Sunteți pe pagina 1din 197
poy NE TRAIAN ON PROIECTAREA STRUCTURILOR DE iri OGrieecrllmeter cetieuc « Prescriptii de aleatuire Gis cute oc Gnr seurecmurutc Zoltan Kiss Traian Onet PROIECTAREA STRUCTURILOR DE BETON DUPA SR EN 1992-1 Editura Abel 2008 Prof.dr.ing. Kiss Zoltin Prof.dr.ing. Traian Onet Cluj Napoca Facultatea de Constructii Catedra Construcfii de Beton Armat si Constructii Sponsori SC. PLAN 31 RO SRL., Cluj Napoca SC. ASA CONS ROMANIA SRL., Turda SC. MACON SA., Deva PEIKKO GROUP HALFEN DEHA ‘Tehnoredactare computerizati ing. Bindea Mihai ing. Muresan Monica ing. Vass Szikszai Melinda Deserierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei KISS ZOLTAN Proiectarea structurilor de beton dupa SR EN 1992-1 / Kiss Zoltén, Traian One{, - Cluj-Napoca : Editura Abel, 2008 Bibliogr. ISBN 978-973-114-070-4 1. Ones, Traian 624,012.45 PREFATA in ultima perioada tehnica betonului armat a inregistrat progrese de neconceput in trecut, concretizate printr-un mare volum de lucriri remarcabile. Constructiile din beton armat, avind un domeniu larg de utilizare, prezinti o importants tehnied si economia ridicatS. Tocmai de aceea susfinerea dezvoltarii in acest domeniu este esentiala pentru intreaga industrie a constructiilor. Cultul constructiilor, raportul cheltuieli salariale/materiale, materialele de constructie disponibile si tehnologiile prezinti diferente mari de la 0 tari la alta. Trebuie si lum in considerare insti o Europi fri granite in care tehnologiile si materialele noi se distribuie rapid, indiferent de pozitia geografica a unei fari, Uniunea European’ favorizeazi libera circulatie a produsului construit si a serviciilor ingineresti, intre firile membre, prin claborarea dircctivelor produsclor construite (Construction Products Directive — CPD). Parte integranta a acesteia, o formeazi claborarea standardelor destinate proiectarii structurilor de rezistent In farile membre ale Comunititii Europene prescriptiile referitoare la proiectarea structurilor prefabricate, atat la nivel de siguranti cat si in privinta principiilor de proiectare au fost foarte diferite, Aceasta era motivul pentru care firile membre, inc& de la inceputul anilor 1970 au decis unificarea standardelor in vederea realizarii unei piefi unitare. Prescriptiile tehnice referitoare la proiectarea structurilor de rezistenfi sunt denumite Eurocoduri pentru Structuri (Structural Eurocods), sau pe scurt Eurocoduri (mai general Standarde EC). in Uninnea Europeana elaborarea acestora a fost incredintati Comitetului European pentru Standarde (Comité Eurpéen de Normalisation, CEN). Primele rezultate ale striduinfelor uniformizrii standardelor nafionale au apirut la sfarsitul anilor 70 si tot atunci au aparut primele recomandiri de proiectare unitar’, asa numitele Model — Cod-uri (MC). Elaborarea acestora a fost precedatd de 0 activitate pregititoare care in principal a constat fn evaluarea comparativa a standardelor nationale. Prescrip(iile referitoare ta proiectarea structurilor din beton au fost comparate cu ajutorul exemplelor numerice, de unde a reiegit clar ck nivelul cel mai scizut de siguranti Lau avut firile din estul Buropei. Proiectarea dup metoda stfrilor limit, ins&, in aceste {iri se folosea de mult, pe cAnd in farile vestice ine’ nu era in uz. Lansarea reali a programului Eurocod a avut loc in 1989, La aceasti dati girile membre ale Uniunii Europene s-au decis asupra elaboriii reglementarilor proiectirii structurilor de rezistenta, aga numite prestandarde (ENV). Cresterea vertiginoasi a volumului de informafii a permis imbundtitirea substangial a prescriptiilor de proiectare ale clror prevederi reflect mai fidel comportarea reali a constructiilor de beton armat conferind o siguranfi mai mare structurilor realizate Prestandardele au ficut posibil ca anumiti parametri si proceduri de calul s& poat fi alease in mod diferit in yarile membre, Acesti parametri in ENV sunt numifi valori recomandate. Tarile membre, pe ling’ prestandarde, trebuie si pregiteasc’i Documente Nationale de Aplicare (National Application Document, NAD) care contin proceduri de calcul, explicatii de interpretare a standardelor in concordant cu specifieul geografic, meteorologic, etc., respectiv nivelele de siguranti care decurg din acestea din urma, pentru farile respective. Documentele Nationale de Aplicare nu fac parte din ENV, dar in cadrul unei iri membre UE cele dowd se pot folosi doar impreuni. {in prezent siandardele existente si Eurocodurile se pot folosi in paralel, urménd ca din anul 2010 in toate tirile Uniunii Europene sa se treaca la utilizarea exclusiva a normelor EN. Din pacaie, pani in prezent in Roménia nu a aparut Documentul National de Aplicare. Lucrarea de fafi s-a elaborat pe baza standardului SR EN 1992-1 (utilizand yalorile recomandate) la care s-au adaugat i prevederile din noul cod P100-2006. Prin continut si modul de abordare a subiectelor, manualul se adreseaza atat studentilor cdt gi inginerilor din proiectare si executie. ‘Autorii adreseazi mulfumiri doamnei ing. Vass Szikszai Melinda pentru ajutorul dat la tehnoredactarea luerarii, Cluj Napoca, aprilie 2008 Autorii i 12 124 1.22 123 13 14 Ls 15.1 15.2 153 16 17 17d 1.72 173 18 19 19.1 19.1.1 1.9.1.2 19.13 1.9.2 1.9.3 19.4 1.9.5 24 211 2.1.2 213 214 215 2.1.6 22 2.2.1 2.2.2 23 23.4 23.2 2.3.3 2.3.4 CUPRINS PREPATA.. CUPRINS NOTATII PRINCIPALE... CONCEPTUL GENERAL DE PROIECTARE. _ Reglementiri tehnice europene pentru structuri din beton Scopul si cerinfele proiect Scopul proiectiii Cerinte fundamentale.... Cerinje de durabilitate...... Durata de viata proiectati. fie Siguranja optima sau ris abil... Aplicarea conditiei de sigurang la studiul structuri Stabilirea unor stir limit. Gestionarea sigurantei structurale. Metodele de calcul Semnificatia coeficientului de comportare sigur’ f. Metoda coeficientilor de siguran(’ partiali (metoda stirilor limita). Stari limita.. Situatii de proieetare. Principiile de proiectare la starile limi ‘Metoda bazati pe analiza comportitii sigure... Analiza structurala... Modelarea comportarii structurale... Analiza liniard elastic cu sau fird redistribuii Analiza plasticd, Analiza ne-liniara. Considerarea imperfectiunilor geometrice si a efectelor de ordinul II sub inedredri axiale... Bfectele secundare ale precomprimiri. Condifii de ductilitate de ansamblu i locala. Reguli suplimentare pentru clemente si structuri prefabricate CARACTERISTICILE DE CALCUL ALE MATERIALELOR $I ACTIUNILOR. Betonul.. Rezistenfele betonului. Deformatiile elastice