Referat GIS

Explozia informationala a ultimului deceniu, bazata pe dezvoltarea fara precedent a

sistemelor de calcul, masuratori automate de parametri si posibilitatea stocarii acestora in baze
de date digitale a dus in mod firesc la aparitia unei noi ramuri de cercetare in cartografie, si
anume cartografia digitala.
Munca asidua a navigatorilor si a geografilor-exploratori ai secolului trecut, ale caror
eforturi s-au concretizat in aparitia unor harti si ulterior atlase ale globului pamantesc ce au
dus la dezvoltarea comertului, migratia populatiei si expansiune teritoriala, este continuata in
zilele noastre de munca unor cercetatori care nu doar acumuleaza date ci incearca sa valorifice
potentialul ascuns al acestor cifre emitand harti de analiza in diverse domenii.
Solutia pentru gestionarea volumului imens de date a fost aparitia G.I.S.

1. Ce este G.I.S. ?
G.I.S. este acronimul din limba englez pentru Sisteme Informationale Geografice:
Geographic Information Systems.
Michael F. Goodchild, profesor la Universitatea din California, Departamentul de
geografie definete GIS-ul ca fiind: o form particular a Sistemelor Informatice aplicat
datelor geografice... Un ansamblu de echipamente, programe i proceduri proiectat pentru
stocarea, administrarea, manipularea, analiza, modelarea i vizualizarea datelor spaiale
pentru rezolvarea problemelor de planificare complexa i administrare.
Mai pe larg, un sistem GIS este un sistem folosit pentu modelarea informaiei,
proceselor i structurilor, care reflect lumea real, inclusiv evenimentele trecute, pentru a
putea inelege, analiza i gestiona resurse i faciliti. Un sistem GIS poate fi descris ca un
sistem de gestiune a unei baze de
date, care de regul prezint utilizatorului datele ntr-un mod interactiv grafic, care poate fi
interogat i analizat.

Deasemeni un sistem GIS este un sistem care permite manipularea informaiei de

natur geografic i a caracteristicilor asociate ei.
Dac ne referim la componen, un sistem GIS este format dintr-un ansablu de
tehnologii, resurse de calcul i operatori care permit nregistrarea, stocarea i analiza
informaiilor cu legtur geografic.
Deosebim ca si componentele GIS-ului:

Operatori - persoane ce utilizeaza sistemul;

Metode - procese si programe utilizate pentru atingerea scopurilor dorite;
Date - informaiile necesare care stau la baza aplicaiei;
Software - nucleul sistemului GIS;
Hardware - componentele fizice pe care va rula sistemul.
2

Printr-o funcie cunoscut sub numele de vizualizare, un GIS poate fi folosit pentru a
produce imagini - nu doar hri, ci reprezentri, animaii, sunete i alte produse cartografice.
Aceste imagini permit cercettorilor s vad obiectele muncii lor descrise moduri mult mai
clare decat inainte. Imaginile sunt deseori de ajutor in reprezentarea conceptelor tehnice ale
obiectelor de studiu ale unui GIS pentru persoane care nu au cunostinte tehnice.

2. Care este utilitatea sistemelor GIS?

O harta GIS ne va clarifica urmatoarele intrebari:
-

localizare putem verifica ce se afla intr-o pozitie geografica data?

