ea va servi ca sprijin pentru a doua faa care se trece dublu ntre coapse,
Bandajul bontului de amputaie
Pentru bandajul bontului de amputaie se folosete tehnica nfrii recurente
cu
2 fei sau nfaarea cu o fa.
Se incepe orin ture circulare de fixare la 10 cm de plag, dup care se rasfrnge
faa antero-posterior, ca i n cazul calotei craniene, pna se acoper tot
pansamentul fixnd turele rasfrnte cu ture circulare
Alte mijloace de fixare a pansamentului
o Basmaua-dreptunghiulara,triunghiulara,in patru colturi
o Esarfa
o Tesaturi tubular elastice
o Material adezive
Bandajareasi fixarea unui obiect penetrant
Nu incercati ss mobilizati obiectul penetrant.
Stabilizati obiectul cu comprese.
Plasati bandajul peste comprese
HEMORAGIILE si hemostaza provizorie
hemoragia
Scurgerea sangelui in afara vaselor sangelui se numeste hemoragie.
Clasificare
In functie de vasele care au fost sectionate
arteriala: n care sngele este de culoare rosu deschis, bine oxigenat si
tsneste ritmic, sincron cu bataile inimii;
venoasa: sngele de culoare rosu nchis (mai putin oxigen, mai mult
CO2), se exteriorizeaza cu presiune constanta, relativ modesta;
capilara: este o hemoragie difuza, fara a se identifica un vas de calibru
mai mare ca sursa principala a hemoragiei;
Dupa locul unde se scurge sangele :
externe,in care sangele se scurge in afara organismului datorita sectiona
rii unor vase de sange.

interne,in care sangele ce curge ramane in interiorul organismului (ex:

cavitatea abdominal,toracica etc).
exteriorizate-intr-un organ care comunica cu exteriorul ,caracterizata
prin hemoragie interna ntr-un organ cavitar, urmata de eliminarea
sngelui la exterior pe cai naturale
-epistaxis: hemoragia mucoasei nazale;
-otoragie-hemoragie din urechi
-hematemeza: eliminarea pe gura, prin varsatura, de snge amestecat
cu cheaguri si eventual resturi alimentare;
n hemoragii puternice poate fi snge rosu, proaspat, nealterat, sau n
sngerari reduse poate fi varsatura cu aspect de zat de cafea (cnd
sngele stagneaza n stomac).
-melena: exteriorizarea sngelui acumulat n tubul digestiv, prin
defecatie. Scaunul este lucios, negru, moale, de aspectul si culoarea
pacurei.
-rectoragie-hemoragie din rect
-hematuria: reprezinta hemoragia la nivelul aparatului urinar,
exteriorizat prin mictiune
-hemoptizie-sangele se scurge prin gura provenind din caile
respiratorii,rosu deschis,spumos,aerat
In functie de cantitatea de sange pierduta putem distinge :
mica: se pierde o cantitate de snge pna la 500 ml
medie: se pierde 500-1000 ml de snge si apar urmatoarele semne:
agitatie, ameteli n ortostatism;
mari: cantitea de snge pierduta 1000-1500 ml iar semnele clinice sunt
urmatoarele: paloare, tahicardie, transpiratii reci, hipotensiune
arteriala, tahipnee;
cataclismice: pierderi de snge de peste 1500-2000 ml, TA
nemasurabila, pacient inconstient;
Hemostaza provizorie
Hemostaza =oprirea hemoragiei
Hemostaza poate fi :
-spontana
-provizorie
-medicamentoasa
-definitiva
Hemostaza provizorie, realizabil, pe mai multe ci:
compresiune manual sau digital,
pansament compresiv,
flectarea puternic a extremitii,
aplicarea garoului,
pensarea vasului sangerand
Compresiunea manual sau digital