Curgerea lenti gi contractia, Diagrama efort-deformatie.. Betonul confinat.. Betonul eu agrogate usoare., Armaturi.. Armiitura nepretensionati Armitura pretensionati. ‘Acfiuni in constructi Clasificarea acfiunil Intensititile caracteristice ale actiunilor. Intensititile de calcul ale actiunitor... Combinafia actiunilor pentru statile limita ultime (fara oboseala) 5 WW 15 15 17 17 17 17 18 19 20 20 20 22 23 24 24 25 25 26 28 28 29 30 32 32 32 33 34 35 35 35 36 36 39 41 a B 45 46 47 47 48 23.5 Combinafia tiunilor pentru starile limita de serviciu..., PROIECTAREA ELEMENTELOR DIN BETON ARMAT IN STAREA LIMITA ULTIMA, incovoierea cu sau fara forfi axiala.., Ipoteze de calcul, Relatii de calcul... Dimensionarea grinzilor. Sectiuni dreptunghiula Sectiuni in forma T. Dimensionarea stalpiloy Sectiuni dreptunghiulare... Sectiuni circulare gi inelare.... Forta taietoare..... : a Determinarea fortei tiietoare de calcul Vis.. Grinzi simplu rezemate sau continue..... Elemente structurale participante la preluarea fortelor seismice Calculul 1a fort’ taietoare. Etapele de calcul Elemente care nu necesiti armatura transversal la din cal icul (Vea < Vr Elemente care necesita armiturd transversala din calcul (Ves > Vege).v Cazuri speciale de verificare a armiiturilor transversale.. Forfecarea intre inima si placa grinzilor T. : Verificari ale zonelor de contact dintre betoane turnate in etape diferite Console scurte... Colturile grinzilor Noduri de cadru. : Incdreari aplicate pe inaltimea grinzii sau suspendate. Goluti in inima grinzilor. Torsiunea. Stabilirea sectiunii de calcul. Modelul de calcul la torsitne.......nnn Calculul armiturilor pentru pretuarea torsiun: Stripungerea....... ee Perimetral de control... Determinarea efortului de calcul Vee Calculul la stripungere... Ftapele de calcul Capacitatea portanta la stripungere a plicilor fara armitura specifica (Vea vege) Cpacitatea portant la stripungere a placilor cu armiturd specific (Vea Vea). PEE SEE i Verificarea in starea limitii de oboseal....... Eforturi pentru verificarea la oboseali.. Procedeul de verificare a armaturilor. Procedeul de verificare a betonului, VERIFICAREA IN STARILE LIMITA DE EXPLOATARE. Limitatea eforturilor.. Fisurarea Controlul fisuratii fra calcul direct 49 51 51 51 52 35 55 58 59 59 65 67 or 67 69 a 1 nD B oe 7 719 81 87 88 89 92 92 93 94, 96 96 97 100 100 100 101 102 103 103 106 107 109 109 109 mw Calculul deschiderii fisurilo Deformatii. Verificarea fard calculul explicit... Verificarea sigefilor prin calcul... REGULI DE ALCATUIRE CONSTRUCTIVA, Reguli generale pentru armare Stratul de acoperie cu beton.. Acoperirea minima cu beton, Cnn. Tolerante admisibile in pozifia armiturilor... Distanta dintre barele longitudinale. Ancorarea si innidirea armiurilor pentru beton armat.. Ancorarea armaturilor. inndidirea armaturilos Ancorarea si cuplarea armaturilor pretensionate.. Ancorarea armiturilor preintinse.. Ancorarea armaturilor postintinse.. Cuplarea armaturilor pretensionate. Reguli de armare pentru elemente structural. Dispozitii privind armatura din incovoicr Dispozitii privind armarea la forfd tdictoare. Armarea placilor fiinte (tampa sciri gi podest) Centuri... Grinzi.. Forma si dimensiunile sectiunii transversale.... Dispozifii construetive privind armarea longitudinala, Dispozitii constructive privind armarea transversal ‘Armarea la torsiune. Armarea de suprafat? ‘Armarea Stilp Forma si dimensiunile secfiunii transversale... Armitura longitudinalii de rezistenta. Asmiitura transversali..... Noduri de cadre. Tipuri de noduri monolite.... Armarea cotjului de cadru monolit Armarea nodurilor superioare monolite.. Armarea nodurilor de cadre etajate monolite. Pereti din beton armat (iatragme) Forme si dimensiuni. : Armarea peretilor. Armarea riglelor de cuplare. Armarea interseefiilor de perefi la rezervoare si bazine.. Reguli suplimentare pentru, elemente si structuri prefubricate. Plansee.... Elemente prefabricate de suprafata Alcituirea plangeelor.. A 13 115 1s 116 19 119 119 119 121 121 122 122 128 132 132 133 134 134 134 134 135 142 142 145 147 147 148 148 149 153 155 156 157 157 157 158 159 162 162 163 164 164 169 169 170 175 176 V7 17 17 17 53.13 53.2 $3.21 5.3.2.2 53.23 533 53.3.1 53.3.2 5.333 53.4 53.4.1 53.4.2 53.4.3 5.3.5 53.5.1 5.3.5.2 53.53 6.1 62 62.1 62.2 6.2.2 63 Decofrarea si montajul elementelor de supra Grinzi Forma i dimensiunile seotiunii transversale. ‘Aparate de reazem. Montajul grinzilor prefabricate. Stalpi. Forma si dimensiunile stalpilor imbinarea stalpilor. Montajul stailpilor.. Noduri de cadru. Tipuri de noduri Noduri articulate. Noduri rigide sau semitigide. Perefi.. : Forma elementelor prefubricate.... Imbinarea elementelor prefabricate..... Decofrarea si montajul panourilor PROTECTIA ELEMENTELOR DE BETON ARMAT $I PRECOMPRIMAT IMPOTRIVA INCENDIILOR..... cee Criterii de rezistengai la incendiu..... Aprecierea rezistentei la foc a unui element structural. Efectele incendiilo Tabelele de calcul. Metode simplificate de calcul. Misuri suplimentare de protectie impotriva focului la clementele din beton armat... EXEMPLU DE PROIECTARE PENTRU O STRUCTURA, DIN BETON ARMAT. Plangeu curent din plac& armatii pe o directie, grinzi secundare si principale. Date de proiectare...... essnnens Alegerea materialelor. Predimensionarea sectiunilor de beter Placa. Evaluarea actiunilo Calculul static..... Dimensionarea armatur Ancorarea armiturilor... Grinda secundaria (nervura) ...... Evaluarea acfiunilor. Calcutul static... Dimensionarea armaturilor de rezisten{%. Determinarea rotirii Or. Grinda principal... Evaluarea acfiuni Catculul stati Dimensionarea armaturilo Verificarea Stdlpul central Fundatia..... Plangeu eurent din pla r de rezistent mata pe doud directii gi grin: 8 178 178 178 179 180 181 181 182 184 184 184 184 187 189 189 190 192 193 193 194 194 196 201 206 209 209 209 210 2u1 212 212 213 214 218 223 223 223 226 238 241 241 242 246 255 260 263 2m md 1.2 3 4 mi. IV. Wl IVv.2 vA v2 v3 Vi VIL VL2 VL3 VL4 VLS Vu. Date de proiectare. Placa. Evaluarea actiunilor. Calculul static... Dimensionarea armiturilor de rezistenf Grinda transversaki GR1-25x50.. Evaluarea incdrcarilor si calculul static... Dimensionarea armaturilor de rezisteng Grinda longitudinal GR2-25x45. Evaluarea incdrcarilor si calculul stat Dimensionarea armaturilor de rezisten Ancorarea arm&turilor longing i si stabilirea lungimilor. Planseu curent fara grinzi, Date de proiectare. Evaluarea actiunilor.. Proiectarea planseului dali la moment incovoietor... Calcutul