- conditie identificam unde intalnim o anumita caracteristica, obiect, fenomen

care se incadreaza intre anumiti parametri.
- tendinte ce s-a modificat in teren intr-o perioada data?
De exemplu in domeniul urbanistic, arhitectii pot vizualiza, de la un an la altul,
modul de dezvoltare al unui oras si a zonelor invecinate. Se pot astfel planifica noile retele de
canalizare, apa, electricitate venind astfel in intampinarea nevoilor cetateanului.
particularitati permite efectuarea unei analize complexe asupra unei zone.
In agricultura se pot identifica valorile de temperatura, umiditate, sol ale unei
anumite regiuni de-a lungul intregului an spre a se putea stabili care sunt tehnicile ideale de
cultura a anumitor hibrizi vegetali.
- modelare ce s-ar intampla daca...? Posibilitatea anticiparii unui eveniment.
Spre exemplu inginerii hidrologi pot previziona intr-un sistem GIS care vor fi cotele
apelor unui fluviu in functie de posibilitatea prezentei sau absentei ploilor peste continent. Se
pot lua astfel din timp masuri pentru evitarea unei catastrofe. Se stie ca racirea centralei
nucleare de la Cernavoda se face cu apa din Dunare. In perioadele secetoase, cand cotele
Dunarii sunt scazute centrala se inchide din motive de securitate. Anticiparea acestor perioade
permite guvernantilor fie sa creasca importurile de energie, fie sa o produca din alte surse gen
pacura sau carbune, mentinand astfel alimentarea cu energie a industriei si populatiei la
nivelul normal.
Avantajele utilizrii unui GIS:

Datele sunt mai bine organizate

Elimin redundana in stocarea datelor
Facilitatea actualizrilor
Analize, statistici i noi cutari mult mai uoare
Utilizatorii sunt mai productivi

Ca dezavantaje mentionam:
Complexitate
Costuri ridicate
Modificrile din teren
3

 Dificulti in formarea de personal

Utilizrile sistemelor GIS sunt diverse: aplicaii tiinifice, managementul afacerilor,
gestinea bunurilor, administratie publica, cartografie, managementul resurselor, planificarea
exploatarii resurselor naturale (de ex. aplicaii forestiere, maritime), analiza polurilor,
hidrografie, dezvoltarea turismului, agricultura, aplicatii rutiere (transport de marfuri), sisteme
bancare, meteorologie, etc.
Se cunoaste faptul ca tendinta actuala in biologie se indreapta spre salvarea si
protejarea speciilor in curs de disparitie. Pentru aceasta se creeaza baze de date cu obiceiurile
si caracteristicile unei specii, areal, trasee de migratie, perioade de inmultire, etc. De aceste
date se tine cont ulterior cand se stabileste traseul unei autostrazi, proiectantul fiind obligat sa
creeze tunele de trecere in siguranta pentru animalele al caror traseu migrator se intersecteaza
cu nou proiectata autostrada. Organizatiile de mediu militeaza intens pentru aplicarea acestor
proiecte in viata reala.
Un alt exemplu de utilizare GIS, ar fi in domeniul transportatorilor rutieri care isi
eficientizeaza traseele folosindu-se de aplicatii GPS, isi stabilesc puncte logistice dupa analize
de eficienta a traseelor, taxelor zonale, restrictii rutiere, etc. Raspunsul la toate aceste intrebari
poate fi formulat intr-un sistem GIS.
Societatile bancare deasemenea, dupa o analiza a nivelului populatiei dintr-o zona, a
factorilor economici locali, a legislatiei, pot dezvolta noi produse financiare tintite spre o
anumita piata locala.
In fapt, pe masura ce se vor dezvolta bazele de date existente, orice domeniu al vietii
va beneficia intr-o masura mai mica sau mai mare de modelarea intr-un sistem GIS pentru
eficientizarea rezultatelor.

3. Utilizarea unui sistem GIS. Functii.

3.1 Captarea datelor
Captura datelor se refer la introducerea datelor n sistem. Aceasta este componenta
cu cele mai mari cerine din punctul de vedere al resurselor de timp din cadrul unui GIS.
Datele initiale pot fi achiziionate prin diverse metode ca de exemplu: ridicri topografice,
metode satelitare, metode de teledetecie, fotogrammetrie.
Deasemeni pot fi introduse i date de pe formate analogice prelucrate corespunztor
utilizrii lor ntr-un GIS. In cazul in care datele geografice sunt reprezentate la scari diferite
acestea trebuiesc aduse la aceeasi scara.
Datele care nu se afla in format numeric trebuiesc digitizate. Pentru aceasta se
utilizeaza un digitizor (figura 1), dispozitiv prin care, pe masura ce un operator traseaza
puncte, linii si poligoane ale unei harti, se obtin date vectoriale.
Scanarea unei harti in schimb, produce date de tipul raster, care pot fi transformate
mai tarziu in date vectoriale cu ajutorul unor programe specializate in astfel de conversii.
4

