Asculta-ma

Andrei-barbat simplu, pe la 27-28 de ani, un mediocru consacrat;

Hobby-rui ale lui Andrei:

Bascalia
Berea
Fotbalul

(Andrei rezolva intrigat niste rebusuri, stand la un birou, cu o doza de bere pe masa

1.te innebuneste de cap- FEMEIA

2. spune ce simte doar cand bea- BARBATUL
3. marea iubire a vietii tale- FOTBALU
4.te face sa spui adevarul-BEREA

(Pe vertical iese un cuvant misterios, ce il face pe Andrei usor curiso si ganditor. Cuvantul este
arta)
Da-ti definitia cuvantului pe verticala.
-Arta, arta, adica ca din aia care picteaza sau ce? Ce dracu ma?.
(Cauta pe net si gaseste o definitie de-a lui Brancusi. Citeste cu voce tare, neintelegand
aproape nimic, pe un ton aproape zeflemitor, cu accente de batjocura: Arta nu este o evadare
din realitate, ci o intrare in realitatea cea mai adevarata, poate singura realitate valabila. Arta
este realitatea insasi.)
Eee, te-al dracu, ce complex. Si io care credeam ca-I doar din aia de dau cu bidineaua pe
hartie.

(Lumina se stinge de pe Andrei si se pune un alt personaj, ce arata la fel ca el fizic, doar ca e
imbracata diferit. Nu mai poarta un maieu si o pereche de pantaloni scurti, tricou colorat si
hanorac negru)

N:Hei! Hei! Hei! Andrei!(soptit) Andrei! Pot sa te ajut eu cu definite daca vrei? Ai un pic
timp sa ma asculti? 2 minute, nu mai mult. Andrei? Andreii? Andreiiii?
-Bai Andrei, sunt eu! Andrei. De ce nu ma asculti niciodata? Te-ai schimbat mult Andrei.
-Uite, daca ar fi dupa mine, daca m-ai asculta macar un minut, as avea mai multe de spus. De
pilda.. Te superi daca-ti spun ceva, pot sa? Uite, aa, uite, de pila.. Esti prost(spus trantit), ba
da esti prost de dai in gropi nu asa. Prost gramada, ce sa mai!
(constiinta lui reversa in frustrare, il cicaleste si il critica)
-Ai inteles macar ceva din ce-ai citit? Te-ai gandit vreun pic la ce e scris acolo? Ai cautat sa
intelegi sensul citatului cu adevarat? Niaa, artistii sunt aia de dau cu bidineaua.. Hahahaha, ce
amuzant e, bine ca ragai bere si mananc seminte in timp ce ma uit la interviuri cu Piti. Pai da
no? Stai ca porcuu si nu faci nimic. Ma scuzi, ca porcusoru, ca inca n-ai ajuns la categoria aia
de greutate.
-Uite, daca ar fi dupa mine, eu as interpreta altfel definitia aia, Uite, as zice ca arta nu e doar
fantezie, nu e doar imaginatia unui regizor cand pune o piesa in scena sau talentul unui actor
cand joaca, fantezia unui Pictor cand isi pune pe coala sentimentele, nebunia lui cea mai intima.
-Nu doar asta e arta ma!(explicativ, ca un invatator). Arta e ce au toti oamenii ascunsi in ei,
doar nu nimeni nu mai vrea sa arate, arta e sentimental ala ca esti in viata, pe care nu mai poti
sa-l arati fiindca esti prea ocupat sa zici ca esti inginer, doctor, professor, academician, ,
politician, artist emerit, instalator, proxenet, dealer sau mai stiu eu ce.
-Stii ce e arta Andrei? Stii ce e? Stii? Stii sau nu stii? Nu stiu. Nu-I nimic. Hai ca-ti spun eu ce
nu e. Nu e arta atunci cand mergi in club, stai cu paahru de votca in mana si cu pieptu umflat
uitandu-te indifferent dupa gagici ca si cum tu le-ai avea deja. Arta e atunci cand i-ai spus prima
oara in clasa a 8-a unei fete Te iubesc, cand nu voiai tu sa fii gigolo si sa fii cool, cand erai
sincer tu cu tine insuti ma. Stii ce mai e arta? Era tot atuncea cand cantai la dus de-o auzeam
amandoi pe maica-ta Mai taci Pavarotti, ca ne bat vecinii in teava. (Rade) . Iti mai aduci
aminte?
-Dar stii ce mai e?(o spune cu ochii inlacrimati) E tot atuncea cand stai singur in pat si ai
momente cand parca parca ma mai asculti, mai auzi ce iti soptesc, cand mai simti nebunia din
tine, cand inca crezi ca exista, cand inca mai crezi in mine, in tine de fapt, cand nu ma dai
dracului la o parte si ma ignori.
_(scurta pauza) Cand stai si te gandesti daca ti-e bine asa cum esti, daca esti mandru de tine
insuti, daca esti multumit ca i-ai ascultat pe mamica si taicatu si te-ai dus la politehnica ca sa
mai aibe familia Petrescu incaa un inginer, ca doar e depozit, e depozit de ingineri in familia
Petrescu.(ironic, si un pic de ura). C-asa a fost dintotdeauna. Doar lasa mama ca si bunicatu a
fost inginer, si tatica-tu a fost inginer, a fost si mama. Si sormea s-a dus la Politehnica, dar s-a
lasat in anu 3 si s-a dus cu Titi in Italia. Lasa ca au si 4 copii. Cand mergem la ei zici ca facem
reclama la Adria. O s-avem un nepoteeeel!!. Mai conteaza ca o bate barbasu cand se intoarce
nervos de la atelieru auto ca il ameninta din nou ca il concendiaza. Acum, na, e si normal, daca
lu Titi ii place asa mult sa fure cheile, ce sa-I faci, mai se supara si ei.
(Cu forta si vlaga, revenind) Da, lasa-i pe astia ma! Lasa-I pe toti ma! Mai tii minte ce mi-ai
spus acum 10 ani, cu o saptamana inainte de majorat? Mai tii minte? Cum visai tu ca prostu ca