static Dimensionarea armaturilor de rezistent Verificarea la stripungere.... Stabilitea fortei de stripungere Via Perimetrul de control... Capacitatea la stripungere a dalei fara armitura specifi Calculul armaturilor transversale necesare la strapungere. Ancorarea armaturilor... CERINTE DE DURABILITAT. Generalitati Clase de expunere. Cerinfe minime la stabilirea compozitiei betonului....... MODELAREA GEOMETRICA LA ELEMENTELE STRUCTURAL Definirca clementelor structurale... Determinarea litimii efective a plici Deschiderea efectiva a placilor si grinzi Reducerea momentelor pe reazeme. IMPERFECTIUNI GEOMETRICE. CRITERH PENTRU NEGLUAREA EFECTELOR DE ORDINUL II. Criterii pentru elemente iz0late...c.nn Criterii pentru structuri... itt METODE DE CALCUL AL EFECTELOR DE ORDINUL I! SUB. FNCARCARI AXIAL... Metoda general de anali Metoda bazati pe rigiditatea nominali a elementului... ‘Metoda bazati pe curbura nominali 2 elementulu.. INSTABILITATEA, LATERALA ‘A GRINZILOR ZVELTI Situafii in care instabilitatea laterala se poate neglija lee de verificare. Legiturile de rigidizare, STABILIREA FORTEI DE PRECC EFORTURILOR UNITARE.»...ssse000 a1 272 272 273 274 277 277 279 290 290 291 295 297 297 298 298 298 300 300 300 300 302 303 305 309 309 309 312 318 318 318 319 320 323 325, 325 328 329 329 329 330 332 332 333 333 341 342 VIII Forfa de precomprimare. Vil.2._ Forfa de pretensionare maxim... VIL3 _ Pierderi de tensiune. VIL3.1 Pierderi instantanee in cazul pretensionari prin preintindere.. VI.3.2_ Pierderi instantanee in cazul precompriméirii prin postintindere. VIL3.2.1 Pietderi datoriti deformatiei instantanee a betonului VIL3.2.2 Pierderi datoriti frecirii VIL3.2.3Pierderi in ancoraje.. VIL3.2.4 Pierderi datoritt tratamentului termi VIL3.3 Pierderi de tensiune dependente de timp in armaturi pre sau postintinse.. VIL4 Limitarea eforturilor unitare in beton. Vill. CALCULUL STATIC AL PLACILOR. VIILI Calculul in domeniul elastic. VIILL-A Phici care lucreazai dupd o singurd direefie (1. /1,>2) VIILI.1.1 Plici cu deschideri egale. VIILI.1.2 Plici cu deschideri neegal VIIILI.2 Plc care tucreaza dupa dou’ directi (1,1, < VIIL1.2.1 Placi cu deschideri egale..... sae VIIL1.2.2 Plici cu deschideri neegale...... VIIL2. Calculul in domeniul plastic. at VIN.2.1 Plici care lucreaza dupi o singura directie. VIML2.1.1 Plici cu deschideri egale.... VIIL2.1.2 Plici cu deschideri neegale. z VIIL2.2 Placi care lucteazst dupa dout direct... IX. CALCULUL STATIC AL GRINZILOR. 1X1 Calculul in domeniul elastic IX.1.1 Grinzi cu deschideri egale. IX.1.2 Grinzi cu deschideri neegale..... 1X2 Calculul in domeniul plastic. Grinzi cu deschideri egale. Grinzi cu deschideri neegale.... INNADIREA ARMATURILOR PRIN SUDARE, {nniidirea prin sudura cap la cap. {nnadirea prin suprapunere.. innddirea cu placi de ancorare.. innidirea cu profile metalice. . CARACTERISTICILE PIESELOR DE iMBINARE PEIKKO. XI. APARATE DE REAZEM. XILI Dimensiunile aparatelor de reazem. X12 Ancorarea armaturilor in dreptul reazemelor. XII, SISTEME DE RIDICARE. XIV. PLASE SUDAT XV. CODURI DE FASONARE. XVI, ARMATURI $I LUNGIMI DE ANCORAI XVIL CONSOLE METALICE TIP PEIKKO PENTRU REZEMAREA GRINZILOR SECUNDARE §I ELEMENTELOR DE PLANSEU TT... BIBLIOGRAFIE........ 10 343 343 344 344 344 344 344 345 345 345 346 348 348 348 348 348 348 348 349 349 349 349 349 350 358 358 358 359 360 360 361 362 362 362 362 363 364 367 367 368 369 371 374 377 379 380 NOTATH PRINCIPALE Actiunea accidentala Aria seotiunii transversale Atia sectiunii transversale de beton Aria de beton cuprinsd in interiorul liniei mediane a perefilor subfiri Aria scetiunii armaturilor pretensionate Aria sectiunii armaturilor pentru beton armat Aria sectiunii minime de armturi Aria armaturilor transversale Indice de degradare datorit& oboselii Efect al actiunilor Modulul de clasticitate tangent fn origine (Ia un efort o, = 0) pentru un beton de mast volumica normala la 28 zile Modulul de elasticitate efectiv al betonului Valoarea de calcul a modulului de elasticitate al betomului Modulul de elasticitate secant al betonului Modulul de elasticitate tangent in origine (o. = 0) la timpul ¢ pentru un beton de masa volumicé normal Valoarea de calcul a modulului de elasticitate al armaturilor pretensionate Valoarea de calcul a modulului de elasticitate al arm&turilor pentru beton armat, Valoarea de calcul a unei actiuni Valoarea caracteristic’ a unei actiuni Valoarea caracteristicd a unei actiuni permanente Momentul de inertic al sectiunii de beton Gradul de precomprimare al sectiunii de beton Valoarea de calcul a momentului ineovoietor Momentul incovoietor elastic Valoarea de calcul a fortei axiale Forta de precomprimare Forfa inifiald la extremitatea activa a armiturii pretensionate imediat dupa tensionare Probabilitatea de cedare Probabilitatea comportirii sigure ‘Valoarea caracteristic& a unei actiuni variabile Valoarea caracteristica a incarearii de oboscali Capacitatea portant ‘Momentul static Valoarea de calcul a momentului de torsiune Valoarea de calcul a fortei thictoare aplicate Distant Data geometrica, Tolcranfa pentru datele geometrice Lafimea total a unei sectiuni transversale sau Iifimea reali a lpi unei grinzi in forma de T sau L Litimea inimii grinzilor in forma de T, 1 sau L Stratul de acoperire cu beton Diametral inaltimea utilé a unei sectiuni transversale Dimensiunea nominala a agregatul Diametral dormului de indoire Sea Se Sen fea Sem Spt ‘has Spo.tk fox Sie Vega PRs Ye ye vp yo Ys Diametral armaturilor longitudinale Excentricitatea Bfortul unitar ultim de aderenga Valoarea de caicul a rezistenfei la compres Valoarea caracteristic’ a rezisten{ei la compresiune a betonului, mésuratit pe cilindri la 28 de zile Valoatea medic a rezistentei la compresiune a betonului, misurat& pe cilindri Rezistenfa caracteristicd 1a intindere direct a betonului Valoarea medie a rezistentei la intindere direct’ a betonului Revistenta caracteristick la fntindere a armiturilor pretensionate Limita de elasticitate conventional la o alungire reziduali de 0,1% @ améturilor pretensionate Valoarea caracteristicd a limitei de elasticitate conventional Ia o alungire re: 0,1% a armaituritor pretensionate Valoarea caracteristicd a limitei de elasticitate conventionale Ia o alungire rezidualii de 0,2 a armaturilor pentru beton armat Rezistenfa caracteristic’ la intindere a armaturilor pentru beton armat Limita de curgere a armturilor pentru beton armat Limita de curgere de calcul a armiturilor pentru beton armat Limita de curgere caracteristicd