Majoritatea datelor folosite intr-un GIS provine din baze de date deja existente
apartinand Agentiilor Federale S.U.A. sau ale unor companii private care investesc in acest
domeniu.

Fig.1

Digitizarea unei harti analogice

3.2 Echipamente de captare a datelor

Fotografiile aeriene furnizeaza harti analogice care ulterior pot fi digitizate. Totusi
odata cu dezvoltarea camerelor fotografice digitale s-a trecut la obtinerea hartilor in format
digital care pot fi folosite direct in orice proiect GIS.
Radarele subpamantene.
Pentru detectarea reelelor subterane, dac se intenioneaz s se evite spturile,
este necesar s se foloseasc radarul subpmantean. Aparatul folosete unde de inalt
frecven i funcioneaz pe principiul sondrii pe baz de ecou. In acest proces, se analizeaz
reflexiile impulsurilor electromagnetice emise de o anten spre obiectul cercetat la intervale
scurte de timp. La atingerea de ctre unde a obiectului cercetat se produc reflexii, marcate pe
ecranul aparatului prin distorsiuni ale undei emise. Semnalele de reflexie sunt recepionate de
ctre o anten. irul de reflexii d posibilitatea de a construi o imagine numit radargram.
Aceasta se poate reda la faa locului pe un monitor sau pe un inregistrator.
Satelii. Cele mai mari colecii de date geografice sunt imagini luate din satelit
(imagini satelitare). Acestea sunt imagini raster care pot fi scanate i apoi transformate in
imagini vectoriale folosind programe speciale de conversie.
Tehnologia VSAT (Very Small Aperture Terminal) marcheaz un punct de cotitur
in industria sateliilor de comunicaii. VSAT furnizeaz o infrastructur de comunicaie bazat
pe transmisia prin satelii, oferind posibilitatea transferului de date, voce i imagini cu
flexibilitate maxim, disponibilitate imediat i un raport performane/cost optim.
Exist mai muli satelii care acoper bine teritoriul rii noastre, cum ar fi satelitul
Eutelsat II F-4 care a fost lansat in iulie 1992 i este localizat la 7 E.
5

Trebuie menionat c firma GEOSYSTEMS distribuie in Romania imaginile satelitare ale

firmei EURIMAGE.
GPS -Sistemul de poziionare global. Acesta este alctuit din trei segmente:
1. segmentul spaial (sateliii);
2. segmentul de control (United States Department of Defence);
3. segmentul utilizator (oricine folosete un receptor GPS n scopuri de
poziionare).
Segmentul spaial este alctuit dintr-o constelaie de 24 de satelii care se rotesc n
jurul Pmntului la o altitudine de 20.000 km. Sateliii, dispui ntr-unul din cele 6 plane
orbitale, nconjoar Pmntul de dou ori pe zi.
Receptorul GPS determin poziia sa
pe baza semnalelor radio primite de la mai muli
satelii. Sateliii dispun de ceasuri de
ncredere, aa c determinarea timpului fcut
de semnalele radio este foarte precis.
Receptorul GPS calculeaz distana fa de
fiecare satelit pe baza timpului fcut de
semnalul radio i a vitezei luminii (viteza
semnalului), apoi folosete aceste distane
pentru a-i calcula poziia pe Pmnt. Sateliii
GPS emit pe dou frecvene diferite (avnd
lungimile de und de 9, respectiv 24 cm).
Poziiile acestor satelii se pot afla folosind
sistemul de coordonate WGS-84.
Exist receptoare GPS cu o singur
frecven i receptoare GPS cu dou frecvene,
cele din urm oferind un important avantaj
pentru aplicatiile n timp real.