vrei sa dai la arte, la desen, cand iti placea sa pictezi si nu ziceai ca picture inseamna sa dai cu
bidineau pe hartie, cand aveai suflet ma, cand erai sensibil. Ehee, vreumuri uitate. Magaruu
naibii dar iti mai aduci aminte cum voiai tu sa mergi in cele mai mari piete din lume si sa faci
portrete oamenilor pe strada.?
Voai sa calatoresti, in San Marino, in Venetia, in Tokio si sa a vezi lumea in lung si-n lat, sa faci
ce iubesti ca asta conteaza, sa faci ce iubesti.
-Si ce s-a intamplat, ce s-a intamplat in ultimii 10 ani de cand ai zis sa mergi pe calea
sigura, sa faci un ban, sa-ti iei o masina si sa ai 2 copii, sa fii fericit cum vezi in filme. Ce s-a
intamplat, ha? Iti spun eu, NIMIC. ABSUOLUT NIMIC. Te-ai plafonat, asta e tot. Ti-ai pierdut
orice urma de viata, orice farama de barbatie adevarata, orice urma de nebunie.
-Cum te simti dupa ce ai ales sa uiti toate astea, cand te uiti acum in urma si vezi ca ai ales
sa ignori, sa uiti si sa ignori totul, asa cum m-ai tot ingorat si pe mine dupa ce-ai intrat la
facultate.
-Dar stii ce? N-ai cum. Pur si simplu n-ai cum. N-ai cum sa ma ignori pentru vecie. Sunt vocea
din capul tau. Si n-ai sa scapi de mine, ba Andreias ba n-ai sa scapi asa usor. Sunt inauntrul tau
si am sa stau acolo pentru eternitate. Nu chiar, dar macar pana in ultima secunda, pana cand o
sa stai cu lumanarea pe piept, asteptandu-l timid pe omuletul cu coasa. Iti zic eu cum sta
treaba. O sa ai in jurul tau cel mai probabil familia mult visata, cei 2 copii pe care ai vrut
neaparat, pentru ca asa ti s-a spus ca se cade domne, asa e frumos, copii tai, ca doar iti
apartin na. sunt bunurile tale.O sa-I iei si pe ei in rate? Nu sunt fiinte umane, ii detii si pe ei,
doara ce naiba.
-Asa, o sa te uiti tu frumusel la ei in ochi, cu lumanarea pe piept, cu o privire senina adresata
tuturor cei din jurul tau, cu 2 bocitoare care se pregatesc deja pe margine, cu fita si cu fi-tu de o
parte si de alta a patului, asteptandu-ti linistit ultimul pahar cu apa, sau poate cu bere ca sa-ti
placa si tie. Si o sa stai tu frumusel si o sa astepti batran fiind ca sa-ti vina sfarstitul si-o sa te uiti
in urma si ai sa vezi tot ce ai facut in viata, exact, NIMIC. O sa iti vezi pentru ultima oara familia
si o sa-ti para rau cat de penibili sunt cu totii, dar doar n-o sa ai curajul sa le-o spui in fata. N-o
sa te tina nici cand o sa vezi luminita ca nu asta e viata, nu asta inseamna sa traiesti, numai
dupa cum iti spun altii, dupa cum esti invatat, ci dupa cum iti zici tu singur, dupa cum iti spun eu
acum, dar nu ma asculti naibii odata.
-Apropo stii ce e viata pe bune, stii ce e realitatea in cel mai adevarat mod? Te-ajut si aici.
Uitee, e cand stai doar tu cu tine, sau cu prietenii apropiati, cand nu mai e nimeni in jur sa te
bata la cap cu toate rahaturile lumii, cand nu-ti mai pierzii vremea cu discutii despre nimeni si
nimic, despre cat de slaba e apararea Argentinei anul asta, ca Ponta, nu, pardon, Kiloscky, ca sa schimbat, Kiloschy iar ne fura si noi tot n-avem domle autostrazi! REVOLUTIE!!! JOS
GUVERNUL! JOS GUVERNUL!! HUAA!! HUAA!!. Si ce fund bomba are Niki Minaj.( Mai
Aneconda dot)
Scuze! Sunt penibil, stiu, chiar sunt penibil. Dau din fund ca sa-ti atrag atentia, da am crezut
c-o sa mearga.. La asta se uita toata lumea in zilele noastre. In asta ne-a mai ramas sa credem,
sa visam, in fundul lui Niki Minaj. Trist nu? Trist. Iesim in strada, vrem sa schimbam tari, vrem sa
schimbam guverne, vrem sa schimbam toata lumea asta intreaga, dar pe noi cand ne
schimbam? Pe noi cine ne mai schimba?