a armiiturilor pentru beton armat Limita de curgere de calcul a armaturilor transversale Funefia de randament inaltimea totali a sectiunii transversale ‘Indltimea placii Raza de giratie Coeficient, factor Lungime, deschidere Masa Coeficient de echivalenta Raza Curbura intr-o sectiune dat Grosimea Moment de timp considerat Varsta betonului in momentul aplicarii inedrcaii Perimetrul seefiumii transversale de beton a carci aric este Ap Componente ale deplasirii unui punct Tniltimea axei neutre Coordonate Bratul de parghie al eforturilor interne Cocficienti de sensibilitate Coeficient partial pentru actiunile accidentale A Coeficient partial pentru beton Coeficient partial pentru acfiunile F Coeficient partial pentru oboseala betonului Coeficient parjial pentru actiunile de oboseal’ Coeficient partial pentru acjiunile permanente G Coeficient partial pentru proprietatea unui material, care fine seama de incertitudinile asupra proprietitii insigi, asupra imperfectiunilor geometrice si asupra modelului de calcul utilizat Coeficient parjial pentru actiunile asociate precomprimirii P Coeficient partial pentru actiunile variabile Q Coeficient partial pentru armiturile pentru beton armat sau precomprimat luaki de 2 Prsfor % Ys Pn uk ut 4, A H K Me y (t,t) (2310) y o Coeficient partial pentru arméturile pentru beton armat sau precomprimat sub fncicarea de oboseal Coeficient parfial pentru acfiuni, care nu tin seama de incertitudini de model Coeficient partial pentru acjiunile permanente, care nu fine seama de incertitudini de model Coeficient partial pentru proprietitile unui material, numai incertitudinile asupra proprietifii materialului fiind late in considerare Increment/coeficient de redistribuire Coeficient de reducere/coeficient de distribuire Deformatia specifica la compresiune a betonului Deformatia specifica la compresiune a betonului corespunzatoare efortului unitar max. fe Deformatia specifica ultima a betonului la compresiune Deformatie specifica a armaturilor pentru beton armat sau pretensionate sub efort unitar maxim Valoarea caracteristic’ a deformatiei specifice a armiturilor pentru beton armat sau pretensionate sub efort unitar maxim Rotirea plastica admis Rotirea elementului sub incdrcarile de caleul Coeficient de zveltefe Valoarea relativa a momentului incovoietor de calcul Coeficient de frecare intre armiturile pretensionate gi canclele lor Valoarea medie a unei variabile aleatoare Coeficientul lui Poisson Coeficient de reducere a rezistenfei betonului fisurat la Forfa tdictoare Raportul intre capacitatea de aderenfa a armiturilor pretensionate si capacitatea de aderenfi a armaturilor de beton armat Pozitia relativa a axci neutre Masa volumica a betonului uscat in etuva, in kg/m? Valoarea pietderii prin relaxare (in %), la 1000 de ore dupa tensionare, la o temperatura medie de 20°C Coeficientul de armare longitudinala Coeficientul de armare transversal Efort unitar de compresiune in beton Efort unitar de compresiune in beton dato for{e axiale sau precomprimitrii fort unitar de compresiune in beton corespunznd deformatiei ultime la compresiune é, Abaterea variabilei aleatoare g Efortul unitar tangential jametrul unei bare de armiitura sau al canalului de cablu de precomprimare Diametru echivalent al unui pachet de bare Coeficient de fluaj, definind fluajul intre timpii t si t0, in raport eu deformatia elasticd la 28 de zile Valoare finalé a coeficientului de fluaj Coeficienti care definese valorile reprezentative ale acfiunilor variabile Coeficient B g h hy i k 1 m sans BS uv, BYE ae, an uM Ye oF Pefat Pefas Ye ye ye Yo Ye Diametrul armiturilor longitudinale Excentricitatea Bfortul unitar ultim de aderenti Valoarea de calcul a rezistenfei la compresiune a betonului Valoarea caracteristic’ a rezistenjei 1a compresiune a betonului, misurati pe cilind 28 de zile Valoarea medie a rezistenfei la compresiune betonului, masurati pe cilindri Revistenta caracteristica la intindere direct’ a betonului Valoarea medie a rezistenfei la intindere direct a betonulu Rezistenta caracteristicd la Intindere a arméturilor pretensionate Limita de elasticitate convenfionali la o alungire reziduali de 0,1% a armaturilor pretensionate Valoarea caracteristicd a limitei de elasticitate conventionale 1a alungire rezidu 0,1% a armiiturilor pretensionate Valoarea caracteristic’ limitet de elasticitate conventionale 1a o alungire reziduali de 0,2 a armaturilor pentru beton armat Rezistenta caracteristicd Ia intindere a armaturilor pentru beton armat Limita de curgere a arméturilor pentru beton armat Limita de curgere de calcul a armiturilor pentru beton armat Limita de curgere caracteristica a armaturilor pentru beton armat, Limita de curgere de calcul a armaturilor transversale Functia de randament {nalfimea totala a sectiunii transversale indltimea plicii Raza de giratie Cooficient, factor Lungime, deschidere Masa Coeficient de echivalenta Raza Curbura intr-o sectiune data Grosimea Moment de timp considerat Varsta betonului in momentul aplicirii incdrcdrii Perimetrul sectiunii transversale de beton a ciirei arie este Ae Componente ale deplasitii unui punct inaltimea axci neutre Coordonate Bratul de parghie al eforturito Coeficienti de sensibilitate Coeficient partial pentru acfiunile accidentale A’ Coeficient parfial pentru beton Coeficient partial pentru actiunile F Coeficient partial pentru oboseala betonului Coeficient parial pentru actiunile de oboseali Coeficient parfial pentru acfiunile permanente G Coeficient partial pentru proprietatea unui material, care fine seama de incertitudinile asupra proprietitii insigi, asupra imperfectiunilor geometrice si asupra modelului de calcul Coeficient partial pentru actiunile asociate precomprimarii P Coeficient partial pentru actiunile variabite Q Coeficient partial pentru armiturile pentru beton armat sau precomprimat de interne 12 Yspar ” Ye P i000 oD) (210) y o Coeficient partial pentru armaturile pentru beton armat sau precomprimat sub incérearea de oboseala Coeficient partial pentru actiuni, care nu tin seama de incertitudini de model Coeficient partial pentru actiunile permanente, care nu tine seama de incertitudini de model Coeficient partial pentru proprietitile unui material, numai_incertitudinile asupra proprietitii materialului find luate in considerare Increment/coeficient de redistribuire Coeficient de reducere/coeficient de distribuire Deformatia specifica la compresiune a betonului Deformatia specifica la compresiune a betonului corespunzaitoare efortului