Procedura adoptiei in Romania

Adoptia este o procedura reglementata de Legea nr. 273/2004, republicata la 19 aprilie

2012, fiind definita ca operatiunea juridica prin care se rup legaturile biologice
anterioare si se creeaza legatura de filiatie intre adoptator si adoptat.
Pot fi adoptati copiii cu parinti necunoscuti (dupa 30 de zile de la emiterea certificatului
de nastere) si copiii aflati in sistemul de protectie sociala (fata de care parintii manifesta
dezinteres timp de un an si care nu mai pot fi reintegrate in familie).
Cine poate adopta un copil?
Copiii pot fi adoptati de orice persoana sau familie care a fost atestata ca apta sa
adopte un copil. Totusi, in acest sens, trebuie indeplinite si cateva conditii de fond.
Astfel, cel care adopta trebuie sa fie cu cel putin 18 ani mai in varsta decat
adoptatul. Totodata, adoptatorul sau familia adoptatoare trebuie sa indeplineasca
garantii morale si conditii materiale necesare cresterii, educarii si dezvoltarii armonioase
a copilului.
Pe de alta parte, nu pot adopta persoanele care nu au capacitate deplina de exercitiu,
dar nici persoanele cu boli psihice si handicap mintal. De asemenea, nu are drept de
adoptie nici persoana care a fost condamnata definitiv pentru o infractiune contra
persoanei sau contra familiei, savarsita cu intentie, precum si pentru infractiunea de
trafic de persoane sau trafic si consum ilicit de droguri.
Mai mult, conform reglementarilor legale, doua persoane nu pot adopta impreuna, nici
simultan si nici succesiv, cu exceptia cazului in care sunt sot si sotie. In plus, doua
persoane de acelasi sex nu pot adopta impreuna un copil.
Important! Se acorda prioritate rudelor copilului din cadrul familiei extinse si altor
persoane alaturi de care copilul s-a bucurat de viata de familie pentru o perioada de
minimum 6 luni, in masura in care acest lucru nu contravine intersului sau superior.
Cum devine o persoana apta sa adopte?
Adoptia presupune mai multe etape, prima dintre ele fiind informarea si consilierea
prealabila asupra procedurii adoptiei la sediul Directiei Generale de Asistenta
Sociala si Protectia Copilului din judetul de domiciliu. Scopul intalnirii de la DGASPC
este de informare despre ceea ce inseamna adoptia din punct de vedere legislativ,
administrativ si socio-psiho-medical.

Odata informat, adoptatorul poate depune mai departe o cerere de evaluare in vederea
obtinerii atestatului de persoana/familie apta sa adopte. Potrivit legii, cererea privind
eliberarea atestatului trebuie insotita de urmatoarele documente:

copie de pe buletinul/cartea de identitate, permisul de sedere pe termen lung

sau, dupa caz, cartea de rezidenta permanenta;
declaratie autentica pe propria raspundere cu privire la locuirea efectiva si
continua pe teritoriul Romaniei in ultimele 12 luni anterioare depunerii cererii de
evaluare, neexistand absente temporare care cumulat sa depaseasca 3 luni;

copie legalizata de pe certificatul de nastere;

copie legalizata de pe certificatul de casatorie sau hotararea de divort/certificatul

de divort, daca este cazul;

copie de pe titlul de proprietate sau alt document care sa ateste dreptul de

folosinta a locuintei;

certificatul de cazier judiciar;

adeverinte de venit sau alte documente care atesta veniturile

solicitantului/solicitantilor;

certificat/adeverinta medical/medicala eliberat/eliberata de medicul de familie

privind starea de sanatate si eventualele boli cronice, insotit/insotita de rezultatul
evaluarii psihiatrice;

minimum doua caracterizari de la ultimul loc de munca pentru fiecare solicitant;

declaratia sotului care nu se asociaza la cererea de adoptie, cu indicarea

expresa a motivelor neasocierii;

declaratie autentica pe propria raspundere din care sa rezulte ca

solicitantul/solicitantii nu este/sunt decazut/decazuti din drepturile parintesti,
precum si referitor la faptul ca nu are/au copil/copii in sistemul de protectie
speciala;

certificatul de cazier judiciar al persoanelor cu care locuieste solicitantul;

certificat/adeverinta medicala eliberat/eliberata de medicul de familie privind

starea de sanatate a celorlalte persoane cu care locuieste solicitantul, cu
mentionarea eventualelor boli cronice, insotit/insotita de rezultatul evaluarii
psihiatrice.

Dupa depunerea dosarului, urmeaza evaluarea persoanei/familiei in vederea

obtinerii atestatului, ce va dura aproximativ 120 de zile.
Aceasta evaluare este realizata cu scopul de a determina abilitatile parentale, garantiile
morale si materiale in vederea cresterii si educarii copilului. Evaluarea cuprinde trei
etape, si anume evaluarea sociala, realizata de responsabilul de caz, evaluarea

psihologica elaborata de psihogul desemnat ca membru al echipei de evaluare si, in

