TERMINOLOGII DE SPECIALITATE

TERMINOLOGII DE SPECIALITATE
In limbajul politicienilor, semnificatia cuvintului Europa e, dupa imprejurari, foarte
diferita. Iata, imediat dupa razboi, De Gaulle vorbeste de o Europa unita de la
Atlantic pina la Urali, asezind conceptul politic peste cel geografic. Am zis bine :
concept politic, pentru ca generalul francez vedea in aceasta expresie nu atit o
realitate geografica, cit una politica si chiar economica : o contrapondere la
expansionismul american. El intuia prea bine ca unirea intre natiunile batrinului
continent raminea unica sansa a Europei in competitia cu SUA. (Cit de actuala a
ramas ideea si cit de consecventa e politica gaullista am putut constata, nu demult,
ascul-tind cuvintele presedintelui francez Jacques Chirac rostite in fata
Parlamentului
Romaniei.)
Nu peste multa vreme insa, cortina de fier a divizat Europa in blocuri antagonice,
reprezentind doua subcontinente : Europa de Vest si de Est. Sau creat, in
consecinta, doua blocuri militare : NATO si Pactul de la Varsovia, dar si doua entitati
economice : Comunitatea Economica Europeana (Piata Comuna) si CAERul.
Devenise foarte clar pentru toata lumea ca democratia si civilizatia din vestul
continentului nu puteau face casa buna cu dictaturile instaurate in est. Incetul cu
incetul, comunitatea apuseana a fost perceputa ca un simbol al civilizatiei si al
democratiei, in opozitie cu cea rasari-teana, spatiu de manifestare a totalitarismelor
de factura asiatica. Asa se face ca, sfidind geografia si istoria, Europa se confunda
tot mai des cu Europa Occidentala. Un fel de Europa noua, de la Atlantic la Viena. O
Europa civilizata, libera si prospera. Din pacate, mult mai restrinsa decit siau dorito
europenii
insisi.
Si,
din
pacate,
fara
Romania
Ca o replica peste timp la expresia generalului francez, un editorialist celebru (Noel
Bernard) defineste Conferinta de la Helsinki din 1975 : Conferinta unei Europe care
se intinde de la Vancouver pina la Vladivostok. Asadar, Europa, pe care de la
geografie o stiam intre alte limite, devine acum un megacontinent politic, scaldata
de apele Pacificului atit la est cit si la vest. Toata lumea intelege insa ca extinderea
teritoriului european la dimensiunile Terrei e o figura de stil menita sa atraga atentia
asupra semnificatiilor planetare ale acestui summit diplomatic si sa sugereze, in
subtext, ideea de civilizatie si democratie la care aspira o lume intreaga. Civilizatie
si democratie care in Europa sau nascut. Caci ce altceva decit civilizatie si
democratie inseamna a te aseza la masa tratativelor in loc de a face razboi ? Iata
cum numele unui continent devine din nou un simbol. De data aceasta al ratiunii, al
culturii
si
al
tolerantei,
intrun
cuvint
:
al
umanitatii.

Pe unii ii irita sintagma intrarea in Europa, atit de des vehiculata in mediile

diplomatice internationale. Multi concetateni de-ai nostri se simt lezati in orgoliul lor
national, vazinduse exclusi de pe continentul pe care credeau ca traiesc neintrerupt
de peste doua mii de ani. Limbajul politicienilor este insa o conventie, iar cuvintele
isi circumscriu sensul ca in toate limbajele numai intrun context specific
Intrarea Romaniei in Europa este astazi idealul declarat al tuturor concetatenilor
nostri de buna cre-dinta. Dar, pentru aceasta, ar trebui sa intelegem cu totii ca tara
noastra are de surmontat nu atit un handicap de natura etnica, istorica sau
geografica, cit unul de cultura politica, democratie si civilizatie