unitar max. fe Deformatia specific’ ultimi a betonului la compresiune Deformatie specific’ a armiturilor pentru beton armat sau pretensionate sub efort unitar maxim Valoarea caracteristici a deformafiei specifice a armiturilor pentru beton armat sau pretensionate sub efort unitar maxim Rotirea plastic admis Rotirea elementului sub inedrcarile de caleul Coefici liele Valoarea relativa a momentului incovoietor de calcul Coeficient de frecare intre armiturile pretensionate si canelele lor Valoarea medie a unei variabile aleatoare Coeficientul iui Poisson Coeficient de reducere a rezistenfei betonului fisurat la forf’ tietoare Raportul intre capacitatea de aderentA a armaturilor pretensionate si capacitatea de aderen(® a armiturilor de beton armat Pozitia relativa a axei neutre ‘Masi volumici a betonului uscat in etuva, in kg/m’ Valoarea pierderii prin relaxare (in %), 1a 1000 de ore dup’ tensionare, la o temperaturi medie de 20° C Coeficientul de armare longitudinal Coeficientul de armare transversala Efort unitar de compresiune in beton Efort unitar de compresiune in beton datoriti unei forte axiale sau precomprimarii Efort unitar de compresiune in beton corespunziind deformatiei ultime la compresiune & Abaterea variabilei aleatoare g Efortul unitar tangen Diametrul unei bare de armaturd sau al canalului de cablu de precomprimare Diametru echivalent al unui pachet de bare Coeficient de fTuaj, definind fuajul intre timpii t si 10, tn raport cu deformatia elastic 28 de zile Valoare finaki a coeficientului de fluaj Coeficienti care definese valorile reprezentative ale actiunilor variabile Coeficient 1. CONCEPTUL GENERAL DE PROIECTARE 1.1 Reglementiri tehnice europene pentru structui beton in conformitate cu Directiva pentru Produse de Construcfii CPD, un produs de constructii poate fi folosit in Uniunea European numai daca rispunde mai multor cerinfe care se referd Ia: rezistenti si stabilitate, siguranti in caz de incendiu, igiend, sinitate si mediu, siguranta in exploatare, protectia impotriva zgomotului si respectiv la economia energici si conservarea ealdurii. Eurocodurile reprezinti un grup de norme pentru calculul structurilor din domeniut consiructiilor civile si industriale, Aceste norme sunt folosite ca documente de referinti pentru a dovedi ci lucrdirile de inginerie civil si clidirile satisfac cerinfele CPD, respectiv ca un cadru pentru armonizarea actelor normative folosite la realizarea produselor de construct, in continuare se prezinta lista principalelor Standardele Europene EN utilizate la proiectarea structurilor din beton, beton armat si beton precomprimat. EN 1990 (ECO) BAZELE PROIECTARI STRUCTURILOR. EN 1991 (EC1) ACTIUNI IN CONSTRUCTIL EN 1991-I-1 Actiuni generale. Densitdfi, greutatea proprie si inciredrile utile pentru clitdiri EN 1991-I-2. Actiuni generale. Actiuni asupra structurilor expuse la foe. EN 1991-1-3 Actiuni generale. Actiuni din zipadi. EN 199]-1-4 Aetiuni generale, Actiuni din vant. EN 1991-1-5 Actiuni generale. Actiuni termice. EN 1991-1-6 Actiuni generale. Actiuni in timpul executiet EN 199]-1-7 Actiuni generale. Actiuni accidentale din impact si explozie. EN 1991-2 Actiuni din cireulatia pe poduri. EN 1991-3 Acfiuni din poduri ralante gi instalagit. EN 1991-2 Actiuni pe silozuri si rezervoare. EN 1992 (EC2) PROIECTAREA STRUCTURILOR DIN BETON. EN 1992-I-1 Reguli generale si reguli pentru cliidir. EN 1992-1-2 Reguli generale. Proiectarea structurilor la foc. EN 1992-2 Poduri din beton. EN 1992-3 Structuri pentru refinerea si inmagazinarea lichidelor EN 1997 (EC7) PROIECTAREA GEOTEHNICA. EN 1998 (EC8) PROIECTAREA SEISMICA A CONSTRUCTIILOR. EN 1998-1 Reguli generale, actiunea seismica si reguli pentru clidiri. EN 1998.. Poduri. EN 1998-3 Consolidarea si menfinerea cliidirilor. EN 1998-4 Silozuri, rezervoare si conducte. EN 1998-5 Fundatii si aspecte geotehnice. EN 1998-6 Turnuri. Eurocodurile de mai sus confin toate regulile generale de proiectare atat pentru structurile si clemenicle traditionale cat si pentru cele de conceptie noua, Pentru proiectarea unor structuri cu forme speciale sau pentru situafii de proiectare mult diferite de cele obignuite se vor utiliza alte reguli fimdamentate teoretic si verificate practic. Totodata conceptul de standardizare curopeand realizeaza interfafa Intre proieetare, executie si materialele utilizate (de exemplu compozitia si producerea betomului etc.) 1s fn anul 2000, au aparut standardul pentru cimenturi curopean gi standardul european pentru beton. Ambele norme au fost adoptate si in Romania. Au fost elaborate norme curopene si pentru oeluri, dar si pentru elemente prefabricate gi executarea structurilor din beton, EN 197 Ciment: compozitie, specificatii si criterti de conformitate ale cimenturilor uzuale. EN 206 Beton: proprietifi, preparare, punere in operd, conditii de calitate. EN 10080 Ofel beton. Ofelul sudabil. Generalitai. EN 10138 Ofel pentru precomprimare. EN 13369 Elemente prefabricate din beton. Reguli generale. EN 13670 Executarea structurilor din beton. in codurile EN, aliniatele marcate cu o cifra urmati de bazi fir alternative, iar cele numerotate in pa principiile de baza). ra P sunt considerate principii de rantez’ suot reguli de utilizare (conforme cu Tn locul regulilor de uiilizare enunfate se pot folosi si alte reguli, daci se demonstreaza ca sunt conforme cu principiile de bazt si conferit structurilor siguranté mecanicé, de utilizare si durabilitate cel putin egalit cu cea din Eurocoduri. Turocodurile se pot utiliza in fiecare fara pe baza Documentului Nafional de Aplicare NAD care confine textul complet editat de citre Comisia Europeand de Standardizare CEN (impreuni eu toate anexele) precedate eventual de o paging cu titlul normei si o prefaf’ national anex national. ‘Anexa nafionaki poate confine doar informatii despre acei parametri care au fost lisati deschigi in Eurocod in functie de situafia nafionala, cunoscufi ca parametri definifi nafional (NDP), si care pot fi folosifi pentru proiectarea clidirilor si lucririlor ingineresti din {ara respectivi. Acesti parametri pot fi — valori si clase pentru care se dau alternative in Eurocoduris — valori pentru care in Eurocod se da doar un simbol; date specifice fiecdrei tari (geografice, climatice etc.) de exemplu: zonarea la zApada; ~ procedura care se poate folosi acolo unde se dau proceduri altemative in Eurocod; — detalii despre aplicarea unor anexe informative; — referinje 1a informatii complementare (non-contradictorii) pentru a ajuta la aplicarea