Limba si stilul lui Ion Neculce

Scriirile lui I Neculce , att de bogate n material faptic pentru

studierea istoriei Moldovei , trezesc un deosebit interes ca oper
artistic din secolul XVIII. Ele se disting printr-o limb colorat i
mustoas , printr-un stil curgator i mladios , nclzit de
puternicul lirizm al cronicarului.
Ion Neculce pe buna dreptate merita o inalta apreciere ca unu din
scriitorii populari ai trecutului nostru , pentru continutul scriirilor
sale , unde isi exprima incintarea fa de cei strmoi ai trecutului
nostru care au dat dovad de adevarat eroism in luptele impotriva
cotropitorilor, pentru indignarea si revolta sa impotriva unor
nedreptati sociale, impotriva faradelegilor Porii Otomane, penru
speranta de izbavire a tarii de suparari i vremi cumplite.
Aprecierea de scriitor popular merita nu numai pentru o
aitudine plina de intelegere pentru interesle tarii , ci si pentru
modul de exprimare a acestui continut. Cronicarul nostru se
indentifica cu poporul in cee ce priveste exprimarea. Aceasta se
datoreste nu numai faptului ca graiurile populare, moldovenesti,
graiul de bastina a cronicarului ar fi servit ca limba a intregului
popor, ci si capacitatii autorului de a alege cele mai expresive
mijloace , cele mai autentice care caracterizeaza stilul perlelor
folclorice si al marilor scriitori .
Limba lui Neculce nu este o reproducere fotografica a
graiului, ci o selectare a celor mai expresive mijloace.
Ca si opera lui creanga care avea sa urmeze peste o suta de ani ,
scriirile cronicarului se caracterizeaza prin oralitatea lor. Anume
aceasta particularitate face ca cele scrise sa fie usor accesibile
cititorului, sa se prezinte ca o povestire a unu sfatos barin .
Caracterul oral al scrierilor lui I. Neculce se manifesta prin mai
multe mijloace fonetice , lexicale si gramaticale .
Printre aceste mijloace vom mentiona urmatoarele :
a) Eliziunea, in anumite conditii ale suntelor. De cele mai multe ori
are loc apocopa covalei la un cuvint , daca cel urmator incepe
cu o vocala : , ,
. E foarte fregventa elidarea acesei vocalei in

aceasta pozitie fonetica la prepozitiile : dupa , pina , fara ; la

adverbe : in data, degraba, afara.
b) Prezenta tautologiilor si a pleonasmelor. Aceste fenomene
lingvistice nu se prezinta ca deficiente de stil. Din contra ele
sporesc forta de exprimare . E vorba in primul rind de repetarea
ideii sau notiunii prin sinonime , adica de sinonime de contact :
Ca de atunci din an in an tot rau si amar de crestini
Atunci au prinsu pe Ilie Contacuzino cel tare si
mare

Tot de origine poplara sunt expresiile de tipul : A auzi cu urechile

mele ; A vedea cu ochii mei .
c) Utilizarea cu sens figurat a unor cuvinte in imbinari
caracteristice limbii vorbite
Ion Neculce

(n. 1672 - d. 1745) a fost un cronicar moldovean, mare boier care a ocupat
diferite demniti importante n perioada domniei
lui Dimitrie Cantemir.
Dup
cum afirmaucei care iau cercetat activitatea literar, considerau c
Neculce nu era prea nvat, dar eraom cu bun sim, cu pricepere de a
judeca lucrurile, ctigat prin amestecul direct n afacerilestatului i cu un
deosebit talent de a povesti. Se poate zice c el e cel mai literat din toi
cronicarii Moldovei
. El tie foarte adesea s gseasc cuvntul just pentru a zugrvi o situaiesau pe un om.
Stilul lui nu e bombastic, ca al analitilor ce scriau slavonete, ci dimpotrivsimplu i,
prin aceasta, foarte atrgtor. Epitetul bine gsit are cteodat valoare
artistic.Cine vrea s afle modele de stil din cronicarii moldoveni, trebuie s
caute n primul rnd n
Neculce, apoi n Miron Costin

i Grigore Ureche.
7

13
Moldova. Numai letopiseul de acesta nu scrie nimic. Iar oamenii aa vorbescu, c auapucat
unii dintru alii
.

10
Dupa cum afirma
tefan Ciobanu, in
Istoria literaturii romne vechi, Letopiseul
lui Ion
Neculce ilustreaz, n cele douzeci i cinci de capitole, tot attea domnii, ns nu
mai paisprezece domnitori, ntruct unii au crmuit ara de cte dou sau trei or
i, ceea ce
demonstreaz nc o dat instabilitatea politic a epocii. Stilul
Letopiseului
este presrat cu proverbe, asemnndu
se totodat cu stilul lui Creang, pe care Neculce l precede n ceea ce privete stilul umoristic
i oralitatea. Diferii crit
ici literari au considerat cronica lui Neculce
ca fiind una fermectoare: Limba lui nu este alterat de construcii i reguli influenate delimbi
strine. Limba cronicii lui Neculce este un amestec din limba crilor noastre
bisericeti
cu cea pe care o
vorbea poporul.
11
.
Oralitatea stilului
lui Ion Neculce este dat i de termenii populari extrem de expresivi,
de particularitile de vorbire care confer veridicitate textului: Acela care, relun
d tradiiasecolului anterior, a izbutit s ridice istoriografia la cel mai nalt nivel
artistic e
ste Neculce,
adevratul continuator al lui Miron Costin. Fr s
i ncerce puterile n literatura propriu
zis, ca Dimitrie Cantemir, Neculce a fcut pentru literatur mai mult dect pentru
istorie, iel este ntiul scriitor care a servit urmailor nu numai ca izvor, dar ca
model, pn n zilelenoastre.
12
Letopiseul
l
ui Ion Neculce este structurat n douzeci i cinci de capitole, ilustrnd celedouzeci