Fig.2 Satelitii sistemului GPS

Datele folosite in GIS trebuie verificate mereu deoarece pot aparea erori ulterioare in
etapa de interpretare.
Scanarea hartilor analogice, printate pe hartie, duce adesea la aparitia unor modele
grafice nedorite, numite zgomot, dupa analogia cu zgomotul de fond ce paraziteaza
inregistrarile audio. Aceste harti, odata transpuse digital, pot fi curatite utilizandu-se diferite
filtre. Rezultatul acestei curatiri se poate observa clar in imaginea nr.3.

Fig.3 Eliminarea zgomotului dintr-o imagine de inalta rezolutie

3.3 Vizualizarea datelor. Sisteme de reprezentare a datelor

Fiind vorba de un calculator digital, este evident c stocarea trebuie fcut sub form
de coduri numerice. Dup experiene ndelungate, s-a convenit ca reprezentarea intern a unei
hri s se fac n dou sisteme: sistemul vector i sistemul raster.

Fig.4 Diferente de reprezentare intre modelul de date vector si modelul raster

n sistemul vector harta este construit, n mare, din puncte i linii, fiecare punct i
extremitile liniilor fiind definite prin perechi de coordonate (x,y). Acestea pot forma arce,
suprafee sau volume (n cazul n care se mai ataeaz nc o coordonat).
Caracteristicile geografice sunt exprimate prin aceste entiti: o fntn va fi un
punct, un punct geodezic va fi de asemenea un punct; un ru va fi un arc, un drum va fi de
asemenea un arc; un lac va fi un poligon dar i o suprafa mpdurit va fi un poligon.
n sistemul raster, imaginile sunt construite din celule numite pixeli. Pixelul, sau
unitatea de imagine, este cel mai mic element de pe o suprafa de afiare, cruia i se poate
atribui n mod independent o intensitate sau o culoare. Fiecrui pixel i se va atribui un numr
care va fi asociat cu o culoare. Entitile grafice sunt construite din mulimi de pixeli. Un
drum va fi reprezentat de o succeiune de pixeli de o aceeai valoare; o suprafa mpdurit
va fi identificat tot prin valoarea pixelilor care o conin.
ntre cele dou sisteme exist diferene privind modul de stocare, manipulare i
afiare a datelor.
Ambele sisteme au avantaje i dezavantaje. Principalul avantaj al sistemului vector
fa de cel raster este faptul c memorarea datelor este mai eficient. n acest sistem doar
coordonatele care descriu trsturile caracteristice ale imaginii trebuiesc codificate. Se
folosete de regul n realizarea hrilor la scar mare. n sistemul raster fiecare pixel din
imagine trebuie codificat.
Diferena ntre capacitatea de memorare nu este semnificativ pentru desene mici,
dar pentru cele mari ea devine foarte important.
Intr-un software GIS obiectele geografice ce au aceeasi reprezentare geometrica sau
atribute identice sunt de obicei grupate in asa numitele straturi - layers pentru a simplifica
analiza datelor. Spre exemplu cladirile ce sunt reprezentate de poligoane si au ca atribute
informatiile despre proprietar si anul constuctiei pot fi grupate pe un singur strat denumit
cladiri.
Vizualizarea reprezint modul de afiare a datelor geografice n diverse moduri. Prin
aceast funcie un GIS permite colectarea unor informaii i ilustreaza relaiile care exist
ntre ele. n mod tradiional, hrile au fost utilizate pentru explorarea pmntului i a
resurselor sale. Tehnologia GIS, ca o extindere a cartografiei, a sporit eficiena i puterea
analitic a hrilor tradiionale.
Prin intermediul funciei de vizualizare, GIS-ul poate fi folosit pentru a produce
imagini-hri, grafice, animaii i alte produse cartografice - ce permit cercettorilor s
vizualizeze mult mai clar subiectele activitii lor.
Vizualizarea rezultatelor unei aplicatii GIS poate fi facuta pe ecranul calculatorului,
dar poate fi imprimata si pe suport clasic de hartie cu ajutorul plotterelor sau imprimantelor.
Alegerea acestei solutii creste pretul proiectului GIS si de aceea in general se prefera pastrarea
datelor in fisiere pentru o analiza ulterioare si updatari.