Eurocodului. Pentru c& trebuie si existe concordant’ intre specificatiile tehnice armonizate pentru produse de construefii (Agrement Tehnic European ETA) si regulile tehnice pentru lucriri de constructii (EN), toate informatiile care insofesc CE (Marcajul European de Conformitate) a unui produs (de exemplu un element prefabricat) trebuie si menfioneze in mod clar care sunt parametri defini nafional ce au fost luafi in considerare. Daci EN-urile sunt utilizate la elaborarea unor specificafii tehnice pentru produse de construcfii nu este posibild folosirea unor reguli de utilizare alternative datorita marcajului CE. Programul de eliberare a normelor europene confine o serie de standarde pentru elemente prefabricate din beton numite standarde de produs: i jar la uri o EN 1168 Fasii cu goluri. prEN 12794 Pilofi EN 12843 Stdlpi pentru antene, EN 13224 Elemente de plangew cu nervari. EN 13225 Elemente structurale liniare. EN 13693 Elemente speciale de acoperis. prEN 13747 Placi pentru sisteme de planseu prEN 13978 — Garaje din elemente de beton precomprimat. prEN 14843 Scdri. prEN 14991 Elemente de fundapit 16 oa prEN 14992 Elemente pentru perefi. Performanta si proprietajile produselor. Notatia pr. inaintea normei arati ci acel standard este inca in varianta de proiect (inainte de redactarea final). 1.2 Scopul si cerintele proiectirii 1.2.1 Scopul proiectai Scopul general al proiectitii este acela de a asigura, cu o probabilitate acceptabil, ca structura proiectata sii se comporte satisfacdtor pe durata de viati programata. - Dupl determinatea stiri de solicitare si deformare a unei structuri sub efectul tuturor actiunilor care pot si intervind in timpul execufici sau a exploatirit ei, urmeazi clapa de dimensionare gi alcituirea elementelor structurale. in proicctare pot si apard douai situafii de caleul: : = dimensionarea unei structuri, ca scopul determinatii dimensiunilor seetiunilor de beton si a ccantititii de armtura; aceasta determinare se poate face pe de o parte prin calcul, pe de alta parte prin aplicarea unor prescriptii constructive care fin seama de aspectele ce nu sunt reflectate in calcul; : ~ evaluarea capacitatii portante a unei structuri cu alcituirea cunoscuti (dimensiunile scojiunii de beton gi armarea elementelor); in acest az. se determin’ in general efortul sectional capabil. 1.2.2 Cerinfe fundamentale Cerinfa fiumdamentala fati de o structuri de rezistenjii este aceea de a poseda suficientit siguranfA mecanica, parametrul de care depinde insigi viata si integritatea persoanclor care folosese construcfia respectiva. é De aici rezult& c& rolul principal al unui proiectant este si evite eventualele defecte sau ced prin luarea urmitoarelor mésuri ingineresti: ~ eliminarea sau reducerea tiscurilor la care structura poate fi supust; alegerea unei forme structurale care are o sensibilitate redusi la riscurile considerate; alegerea unei forme structurale care si poat suporta climinarea accidentala a unui element sau aparitia unor deterioriri locale acceptabile; evitarea sistemelor structurale care pot ceda firs preavizs egarea elementelor structurale intte ele. 1.2.3 Cerinte de durabilitate © cauzi care a condus la comportarea inadecvata in timp a construcfiilor a fost si cea a considerarii betonului ca un material durabil in sine, fri si fie necesar si se ia misuri speciale. in aceste conditii, proiectanfii de structuri au tendinfa sa se ocupe doar de caracteristicile de rezistenfa ale betonului, Eurocodurile pun un accent deosebit pe asigurarea durabilitafii constructiilor. Masurile pentru asigurarea duratei de viata depind de conditiile de mediu gi de importanfa constructiei. Conditiile de mediu reprezinté toate actiunile chimice, fizice si biofizice Ia care construciile sunt expuse si care nu sunt Iuate in considerare ca actiuni in proiectare. Se pot defini, pe lang’ conditiile de macroclimat in care se afli intreaga constructic gi condifiile de microclimat, din imediata veciniitate a suprafefei elementului considerat, Pozitia elementelor in structuri (verticala sau orizontala, supra - sau subterani), expunerea la soare, vant si ploaic, pot determina conditii de microclimat mult diferite. Durabilitatea betonului nu este o caracteristicd absolut’, Un beton poate fi proiectat si fie durabil in anumite condifii de mediu, utilizarea lui putind fi inadecvata la schimbarea acestor 7 condifii. Din aceasti cauzit este necesar ca betonul si fie proiectat inch ‘compozifiei in functie de condifiile de mediu de exploatare (Anexa D). din punet de vedere al 1.3 Durata de viati proiectatt Pentru ficcare constructie trebuie si existe o perioadi minim’ de serviciu, exprimata in ani, perioada in care nu este nevoie de nici o reparatie major’ pentru menfinerea starii tehnice a ci Perioada de serviciu este de fapt durata de viata proiectati (7) a constructiei, si se obfine din tabelul 1.1 in functie de importanta sa. Tabelul 1.1 Clasificarea constructiilor in functie de durata de viat’ proiectata oon | Daa de vase a Coca | oe ca Exemple T Hoey ‘Siruckur provizori lemente siructurale care se pot schimba pe durata de vial 2 10-25 (de exemplu calea de rulare gi clemente de fixare ale pocirilorrutante). 3 1530 Consinigif agricole si construcii asemiaKtoare 4 30 Construct obignuite Construct Fearieimportante,(de exemplu monumentele, PEE EH ENOGE iE podurile ete.) Pe durata de viaf& proiectati 7: O 50 ani, in general se va fine cont de o eventual reducere a capacitifii portante. ‘Trebuie precizat ci dupa trecerea duratei de viafi proiectald structura nu isi pierde imediat capacitatea portant& sau nu devine inutilizabils. in cele mai multe cazuri numai cheltuielile de intrejinere vor creste. 