III. Roma republicana (509-27 . Hr.

1.

Se impune un nou regim politic bazat pe "res publica" (treburile publice).

Principalii beneficiari au fost patricienii (patres). Roma va cunoaste, pentru urmatoarele doua
secole si jumatate, o dubla confruntare:
.
plebea mpotriva patriciatului (494 - 287 . Hr.). ntr-o prima faza au ales ca forma de
lupta secesiunea pe colina Aventin (494 - 493 . Hr.) si au obtinut dreptul de a
avea doi tribuni (apoi 5, n final numarul lor ajungnd la 10) care sa le apere
interesele n Senat, apoi, prin "Legea celor 12 table" (451 . Hr.), drepturi egale cu
ale patriciatului:
interdictia casatoriilor dintre patricieni si plebei,
unul dintre consuli va fi desemnat de plebe,
plebeii
bogati mpreuna
cu patricienii vor
forma noua
nobilime (nobilitas)
.
lupta pentru suprematie n Italia;
Esenta acestei forme de guvernare a fost exprimata prin expresia "Senatul si poporul
roman" (Senatus populusque romanus)
Statul functioneaza datorita colaborarii dintre Senat, magistraturi si Comitii (adunarile
poporului).
Senatul (principala
institutie
politica):
era
format
din
conducatorii
clanurilor: patricieni (patres) si fosti consuli (consulares). Rolul acestuia era de:

a-i sfatui pe magistrati,

de a administra finantele statului,
de a conduce politica externa,
de a autoriza deciziile populare (ale Adunarilor poporului);

"Senatul are mai nti deplina putere asupra tezaurului public. Caci el dispune de
toate veniturile si de toate cheltuielile [.] De asemenea, [se ocupa] de crimele savrsite n Italia,
care cer o cercetare publica [.]; daca vreun particular sau vreun oras din Italia are nevoie de o
mpacare [. ]. Poporul n-are deloc de-a face cu nimic din toate acestea."
(Polybios)
2.

Magistraturile (succedate ntr-o ordine bine stabilita: cursus honorum - "scara onorurilor").

Dupa caracterul lor sunt:

.
Ordinare:
Consulatul,
Pretura,
Cenzura,
Edilitatea,
Qvestura,
.
Extraordinare:
Dictatura,
Comandantul cavaleriei.
Dupa natura organismelor de vot:
.
Superioare: (Comitia centuriata),
.
Inferioare: (Comitia tributa).
Dupa durata lor:
.
Anuale:
Consulatul,
Pretura,
Edilitatea,
Qvestura.
.
Cu o durata bine definita:
Cenzura (18 luni),
Dictatura (6 luni),
Comandantul cavaleriei (6 luni).
n functie de competentele magistratului:
.
Magistraturi
cu imperium (dreptul
de
militara): dictatura, consulatul, pretura;
.
Magistraturi cu potestas (putere): cenzura, edilitatea, qvestura.
Functionarea magistraturilor au la baza trei principii:

comanda


Anualitatea (mai putin exceptiile);

Colegialitatea, cel putin doi (n afara de dictator si de comandantul cavaleriei);

Gratuitatea.
La acestea se mai adauga:

imposibilitatea ocuparii aceleiasi magistraturi doi ani succesivi (principiu ncalcat n

perioada de criza a Republicii);

nici un magistrat nu poate fi demis nainte de terminarea perioadei mandatului.

Consulatul: doi membri (propusi anual de catre Senat) care si ncepeau activitatea la
nceputul fiecarui an calendaristic (1 martie apoi 1 ianuarie, din sec. II . Hr.). Aveau rolul
de:

a convoca adunarile;

a lua auspiciile;

a conduce n politica interna si externa;

initiativa legislativa;

conducatori supremi ai armatei.

"Consulii, cnd nu se gasesc n fruntea armatei,ci se afla n Roma, sunt stapni pe toate
treburile publice. Ceilalti magistrati le sunt supusi si i asculta, afara de tribunii poporului.
[.] Consulii convoaca reuniunile n cazurile urgente, se ocupa de toate problemele publice care
trebuie reglementate de popor, convoaca comitile, prezinta proiectele de legi, aplica deciziile
majoritatii. Puterea lor este aproape absoluta n privinta pregatirii si conducerii unui razboi."
(Polybios)
Pretura: doi pretori cu atributii judiciare;
Cenzura: doi cenzori care alcatuiesc listele pentru Senat, pe baza censului, fac
recensamntul populatiei si stabilesc regimul fiscal;
Qvestura: mai multi qvestori (20) cu atributii financiare;
Edilii: se ocupau de problemele cotidiene ale cetatii;
Dictatura: n caz de mare primejdie pentru Roma unul dintre consuli era investit, pe o
perioada de 6 luni cu puteri nelimitate. Toate celelalte magistraturi, cu exceptia tribunului
plebei, erau suspendate
Comandantul cavaleriei (magister equitum): cu rol de control al activitatii dictatorului.

"n caz de razboi greu sau de tulburari interne,- daca Senatul va hotar -, un sigur
magistrat sa aiba aceleasi drepturi ca si consulii, dar nu mai mult de 6 luni [.]. Dupa ce la Roma a fost
creat pentru prima oara un dictator, plebea s-a simtit cuprinsa de o mare spaima,
vaznd lictorii care purtau securi, si a devenit mult mai zeloasa n a asculta ordinele primite "

(Titus Livius)
Tribunatul plebei: era alcatuit, initial, din doi magistrati:

aveau functia de a-i proteja pe cetateni (ndeosebi plebea) de actiunile arbitrare ale
celorlalte institutii de conducere;

aveau drept de veto fata de orice masura a unui magistrat sau a Senatului;

persoanele lor erau sacrosante.

"[.] au
nceput
consfatuirile
ntre patricieni si popor,
n
scopul
nfaptuirii armoniei si solidaritatii dintre
cele
doua
clase,
hotarndu-se
conditiile
ntelegerii: poporul sa-si aiba dregatorii sai proprii, de care sa nu se atinga nimeni, si care sa
aiba dreptul de a se mpotrivii consulilor prin veto; nici unul dintre patricieni sa n-aiba dreptul
de a face parte din rndurile acestor magistrati."
(Titus Livius)

3.

Adunarile poporului (comitia):

Comitia curiata (organizata pe curia): au un rol minor:

adoptiuni,

testamente,

probleme religioase;
Comitia centuriata (organizata pe centuria): se desfasura pe Cmpul lui Marte si

hotarau n problemele razboiului si pacii;

alegea consulii, pretorii si cenzorii;

Comitia tributa (organizata pe triburi): si avea originea n adunarile plebeiene,

convocate de triburi nca din secolul al V-lea . Hr.:

alegeau tribunii plebei (alesi apoi de Concilium plebis), edilii si qvestorii,

luau hotarri obligatorii pentru plebe.