Fig. 5 Imprimarea unei harti pe suport de hartie

3.4 Interogarea si analiza datelor

Un sistem GIS ne permite s executm interogri i analize ce sunt prea costisitoare
sau mari consumatoare de timp pentru studiul lumii reale, ori sunt prea dificile sau inadecvate
n cazul folosirii altor tipuri de sisteme de management al datelor.
Odat pus n funciune sistemul ce conine informaiile geografice, putem pune
ntrebri simple de genul: Cine este proprietarul unui anumit imobil? Care este inaltimea
maxima a imobilelor dintr-un anumit cartier? Sau, se pot pune ntrebri analitice, cum ar fi:
Care sunt zonele inundabile pentru o anumita localitate? Care ar fi traseul ideal al unei noi
autostrazi in functie de tipul de reliel al zonei? Unde este necesara o actiune de reimpadurire
in functie de gradul de eroziune al solului?
Toate pachetele de programe GIS includ operaii pentru interogarea bazelor de date,
n vederea obtinerii unui subset de date.
Deasemeni programele dispun de numeroase instrumente de analiz foarte puternice,
dar dou sunt n special importante:
- Analiza de vecintate. Pentru a rspunde la ntrebri de tipul: Cte case se afl la
o distan sub 100 m de conducta principal de ap? Care este numrul total al clienilor pe o
raz de 10 km n jurul acestui magazin?, tehnologia GIS utilizeaz un procedeu numit
buffering pentru determinarea relaiei de vecintate dintre entiti;
- Analiza overlay. Baza de date geografic este organizat n linii mari pe straturi
sau layere. Integrarea datelor din layere diferite se face prin procedeul numit overlay. n
spatele acestei operaii simple din punct de vedere vizual, de suprapunere a straturilor, se afl
operaii algebrice, operaii logice, operaii tehnologice etc.

Fig.6 Reprezentare in model GIS a lumii reale

Observam din imaginea nr.6 cum lumea reala este modelata in sistem GIS in straturi,
fiecare strat continand pozitionarea anumitor informatii (atribute). In felul acesta prin
suprapunerea straturilor care ne intereseaza se pot efectua analize complexe, aflandu-se noi
raspunsuri la intrebarile initiale.
Statisticile GIS sunt foarte des utilizate n luarea deciziilor. De exemplu, dac o baz
de date conine date geografice cu informaii demografice detaliate, se pot determina cte
persoane cu o anumit vrst, venit, etnie, locuiesc ntr-un bloc dat, de pe o anume strad.
Aceste tipuri de statistici pot fi folosite de oamenii de tiin i de staticieni cu scopul de a
caracteriza o regiune, zon, n vederea lurii unor decizii privind marketing-ul, serviciile
sociale, planificare de urgen, etc.

4. Categorii de software GIS

Se deosebesc diferite categorii de software GIS datorita necesitatilor functionale
diferite. Spre exemplu un utilizator din domeniul serviciilor publice care pune la dispozitie
informatii despre diverse terenuri sau cladiri are nevoie doar de a accesa baza de date. Rolul
lui nu este acela de a introduce noi date in sistem.
Plecand de la aceste necesitati diferite putem deosebi urmatoarele categorii de
software:
10

Desktop GIS sistem ce acopera toate cele trei categorii functionale:

- GIS Viewer pentru accesarea bazei de date;
- GIS Editor pentru cei ce au nevoie de editarea (modificarea) bazei

de date;
- GIS Analist utilizat de cercetatori pentru efectuarea unor analize
complexe.
-

Sisteme de Gestiune a Bazelor de Date spatiale utilizate in principal pentru

stocarea datelor, dar si functionalitati limitate de analiza si manipulare a datelor.