18 1.4 Siguranta optima sau riscul acceptabil La proiectarea gi realizarea oricirei construcfii se urmireste obfinerea urmatoarelor calitifi: 0 bund functionalitate, siguranti ridicata in exploatare, consum minim de materiale si manoperii, cost total cat mai redus gi posibilitatea de exploatare cu cheltuicli minime, Prevederea unui nivel de siguranti ridicat ar insemna in primul rand sporirea rezervei de capacitats portant, dar si o crestere a cheltuielilor materiale inifiale, pe de alti parte daci s-ar urmarii realizarea unei structuri de rezistenf4 cu cheltuieli de investifii nerafional de reduse, ar apirea in mod inevitabil defecte ca fisuri deschise peste limita maxima admisibila, deformafii mai mari decat cele acceptate de exploatarea optima etc. Prezenja acestor defecte impun cheltuieli mari de remediere gi intretinere. Prin urmare, cheltuielile totale necesare pentru menfinerea unei construcfii (fig.1.2), se compun din cheltuiclile initiale (Co) si cheltuielile de tntreginere (C'). sigurantis Figura 1.2 Siguranta optima intr-o formulare simplist in cheltuiclile de intretinere C, se poate introduce si cheltuielile datorate unor eventuale cedar, (1.3) Gath G, “14. —cheltuielile efective de intrefinere; Ci — reprezinta cheltuielile datorate pierderilor materiale si umane la o eventual cedare a structurii cu probabilitatea P, unde: Siguranfa optimi cu un rise acceptabil de cedare (Pr.y,) se obtine atunci cand valoarea totald a cheltuielilor generalizate este minim’ [ZC]uin. Prin stabilirea sigurantei optime nu se obfine siguranti absolutd a structurii decat se tinde catre 0 siguranti suficient Siguranta suficient’ reprezint& acea capacitate a structurii care pe parcursul duratei de vietii proiectaté asiguré o utilizare corespunzitoare constructiei. Cu cat nivelul de asigurare este mai mare cu atit probabilitatea de cedare este mai micd gi siguranta structurii este mai mare, Mirimea sigurantei optime sau altfel spus riscul acceptabil de cedare Prop, diferd pentru fiecare structura in parte, dar poate si difere si pentru parfile componente ale sale. La nivelul societitii civile valorile riscului de cedare (P,), pentru o pericada de referinfi 1 an, se poate clasifica astfel: Py< 107 inacceptabil; — P= 107...107 acceptabil; — Pr 107 neglijabil. Valorile probabilititilor de pierdere a capacitiii portante (cedare), din interiorul domeniului acceptabil, se pot diferentia in functie de importanta constructiei, dup cum urmeazi: 19 ~ P= 10°...10" constructii de importanfi deosebiti — P= 10%...10° constructii de important normal; ~ Py= 10%...10“ constructii de important redus’. Este bine de stiut cit la o proiectare mai curajoasi, adicd la prevederea unui siguranfe mai mici decdt cea optima, creste si riscul de cedare peste valoarea optima sau de cele mai multe ori se reduce durata de viafit proiectati 1.5 Aplicarea condifiei de siguranfa la studiul structurilor 15.1 Stabilirea unor stari limita Elementul cel mai important in evolutia metodelor de calcul al constructiilor il constituie filozofia conceptului de siguranti. Pentru a garanta un grad de siguranfi corespunziitor la proiectare trebuie Iuate in considerare toate situafile periculoase, care pot s& apara pe durata de serviciu (7) a unei construct, Abordarea problematicii sigurantei structurilor numai prin prisma tiscului de cedare sau a capacitafii portante optime (vezi pot. 1.4) nu este posibil’ deoarece in unele cazuri structura devine nepotriviti pentru utilizare datoriti unor modificari structurale (de exemplu deformatii exagerate etc.). Pentru a demonstra cit 0 structura nu mai satisface criteriile de performanta pentra care a fost conceputi, este mai potrivit si se studieze probabilitatea aparitiei unor stari limitd,fizic posibile, iar dimensiunile structurale sa rezulte dupa starea limit mai defavorabil in funetie de particularititile pe care le prezinti, starile limita se clasificd in doua categorii: ~ stiri limit ultime sunt acele stiri limita care sunt in logiturai cu siguranta oamenilor si/sau siguranfa structurilor (de exemplu: pierderea echilibrului, cedari prin rupere sau prin deformatii a unor parti sau a intregii structuri si oboscala sau alte distrugeri dependente de timp ete, ~ stiri limita ale exploatirii sunt acele stiri limit care se referd la comportarea normal a structurilor sau sunt in legiturd cu starea de confort al utilizatorilor, dar si cu aspectul exterior al construcfiilor (de exemplu deformafii, fisuri si vibrafii excesiv de mari sau probleme de durabilitate etc.) 1.5.2 Gestionarea siguran(ei structurale La stabilirea nivelului de siguranfa acceptabil lao structur se vor tua in considerare utmiitoarele aspecte: ~ cauza si/sau modul de depigire a staiii limita; consecintele vitale gi economice ale unei eventuale cediiris ~ repulsia publica fay’ de o cedare; cheltuiclile suplimentare pentru reducerea riscului de cedare. Se pot utiliza diferite niveluri de siguranf pentru diferite stiri limit. fncadrarea intr-un nivel de siguranti se poate ofectua prin clasificarea intregii structuri si/sau a unot parti structurale. Nivelul de siguranti acceptabila pentru capacitatea portant si comportarea in exploatare a unei structuri se pot obfine in general, prin dowa ci a) printr-un calcul adcevat si miisuri de proiectares b) prin luarca unor masuri de verificare a calitSti atdt in executie cat si in proiectare. Evident cd aceste masuri se pot utiliza cel mai eficient in combinafie: ~ misuri privind calculul de rezistenfi (alegerea valorilor reprezentative ale actiunilor si alegerea coeficientilor de sigurant& partiali); ~— misuri_privind procesul de proiectare (cerinfe fundamentale, integritatea si robustefea structural’, alegerea duratei de viati proiectatd, durabilitatea, nivelul si calitatea actiunilor posibile ale mediului inconjurstor gi ale terenului de fundare, precizia modelelor mecanice utilizate, reguli de aleatuire); 20 misuri preventive si de protectie (de exemplu misuri de protectie active si pasive impotriva incendiilor sau coroziunii ete.); ~ misuri privind reducerea greselilor umane att in proiectare eat gi in executie; ~ misuri privind asigurarea calitati; ~ 0 executie eficientis; ~ efectuarea tuturor verificarilor prevazute in proiect privind execufia lucritilor. Pentru stabilirea nivelului de siguranfi (referitor Ia capacitatea portant) constructiile si structurile se pot incadra in clase de rise in functie de pagubele care apar in urma unei cedari, adica pierderi sau accidentari umane si consecinjele economice, sociale si de mediu (tab. 1.2). Se observa © similitudine intre clasele de rise si importanla constructiei (vezi pet. 1.4). Pentru cele trei clase de rise CCL...CC3 din tabelul 1.2, corespunde cate un grad de asigurare RCL...RC3. in EN 1990 sunt prezentate, cu tithy informativ, dou’ modalititi pentru obfinerea nivelului de asigurare la structuri in proiectare in functie de: ~ cocficientul de comportare sigur f; ~ coeficientul suplimentar de siguranté yr. ‘Tabelul 1.2 fneadrarea in clasa de rise {ncadrare in i : toot ae ie _Consecinge Exemple de structuri Rise mare in pierderi de view i ccs ‘omenesti gi coasecinfe economice, | Towne # sili cu aglomeriri de sociale ide mediu foarte mari, | ni (de exemplu sali de concerto) Risc media in pierderi de vieti C2 | omenesti si consecinte economice, sociale si de mediu considerabil. Rise mic in