Europa este, convenional, unul dintre cele apte continente. Cuprinznd peninsula Eurasiei, Europa este
separat de Asia de Munii Ural, rul Ural i Marea Caspic la est, i de Munii Caucaz la sud-est. Europa
are deschidere, n nord, la Oceanul Arctic, n vest la Oceanul Atlantic, n sud la Marea Mediteran, iar n
sud-est la Marea Neagr i la cile ei de legtur spre Marea Mediteran. Totui, graniele Europei un
concept ce dateaz nc din antichitate sunt oarecum arbitrare, deoarece termenul de continent poate
face referire la diferenele de ordin cultural i politic sau cele de ordin fizico-geografic. Andreas Kaplan a
definit Europa ca oferind un maxim de diversitate cultural ntr-o distan geografic minim.
Dup suprafa, Europa este al doilea cel mai mic continent, acoperind 10.180.000 de kilometri ptrai sau
2% din suprafaa Pmntului i 6,8% din suprafaa terestr. Din cele 50 de state ale Europei, Rusia este
cel mai mare (att ca suprafa, ct i ca populaie), n timp ce Vaticanul este cel mai mic. Europa este al
treilea cel mai populat continent dup Asia i Africa, cu o populaie de 731 de milioane de locuitori,
reprezentnd 11% din populaia lumii; totui, potrivit estimrilor Organizaiei Naiunilor Unite, ponderea
Europei va scdea la 7% pn n 2050.
Europa, n particular Grecia Antic, este locul de natere al culturii vestice. Naiunile europene au jucat,
ncepnd din secolul al XVI-lea ncoace, un rol predominant n politica mondial, n special dup
nceputurile colonialismului. ntre secolele al XVII-lea i al XX-lea, rile europene au
controlat Americile, cea mai mare parte din Africa, Australia, i poriuni ntinse din Asia. n 1900, cota
populaiei Europei din populaia lumii a fost de 25%.Schimbrile demografice i cele dou rzboaie
mondiale au condus la declinul dominaiei europene n politica mondial, la mijlocul secolului al XX-lea,
pe msur ce Statele Unite i Uniunea Sovietic i sporeau influena. n timpul Rzboiului Rece, Europa
a fost divizat de-a lungul Cortinei de Fier ntre NATO, n partea de vest, i Pactul de la Varovia, n est.
Integrarea european a condus la fondarea Consiliului Europei i Uniunii Europene n Europa de Vest,
amndou extinzndu-i graniele spre est, dupa dezmembrarea Uniunii Sovietice, n 1991.

Uniunea European are 28 de state membre:

Uniunea European are 28 de state membre:

Austria (1995)

Belgia (1958)

Bulgaria (2007)

Cipru (2004)

Croaia (2013)

Danemarca (1973)

Estonia (2004)

Finlanda (1995)

Frana (1958)

Germania (1958)

Grecia (1981)

Irlanda (1973)

Italia (1958)

Letonia (2004)

Lituania (2004)

Luxemburg (1958)

Malta (2004)

Polonia (2004)

Portugalia (1986)

Regatul Unit (1973)

Republica Ceh (2004)

Romnia (2007)

Slovacia (2004)

Slovenia (2004)

Spania (1986)

Suedia (1995)

rile de Jos (1958)

Ungaria (2004)

Procesul de aderare la UE
ri candidate

Albania

Fosta Republic Iugoslav a Macedoniei

Muntenegru

Serbia

Turcia

Sa luam pe rand statele de pe continentul european care nu au aderat (inca) la Uniune:

Elvetia. Are prea multi bani ca sa fie in UE; sistemul lor bancar se bazeaza pe pastrarea confidentialitatii
clientilor, astfel ca foarte multi europeni cu afaceri mai putin curate isi tin banii acolo. Daca ar adera la
UE, ar fi fortata sa adopte regulamentele comune pentru banci, pierzand astfel multe conturi. Fiind
memba in spatiul economic european, are multe din avantajele statelor membre UE; doar o situatie
economica foarte proasta (greu de imaginat) si presiuni mari ale Bruxellesului pe latura financiara ar
putea determina aderarea.