Serverele WebMap sunt folosite pentru a distribui harti si date prin internet.

WebGis Client este folosit pentru afisare de date si acces la functionalitati de

analiza si interogare de pe Servere Gis accesate prin internet sau intranet.

GIS Mobil utilizat adesea pentru colectarea de date de pe teren.

5. Producatori de software si proiecte

Software-ul GIS nu e furnizat doar de catre companiile private ci din ce in ce mai
mult de catre proiecte gratuite si open-source.
In timp ce zona comerciala ofera produse pentru toate categoriile de software GIS,
proiectele open se concentreaza adesea pe o singura categorie precum desktop-GIS sau
WebMap server. Marii producatori pe piata actuala de software GIS sunt: Autodesk, Bentley,
ESRI Inc., GE (Smallworld), Pitney Bowes (MapInfo), si Intergraph. Fiecare din aceste
companii tintesc catre un domeniu specific. De exemplu, produsul ArcGIS al firmei ESRI este
in principal folosit pentru analize de business, planificare si aplicatii de mediu, in timp ce
produsele Autodesk, GE si Bentley sunt mai degraba utilizate in management.
Programele competitive ale proiectelor de tip gratuit sunt orientate mai mult spre
aplicatii server (MapServer, GeoServer) si SGBD spatial (PostGIS). Proiecte desktop-GIS
gratuite precum Quantum GIS si gvSIG experimenteaza astazi o crestere a comunitatii de
utilizatori. O particularitate a programelor gratuite este aceea ca mai degraba imbunatatesc
software-ul privat decat sa intre in competitie cu el.

11

* * *

Abilitatea de a organiza informaiile despre lumea real pe layere i a le analiza din

diverse puncte de vedere, fac din orice GIS un puternic instrument de vizualizare i combinare
a informaiilor geografice.
Ca o concluzie, GIS nu este nici o componenta hardware, nici o componenta
software, ci mai degraba trebuie privit ca un proces. GIS este pentru luarea deciziilor. Modul
in care datele sunt introduse, stocate si analizate in cadrul unui sistem GIS trebuie sa reflecte
modul in care informatiile vor fi folosite pentru un anumit tip de cercetare sau pentru o
sarcina ce necesita luarea anumitor decizii. A vedea GIS-ul doar ca un sistem software sau
hardware, inseamna a pierde rolul crucial pe care il poate juca intr-un proces complet de luare
a deciziilor.

12

Bibliografie:

1.
Dimitriu, G., Sisteme informatice geografice GIS , Editura Albastr, ClujNapoca, 2007
2. Herbei, O., Herbei, M., Sisteme Informatice Geografice. Fundamente teoretice
i aplicaii, Editura Universitas, Petroani, 2010
3. Herbei, M., Sisteme Informatice Geografice. Aplicaii, Editura Universitas,
Petroani, 2013
4.

Steiniger S. and Weibel R., "GIS Software - A description in 1000 words"

5.

https://en.wikipedia.org/wiki/List_of_geographic_information_systems_softwa
re

6.

http://www.esri.com

13

Cuprins:
1. Ce este GIS. ? ................................................................................... 2
2. Care este utilitatea sistemelor GIS? .................................................. 3
3. Utilizarea unui sistem GIS. Functii. ................................................. 4
3.1 Captarea datelor ..................................................................... 4
3.2 Echipamente de captare a datelor ......................................... 5
3.3 Vizualizarea datelor. Sisteme de reprezentare a datelor ......... 7
3.4 Interogarea si analiza datelor ............................................... 9
4. Categorii de software GIS ............................................................... 10
5. Producatori de software si proiecte ................................................ 11
Bibliografie

................................................................................... 13

14