Artera rnit va fi comprimat numai dac apsarea se exercit n

regiunile n care ea trece n apropierea unui plan osos. n funcie de calibrul
vasului i de profunzimea la care se afl, apsarea va fi executat cu
degetul mare, cu celelalte degete ale minii sau cu pumnul.
Compresiunea digital se folosete n prima urgen pn ce s -au
procurat materiale necesare pentru obinerea hemostazei provizorii prin alte
tehnici: cu ajutorul pansamentului compresiv, garoului sau aplicarea unei
pense pe vasul care sngereaz.
Locurile de elecie (traiectul anatomic al arterelor) pentru realizarea
compresiunii trebuie bine cunoscute de cel care aplic metoda.
cnd rana se afl pe frunte, compresiunea se face pe artera temporal
superficial care trece imediat inaintea urechii
cnd rana se afl pe cretetul capului, compresiunea se face de o parte
i de alta partea marginilor rnii
in rnile din regiunea temporal (prile laterale ale craniului),
compresiune imediat deasupra i n spatele pavilionului urechii
n rnile de la obraz, buze, pe suprafaa exterioar a nasului;
comprimarea arterei faciale (la mijlocul mandibulei)
n hemoragiile din regiunea gtului i a feei: comprimarea arterei carotide,
anterior de muchiul sternocleidomastoidian
pentru hemoragiile din regiunea umrului a articulaiei umrului sau a
axilei se va comprima artera subclavicular deasupra claviculei, pe
prima coast (g, h, i);
ghi
n rnile sngernde ale braului, antebraului: comprimarea arterei
humerale p e f a a i n t e r a braului, ntre muchii biceps (anterior)
i triceps (posterior). n funcie de nivelul la care se afl rana,
apsarea se face
n axil,
pe faa intern la jumtatea braului
sau la plica cotului ;
n rnile sngernde ale minii, palmei comprimarea arterei radiale
se face cu un deget, pe partea extern a plicii pumnului, i cu un al
doilea deget pe partea intern a aceleeai plici a pumnului, pe
artera cubital
Cnd rana se afl la membrul inferior:
n sngerarea rnilor din regiunea inghinal comprimarea vasului se face
pe pliul inghinal
Comprimarea digitala a arterei femurale

cnd hemoragia se afl la coaps, comprimarea arterei femurale pe

traiectul ei, proximal de plag, se face (n funcie de locul plgii) n treimea
mijlocie a coapsei, pe faa intern a acesteia
dac rana se afl la nivelul genunchiului sau gambei: comprimarea

se face pe faa posterioar a coapsei n apropierea pliului

genunchiului; sau comprimarea arterei poplitee n faa posterioar a
genunchiului
cnd sngerarea provine dintr-o ran situat n regiunea pelvisului,
comprimarea aortei abdominale se face prin apsarea peretelui
abdominal cu pumnul sub ombilic. Artera este (teoretic) turtit pe planul
osos al coloanei vertebrale lombare
Locuri unde se poate face hemostaza arterial provizorie prin comprimare
digital sau manual:
aorta abdominal;
iliac extern;
artera axilar;
artera hurneral;
artera radial;
artera ulnar;
artera subclavicular;
artera carotid comun;
artera mentonier;
artera temporal;
artera retroauricular;
artera femural;
artera poplitee;
artera pedioas.
Alte sisteme de comprimare a aortei: Se poate executa o hemostaz provizorie
i prin comprimarea cu degetul nfurat ntr-o compres steril chiar n plag,
astupnd orificiul arterial.
Aciunea de prim ajutor nceput prin compresiunea digital sau manual are
dezavantajul c nu poate fi prea mult prelungit, deoarece intervine oboseala
celui care o aplic i dificulti de a manevra rnitul, iar n timpul transportului
este greu de aplicat.
Pansamentul compresiv
in hemoragiile care intereseaz vasele mici, hemostaza poate fi fcut
cel mai simplu cu ajuturul pansamentelor compresive.
dup executarea toaletei plgii, se acoper regiunea cu o mare
cantitate de comprese sterile, paste care se nfoar strans o fa.
in funcie de locul plgii, al hemoragiei i n funcie de vasul lezat,
dac este posibil (dup msura de prim ajutor nceput prin
compresiune digital sau manual, sngerarea fiind astfel oprit), se va
executa toaleta plgii i se va aplica pansamentul compresiv.
Pentru c aplicarca garoului implic i riscuri (mai ales cnd garoul
este aplicat incorect), se recomand ca hemostaza pentru perioada
transportului se fie fcut cu ajutorul pansamentelor compresive.
Acestea au avantajul c nu brutalizeaz vasul i n alt regiune det n