(Constiinta lui Andrei ii cere scuze. Ii cere sa redevina om, sa lase trecututl si sa se reintoarca la
el)
-Uite imi pare rau! Imi pare rau da? Andrei, iarta-ma, chiar imi pare rau. Hai sa uitam tot
ce-a fost, bine? Si sa vorbim din nou. Te rog Andrei, te implooor. Asculta-ma Adnrei, asuclta-ma
macar pentru o ultima data, inainte sa fie prea tarziu. Imi pare rauuu, imi pare rau, jur. Te
impplooor!!! ASCULTA-MAAAA(strigat!!!), ASCULTA-MAAAA!! Asclta-ma, asuclta-ma, ascultama( jelind aproape) Te rog asculta-ma! Vreau doar sa ma asculti!!
(frustrare maxima) Nu asta inseamna! Nu asta! NUUUU! Nu asta inseamna ma! Nu asta e arta
Andrei! Arta inseamna sa traiesti, sa traiesti cu tot sufletul tau si din toata inima
Arta e cand te uiti sincer in ochii cuiva si ii spui Asta sunt eu!

-Heblu. Performerul respira adanc in microfon, ca intr-un film horror dintr-un colt al
saliiPerformer: Cui ii e frica de intuneric? Hhh, nimeni nu mai sta in fata si vorbeste singur?

-In public apare actorul cu ohcelari de soare si un nas de clown,

luminandu-si fata cu lanterna in intuneric.Performer:Spectacolul s-a terminat dragi spectatori. Acum puteti merge linistiti acasa,
unde puteti povesti celor dragi la ce sptactocl minunat de teatru ati fost in aceasta seara
si cat de bine v-ati simtit, fireste. Tot ce ati vazut in aceasta seara este doar un
spectacol, este pur entertainment. Nimic din ceea ce ati urmarit nu este adevarat. Totul
este creatia unei minti bolnave, adica a mea. Nimanui nu ii este frica, nimeni nu sufera,
oamenii se accepta pe ei insisi si pe cei din jur, si suntem cu totii FERICITI!
Performer:Spectacol! Spectacol! Spectacol! Spectacol!
-Performerul invarte lanterna in sus, apoi isi lumineaza fata cu ea, propunanad
situatia unui reporter TVPerformer:Iata doamnelor si domnlor, oamenii au vazut in aceasta seara un spectacol
absolut emotionant si plin de inteles de teatru, din care nu au inteles absolut nimic. Au
urmarit o poveste in care un tanar iesean vorbeste despre adevar si sinceritate, intr-o
lume in care se pune din ce in ce(spus plin de entuziasm) mai putin accent pe
integritate, sia fost mai mult decat incitant.
Performerul(se adreseaza unui spectator):Cum v-ati simtit in aceasta seara minunata?
(nu-l lasa sa vorbeasca) Da, incredibil, oamenii s-au simtit cu adevarat special in
aceasta seara si au simtit emotii puternice, au fost profund atinsi de mesajul piesei, si
viata lor a fost schimbata pentru totdeauna. Fantastic oameni buni, teatrul poate
schimba vieti, ii poate ajuta pe cei din jur, iata asadar ca oamenii nu merg la teatru doar
ca sa se imbrace elegant si sa uite de vietile lor triste timp de 2 ore.

Performer(final reportaj, cat se poate de serios): Oamenii au ajuns acasa, s-au gandit
mult timp la ce s-a intamplat in aceasta seara, si viata lor a fost schimbata pentru
totdeauna. Au ajuns acasa, s-au culcat, si in cel mult 24 de ore au uitat absolut tot ce sa intamplat, spunand ca vor mai merge la teatru, chiar si fara costum.
Performer(reprosand):! Totul a fost uitat, totul a fost inventat! Mergeti la culcare, oameni
buni! Spectacolul s-a terminat!
-Se arpind luminile de sala. Performerul isi spun povestea, marturiseste de ce a ales sa
joace in aceasta seara acest spectacol, si nu altul. Se dezbraca de tricou si ii invita pe
spectatori sa scrie cu markerul pe partea din fata a corpului sau idealuri ale societatii
contempornane, si pe spate frici, temeri, rusini ale acestora.Pentru spargerea zidului
dintre public si artist este indicat alegerea unui performer sincer si cu ceva curaj in
distributie. Daca nu, ar trebui cel putin sa para sincer si sa aiba dictie buna.