Norvegia. Are prea mult petrol ca sa fie in UE; prefera sa beneficieze singura de avantaje, avand un
surplus bugetar si rezerve enorme. In plus, nu-i convine politica comuna a UE in privinta pescuitului.
Poate dupa terminarea petrolului va fi mai usor de convins, deocamdata se bucura ca si Elvetia de toate
avantajele spatiului comun european.
Islanda. Tara era mai apropiata de Statele Unite decat de Uniunea Europeana, avand relatii bune de
afaceri cu americanii. Dupa ce i-a lovit criza financiara au cerut de urgenta ajutor de la Bruxelles dupa
care au facut cerere de aderare. Probabil vor fi primiti in scurt timp, avand in vedere populatia mica si
nivelul mare de dezvoltare si apropierea de standardele europene.
Monaco, San Marino, Lichenstein, Andorra, Vatican. State prea mici pentru a fi membre in UE; sunt
de facto in uniune, dar nu au o reprezentare politica in structurile sale.
Rusia. Urmasa a Uniunii Sovietice, are inca reticente fata de vest, desi economic este profund legata de
Europa. Cu o populatie mare, o politica complicata cu accente autoritariste si o economie semi-mafiota,
Federatia Rusa nu ar fi primita cu usurinta in UE daca ar decide sa candideze. Deocamdata se multumeste
sa vanda Uniunii petrol si gaze la preturi tot mai mari de la an la an.
Belarus. Considerat ultimul stat dictatorial din Europa, aflat intr-o uniune cu Rusia, aceasta tara nu are
sanse de a intra in viitorul apropiat in Uniune, desi probabil i-ar aduce beneficii, daca si-ar putea mentine
in acelasi timp si relatiile privilegiate cu vecinul de la rasarit.
Ucraina. Prinsa intre sustinatorii Rusiei si cei ai occidentului, Ucraina a decis ca va candida la aderare,
luand in calcul avantajele evidente ale apartenentei la clubul european. Vor fi insa necesare multe reforme
politice si economice pana la o eventuala integrare.
Republica Moldova. Divizata intre comunistii pro-rusi si partidele pro-romanesti, Moldova este una
dintre cele mai sarace state din Europa, cu o mare parte a populatiei lucrand deja in tarile Uniunii.
Principalul beneficiu al aderarii ar fi ridicarea vizelor, urmat apoi de obtinerea unor fonduri pentru
coeziune economica cu vestul. Dupa inlaturarea comunistilor, avand si ajutorul Romaniei, Moldova va
merge probabil tot mai accelerat spre integrare in urmatorii ani.
Turcia. Un stat dificil care doreste de cateva decenii sa intre in UE; dupa terminarea perioadei loviturilor
de stat succesive, are acum o oarecare stabilitate politica si economica, dar are mari probleme cu
comunitatea kurda, cu respectarea drepturilor fundamentale ale omului si cu interferenta islamismului in
politica statului. Desi este candidat oficial, vor mai trece 10-20 de ani pana la aderare.
Nordul Ciprului. Insula a fost divizata intre sudul grecesc si nordul turcesc; sudul a intrat deja in UE, iar
cetatenii au votat impotriva primirii nordului; discutiile pentru o reunificare se desfasoara cu mare
greutate. Este posibil ca nordul insulei sa fie acceptat in UE doar odata cu intrarea Turciei.
Croatia. Candidat premiant la aderare, va fi probabil prima tara primita in viitorul apropiat. A reusit sa
adopte toata legislatia necesara si si-a reglementat situatia granitelor cu vecinii.
Serbia. Dupa ce in urma cu cativa ani era inamicul public al Europei, acum aceasta tara doreste integrarea
in UE dupa mai multi ani de democratie. A facut progrese serioase, economice si politice, precum si de a
inchide urmele razboiului, astfel ca este posibil sa fie acceptata in urmatorul deceniu.

Muntenegru. Desprinsa din federatia cu Serbia, tara va reusi sa intre mai repede in UE, desi este saraca,
pentru ca nu are problemele politice ale Serbiei din trecut. Mai ramane doar de implementat aquis-ul
comunitar.
Bosnia Hertegovina. Tara a fost devastata de razboi in anii 90; acum economia e in mare parte
subterana, exista conflicte intre diferite etnii, mediu politic instabil, o forta internationala de mentinere a
pacii si milioane de mine neexplodate. Desi UE sprijina pe toate caile acest stat, va mai trece ceva timp
pana la aderarea propriu-zisa.
Macedonia. Tara este pe drumul spre aderare, negocierile cu UE fiind avansate; mai ramane sa-si rezolve
disputa privind numele cu Grecia si probabil in cativa ani va intra in Uniune.
Albania. Tara saraca, cea mai distrusa de comunism, cu o tranzitie dificila si un sistem mafiot, Albania
face eforturi mari pentru a ajunge in UE, dar va mai dura mult pana economia si sistemul politic se vor
adapta la standardele europene.
Israel. Avand toti vecinii Orientul mijlociu impotriva sa, Israelul se simte mai apropiat de Europa decat
de Asia. Avand insa relatii speciale cu americanii si conflicte cu statele arabe, este greu de crezut ca va fi
primit prea curand in clubul european.
Tarile din nordul Africii. Desi unele doresc o apropiere cat mai mare de Europa (Marocul chiar a facut
la un moment dar o cerere respinsa de aderare la spatiul comun european), economia acestor tari este
foarte slaba, fiind mai degraba surse de imigranti. UE le propune ca alternativa o Uniune Mediteraneana,
de fapt o relatie privilegiata cu Europa prin care sa-si apropie sistemul economic si politic de cel de pe
continentul nordic.
Statele din Caucaz. Desprinse din fosta URSS, avand rezerve de petrol si gaze, conflicte numeroase
interne si externe, precum si relatii tensionate cu Rusia, aceste tari sunt privite cu interes de UE pentru
resursele lor energetice, dar o aderare propriu-zisa la Uniune este foarte dificila in urmatorii ani, din cauza
lipsei de stabilitate din zona.