i cinci de domnii, dar numai paisprezece domnitori , deoarece unii au ocupat

tronulde cte
dou

trei ori ceea ce demonstreaz o instabilitate politic n epoc

.
n faa cronicii, Ion Neculce aaz
42 d
e legende istorice, sub titlul O sam
de cuvintedespre care spune c sunt audzite din om n om, de oameni vechi i btrni, i n
letopise
unu sun
t scrise i care ilustreaz evenimente ce au cutremurat sraca ar Moldav
.
Neculce pune n introducera Letopiseului aceste legende , crora autorul le acord
o anumitvaloare documentar, dar las pe cititor veridicitatea ntmplrilor
povestite, cine va ceti ile va crede, bine va fi, iar cine nu le va crede, iar
bine va fi;
cine precum i va fi voia aa vaface
.Povestitor talentat,
Ion Neculce a creat o oper durabil printr
o for artistic
surprinztoare, prin arta naraiunii i prin arta portretului, avnd, ntre cronicari m
iestria pe care Ion
Creang o va desvr
i
. Proverbele sunt numeroase n letopise
: calul r
ios
gse
te copaciul
scoros; dup cum este vorba c
nu
fac toate mu
tele mere
; pasrea viclean
dasinguranla

etc...
Limba lui Ion Neculce
reprezint, n genere, graiul provinciei lui natale, cu particulariticare, n mare
parte, sunt proprii i graiului moldovenesc actual. n epoca n care

scrie Neculce, exist o difereniere lingvistic ntre diversele provincii istorice rom
neti, care
10
Letopiseul rii Moldovei, Ediie ngrijit, cu glosar, 1955, p.113
11
tefan Ciobanu,
Istoria literaturii romne vechi,
1989, p. 431
12
Al. Piru,
Literatura romn veche,
ed. a II-a, 1962. p. 390

14
constituiau sau erau ncadrate de mult n organizaii politice separate.
Se manifestau ns i pronunate tendine de unificare lingvistic. Relaiile economice,
sociale, culturale, circulaiacrilor i, mai ales, necesitatea rspndirilor au creat posibilitatea
unor influene lingvisticereciproce. Fie c sunt o consecin a tendinei de unificare a limbii, fie c se datoresc unorcopiti de
origine muntean care ne
au transmis textul cronicii, particularitile (mai ales
fone
tice) munteneti sunt foarte numeroase n letopiseul lui Neculce concurnd adesea cu particularitile
specific moldoveneti.
Pe lng trsturile regionale, limba lui Neculce are i un pronunat caracter arhaic i popular.
Caracterul popular

al limbii lu
i Neculce apare mai ales n sintax.

Sintaxa propoziiei
:1.
Apoziii i atribute adjectivale (cu articol adjectival) acordate n caz cu
substantive n genitiv sau n dativ2.
Negaia simpl
3.
Frecvena gerunziului, care nlocuiete uneori propoziii temporale, c
auzale
i atributive
4.
Numeroase cazuri de acord gramatical dup neles

5.
n construcii locale sau temporale: prepoziia la se folosete adesea cu valoarea lui n
prepoziia n apare cteodat cu valoarea lui la
prepoziia a este folosit cu valoarea lui n
prepoziia de are uneori valoarea lui de la, dinspre
Sintaxa frazei

:1.
Coordonarea predomin fa de subordonare. Prepoziiile i frazele se
unesc rareori prin juxtapunere2.
Propoziiile temporale sunt introduse prin conjunciile ct i cum
3.
Propoziia cauzal se construiete cu locuiunile conjuncionale cci c
,
pentru cci i pentru cci c
4.
Prepoziia final este introdus prin conjuncia de
5.
Prepoziia condiional este construit de conjuncia s , i cu conjunciade
6.
Propoziia concesiv este introdus prin mcar c , dei , cu toate c
,
n coleraie cu dar , totui
.OLARU Georgiana Florina
15
Concluzii

n lumina acestor idei enunate mai sus, putem afirma c att Grigore Ureche, ct iMiron Costin
i Ion Neculce
contribuie la dezvoltarea limbii romne literare

prin creareaunor opere literare,

dar
i prin
ntemeierea unor modele culturale

, care le asigur
statutul de
scriitori intemeietori, afla
i chiar la
ns
i originea scrisului.
Discursul cronicarilor

este unul nclinat nspre

proverbe i maxime
.
Stilul

lui
Costin nu e lipsit de influena popular, dovad fiind proverbele i expresiil

e pe care le
folosete adesea:
Ce dzilele lui cele sf
arite, cum s dzice cuvantul, Lupul prul schimb, iar nu
hirea. De asemenea, la Neculce ntlnim numeroase proverbe i zictori:
Pa
srea ncuibul sau nu piere, Nu fac toate mutele mere. Astfel, literatura produs de ace
ti trei
mari cronicari i oameni de cultur, neleas ca art a cuvntului influen
eaz
dezvoltarea
limbii romne literare