final, pregatirea pentru asumarea rolului de parinte.
Atentie! Verificari se pot face si asupra familiei extinse a adoptatorilor, respectiv parinti
sau cei ce locuiesc cu adoptatorii.
In aceste patru luni, sunt organizate minimum sase sedinte de evaluare sociala si
materiala si minimum patru intalniri cu psihologul. In functie de fiecare caz in parte,
numarul sedintelor se poate suplimenta. La finalul acestor sedinte si dupa alte trei
sesiuni de pregatire (etapa a treia a evaluarii), se poate elibera atestatul de familie
apta sa adopte.
Acest atestat este valabil un an, iar valabilitatea lui se prelungeste automat in cazul in
care data expirarii sale este dupa introducerea pe rolul instantei judecatoresti a cererii
de incredintare in vederea adoptiei.
Dupa ce adoptatorii primesc atestatul, incepe si o perioada de asteptare. In acest timp,
asistentii sociali au sarcina ca, pe baza evaluarii familiei, sa gaseasca copilul ce s-ar
potrivi cel mai bine cu aceasta.
Ce criterii conteaza pentru a incredinta copilul unei familii?
Dupa finalizarea activitatilor de evaluare si consiliere si dupa eliberarea atestatului de
persoana/familie apta sa adopte, in Registrul National de Adoptii se vor introduce
informatiile relevante despre familie.
In acest sens, Oficiul ia in calcul anumite criterii:

daca exista rude pana la gradul IV care doresc sa adopte copilul;

daca copilul are viata de familie cu o durata de cel putin 6 luni cu o
persoana/familie adoptatoare;

daca copilul are frati/surori adoptati/adoptabili;

judetul de domiciliu al copiilor si al familiilor;

varsta copilului corelata cu varsta pentru care este pregatita familia sa adopte un
copil;

originea etnica a copilului;

sexul copilului;

limba vorbita de copil si de familia adoptatoare;

starea de sanatate a copilului si nivelul de dezvoltare al acestuia;

capacitatea familiei de a raspunde nevoilor unui copil cu o anumita stare de

sanatate/un anumit nivel de dezvoltare.

Urmeaza transmiterea, de catre Oficiul Roman pentru Adoptii catre DGASPC, a listei
cu un numar de cel mult 10 adoptatori/familii adoptatoare pentru fiecare copil.
DGASPC-urile continua potrivirea teoretica luand in considerare anumiti factori cheie
clar definiti de legislatia in vigoare, urmarindu-se, in primul rand, interesul superior al
copilului.
Concret, institutia va tine cont de:
-diferentele dintre varsta cronologica si varsta de dezvoltare
-originea etnica si culturala
- religia
-limba
-nevoi de sanatate
-nevoi emotionale, comportamentale, inclusive tulburari de atasament
-nevoi educationale
-principalele trasaturi de personalitate, interese, aptitudini
-trasaturi fizice
-dorinte exprimate de copil in legatura cu adoptia
-factori geografici si de mediu
-componenta familiei celei mai potrivite nevoilor copilului.
Dupa selectarea celei mai potrivite persoane/familii adoptatoare, Compartimentul
Adoptii sprijina intalnirile dintre copil si persoana/familia adoptatoare atat in mediul
de viata al copilului, cat si in afara acestuia, furnizeaza informatii cu privire la
carcaterisiticile, nevoile si istoria copilului, oferind suport necesar pentru a putea
depasi/clarifica eventualele ingrijorari.
Adoptia propriu-zisa si procedurile post-adoptie
Dupa ce angajatii DGASPC vor stabili compatibilitatea dintre copilul adoptabil si o
persoana/familie, in acest sens, vor elabora si un raport de potrivire. In baza acestui
raport, copilul va fi incredintat in vederea adoptiei, prin hotararea instantei
judecatoresti.

Practic, copilul va fi incredintat pentru 90 de zile si, in aceasta perioada, DGASPC va

urmari evolutia copilului si relatiile dintre acesta si familia adoptatoare, realizand, in
acest sens, vizite bilunare.
La sfarsitul perioadei de incredintare in vederea adoptiei, Compartimentul Adoptii
intocmeste un raport final, in care se evidentiaza modul in care s-a adaptat copilul
noului mediu de viata, propunerea vizand incuviintarea adoptiei. Acest raport, impreuna
cu alte acte cuprinse in legea adoptiei, se transmite instantei judecatoresti, care va
incuviinta sau nu adoptia.
Actul adoptiei este un act confidential. Prin urmare, parintii firesti sau rudele biologice
ale persoanelor adoptate pot obtine informatii cu caracter general vizand persoana
adoptata numai daca exista acordul expres al acesteia sau, dupa caz, al persoanei
sau familiei adoptatoare.
In ceea ce priveste copilul adoptat, acesta poate solicita Tribunalului sa-i autorizeze
accesul la informatii despre parintii biologici abia dupa dobandirea capacitatii depline de
exercitiu.
Desi este un act confidential, parintii adoptivi sunt obligati sa informeze gradual
copilul ca este adoptat. In perioada de pregatire se realizeaza consilierea viitorilor
parinti in ceea ce priveste comunicarea despre adoptie cu copilul adoptat in functie de
varsta acestuia.
Pentru ca obligatiile sa fie respectate, familia va fi monitorizata si dupa ce s-a incuviintat
adoptia. Mai precis, conform legislatiei in vigoare, monitorizarea post-adoptie se
realizeaza trimiestrial pentru o perioada de cel putin 2 ani.
In aceasta perioada, se urmareste evolutia copilului adoptat si a relatiilor dintre acesta
si adoptator/familia adoptatoare si se intocmesc rapoarte trimestriale. La incheierea
perioadei de monitorizare post-adoptie se realizeaza inchiderea cazului, situatie
transmisa, ulterior, Oficiului Roman pentru Adoptii.