zona afectat de traumatism i permit irigarea membrului prin vasele

care au rmas intacte.
pansamentul compresiv este util n hcmoragiile venoase i capilare de
la extremiti, plgile prilor moi buco-faciale, precum i n toate
plgile peretelui toracic sau abdominal.
Flectarea puternic a extremitii
Se utilizeaz cnd plaga este localizat n regiunile axilare, inghinale, faa
anterioar a cotului sau posterioar a genunchiului.
n plgile arterei humerale, dup ce se introduce n axil o fa rulat (sau
un alt corp dur nvelit n vat i tifon sau poriuni din rufria bolnavului),
se flecteaz antebraul pe bra i se aplic braul pe torace. n aceast
poziie membrul superior se fixeaz solid la torace cu o fa, centur,
buci din rufria bolnavului etc.
Pentru hemostaza arterelor antebraului sau n plgi ale plicii cotului se
aeaz un sul n plica cotului i se flecteaz antebraul pe bra fixndu-se
n aceast poziie .
n cazul hemoragiei de la rdcina coapsei (n regiunea inghinal) se pot
utiliza urmtoarele metode de hemostaz provizorie: - una, prin aplicarea
unui sul la baza triunghiului Scarpa, care se fixeaz cu o fa, curea etc.
- sau prin aplicarea unui sul n regiunea inghi nal, urmat de flectarea
i fixarea coapsei pe abdomen i a gambei pe coaps
Hemostaza provizorie n leziunile arterei poplitee se obine prin
aezarea sulului n regiunea popli tee i flectarea puternic a
gambei pe coaps, cu fixarea ei n aceast poziie
Aplicarea garoului
garoul este indicat n plgile arteriale sau venoase de calibru mare i
mijlociu de la membre.
pentru hemostaza provizorie cu ajutorul garoului se vor folosi tuburile de
cauciuc, banda Esmarch, maneta pneumatic a aparatului de tensiune
arterial .
la nevoie pot fi utilizate buci de pnz, batist, sfoar.
garoul se poate aplica peste mbrcminte sau peste pansament i
se va strnge pn la dispariia sngerrii
este bine ca ntre garou i tegument s se fixeze pe traiectul
arterei, acolo unde sunt simite btile arterei, un rulou de fa
sau din alt material, peste care se strnge garoul. n felul acesta
se obine hemostaza fr comprimarea excesiv a esuturilor .
tubul se aplic bine ntins, nconjurndu-se cu el membrul interesat cel
puin de dou ori , apoi capetele se nnoad sau se prind cu o pens
hemostatic. Peste pense se trece o tu r de fa , ca s nu f ie
smulse.
aplicarea garoului se face naintea toaletei i pansrii rnii.
dac rana continu s sngereze, nseamn c garoul nu a fost aplicat

corect, fapt care oblig s fie desfcut i s se ncerce o nou

aplicare
garoul va fi plasat deasupra rnii cnd hemoragia provine dintr-o
arter rupt i sub ran, cnd este secionat o ven.
in realitate, n practic, aceast difereniere ntre hemoragia arterial
i hemoragia venoas nu este foarte important, pentru c n cazul n
care garoul este aplicat corect la rdcina membrului, se oprete att
hemoragia de origine arterial, ct i hemoragia de origine venoas;in
hemoragiile venoase sngerarea continu pn se scurge sngele aflat
n membru n momentul aplicrii garoului.
dezavantajul principal al aplicrii garoului const n faptul c nu poate fi
meninut mai mult de 2 ore
dac garoul este meninut peste acest interval de t imp, exist riscul
apariiei, n teritoriul tisular lipsit de aportul de oxigen, a unor leziuni
ireversibile, fapt care se poate solda cu amputarea membrului.
din cauza ischemiei sub ligatura circular, nervii ncep s sufere,
fibrele musculare degenereaz, apar vicieri ale metabolismului, cu
acumulare de catabolii, substane toxice, se instaleaz vasoplegie cu
creterea permeabilitii capilare.
din aceste motive se consider c atitudinea cea mai corect este
folosirea garoului numai pentru pcrioada de timp n care se face
toaleta rnii, dup care este preferabil, pentru perioada transportului,
ca garoul s fie nlocuit cu pansament compresiv.
aplicarca garoului rmne oricum unica posibilitate de a obine o
hemostaz provizorie n cazul accidentelor soldale cu amputarea
traumatic a membrelor superioare i inferioare.
garoul este aplicat corect, dac n poriunea aflat sub el membrul
devine alb, palid.
este obligator s se noteze pe un bilet data i ora aplicrii garoului i
biletul s se prind cu un ac de pansament sau de haina bolnavului,
la vedere.
in cazul n care bolnavii la care s-a aplicat hemostaza cu garou nu
ajung la spital nainte de o or - o or i jumtate, va trebui s se
desfac garoul la interval de 20-30 de minute, pentru 2-3 minute,
comprimnd rana cu comprese sterile apsate cu for.
la reaplicare, garoul se pune ceva mai sus.
manevra se execut sub strict supraveghere, pentru c n timpul
decompresiunii vasculare poate s apar ocul.
De aceea, n cazul ndeprtrii unui garou vor fi luale unele msuri,
pentru c scoaterea garoului poate fi urmat do colaps circulator,
care poate s duc la moartea bolnavului.
Pensarea vasului sngernd
Pensarea provizorie a vaselor sau forcipresura se face cu pense Pean sau

Kocher.
Capetele vaselor secionate, sngernde se prind n vrful penselor.
Pensa va fi lsat n plag pe vasul prins, aplicndu-se peste ea un
pansament aseptic i se transport bolnavul la unitatea chirurgical cea
mai apropiat, unde se va face hemostaza definitiv prin ligature sau
suturarea vasului.
Se verific s nu derapeze pensele (s nu se desfac__