pierderi de vieti Clidiri de locuit si birouri sau alte ckidiri civile Construcfii agricole, in care de obicei cei mene comes scone, | ne oamen (de exemple neglijabile Aeporite, sere). fn tabelul 1.3 sunt trecute valorile minime ale coeficientului # pentru cele trei grade de asigurare in fumetie de perioada de referingi. Tabelul 1.3 Coeficientul de comportare sigura f pentru capacitate portant Valoarea minima a lui f. SOUS | Peicadi ae Peroad de sreferinta 1 an refering 50 ani RC3 5, 43 RO? 4138 RCI 42 3,3, Pentru obtinerea nivelului de siguranti acceptabil dorit se pot utiliza coeficienti suplimentari atét Ia actiuni (tab. 1.4) céit gi la rezistentele materialelor (folosifi mai rar). Aceastii metodé este utilizata in prezent de normele romanesti in calcule seismice. Tabelul 1.4 Coeficiengi suplimentari yr pentru actiuni aa Grad de asigarare eee Rel ROD Re “a oy) Lo 1 ‘Nivelul de asigurare stabilit pentru o structurd de rezistenfi se poate realiza in primul rand prin aplicarea reglementatilor de proicctare cuprinse in EN 1990 ... EN 1999, dar si prin prevederea unor misuri de asigurare a calititii si eliminarii unor posibile greseli umane atat in proiectare eat si in executie, in EN 1990 au fost stabilite trei clase de verificare care sunt in concordan{a cu nivelului de siguran{a (conform tab. 1.2 respectiv tab. 1.3): ~ DSL 3 (RC3) ~ verificarea de ciitre un verificator independent de firma de proiectare; ~ DSL 2 (RC2) — verificarea de citre un verificator din cadrul firmei de proiectare, dar independent de proiectantul responsabil; ~ DSL 1 (RCI) - verificare de citre proiectant (autoverificare), Pe Kinga verificirile de mai sus se pot aplica si alte misuri ca de exemplu clasificarea dupa nivelul de competent al proiectan{ilor si organelor de verificare. In EN 1990 ca alternativa la asigurarea nivelului de verificare accept gi stabilirea unor metode ea aménuntité a tipului si m&rimea acfiunilor sau aplicarea unor sisteme active ne $i limitare ale acestor acfiuni (de exemplu: limitarea grosimii stratului de Zpad& pe acoperisuri i metode de indepirtare in cazul depasirii acestor limite). Verificarile obligatorii la fafa locului a executiei sunt clasificate astfel: ~ IL3 (RC3) — verificare independenti; — IL 2 (RC2)— verificare in cadrul firmei de executie; — IL 1 (RCI) —autoverificare. Dupa cum se observa verificatile pe santier (IL) sunt in concordant cu gradul de asigurare (RC). 1.5.3 Metodele de calcul Metodele de calcul utilizate in practica de proiectare pentru obfinerea sigurantei structurale folosese coeficienti de siguranfi cu care se limiteaz efectele datorate nesiguranfelor care apat la determinarea parametrilor care intervin in calcule, dar au fost elaborate si metode fart coeficienti de siguranta. Inifial s-a utilizat un singur coefi metoda coeficientilor de siguranf’ partial analizi probabilisti complet a unui structuri ar necesita cunoasterea legilor statistice de disteibutie ale actiunilor gi deformatiilor impuse (contracfia si curgerea lent a betonului, variafiile de temperatura, denivelirile de reazeme, precomprimarea etc.) a legilor de distributie a solicitérilor produse de aceste actiuni, precum si cunoasterea variabilititii proprietatilor fizico-mecanice a materialelor, a dimensiunilor geometrice ale secfiunilor gi structurilor etc. in cadrul unei metode probabilistic de calcul se poate proceda in felul urmator = se determini riscul de depisire a unei stiri limiti (sau nivelul de comportare siguri a structurii) gi se compari cu o valoate acceptabild sau — se determina capacitatea portant necesara in functie de nivelul riscului acceptabil si se verificd realizarea cerintelor minime ale starilor limit; aceastii variant’ se mai numeste gi metoda de analizi a comportirii sigure (de fapt metoda se bazeazi pe coeficientii parfiali de siguranfa intr-un mod mascat). in prezent se utilizeazi metoda cocficientilor de siguranta partiali dar pentru a putea folosi in viitor un calcul probabilist, in EN 1990 au fost introduse si bazele unei metode de analiza a comportarii sigure” (analiza reliabilitiii). Valorile coeficientilor de siguranta partiali y si a coeficienilor de simultaneitate y, se pot stabili in dowd moduri: = prin valorificarea experientelor acumulate in timp (in Eurocodurile actuale se utilizeazi acest principiu la majoritatea coeficienfilor); — prin prelucrarea statistic a datelor obfinute experimental sau prin observa va utiliza metoda probabilisti in cadrul unei analize de comportare sigur’), Indiferent daca se utilizeaz’ metoda a doua sau in combinatie cu prima metoda determinarea coeficientilor de siguranti parfiali se face in asa fel ca nivelul de siguranta obtinut pentru o structura si fie cit mai aproape de coeficientul de comportare sigur f preconizat (vezi pet. 1.5.2). nt de siguranf care cu timpul a fost divizat i a apirut (in general se 22 in ECO sunt precizate doud metode pentru determinarea coeficientilor partiali in cadrul unei analize de comportare sigur’ (fig. 1.3): — o analiza probabilistéi completa (nivelul IIT); ~ o metoda primar de analizi a comportirii sigure denumiti FORM (nivelul I) code detrministe | Metode probabiliste (bazate pe experient®)} | ‘Metoda primar FORM | Analiza probabilists (nivelul 11) completi (nivelut II) Weeiode semiprobabiliste ‘aivelul) | ~~! de sigurang partiali Figura 1.3 Metode pentru obfinerea comportarii sigure a structurilor fn general atat la metoda de nivelul II eat si la cea de nivelul IT gradul de asigurare al sigurantei, la o strueturd, se obfine cu probabilitatea de comportare sigur’ P=(1-P), unde Py este probabilitatea de cedare pentru o perioada de refering’. Daci probabilitatea de cedare este mai mare decat 0 valoare stabiliti ca admisibilé Po (0 valoare din intervalul acceptabil prezentat la punctul 1.4), atunci se consider c& structura respectivi nu prezinti o siguranfi suficienté. Probabilitatea de cedare Pi coeficientul de comportare sigur f corespunzitoare sunt m&rimi imaginare, pentru ci nu reprezinté neaparat un numar real de cediiri decat valori de comparatie larg acceptate gi previzute in norme. in Eurocodurile viitoare pentru determinarea coeficientilor de sigurant partiali se va utiliza o metoda semiprobabilisticd (nivel 1) objinuta dintr-o metodai probabilisti de nivelul II. Un exemplu il reprezintd metoda de proiectare ajutatl de incereari experimentale prezentata informativ in BC 1990. 1.6 Semnificafia cocficientului de comportare sigura 6 Coeficientul fi reprezinti exprimarea valoricd a siguranfei structurale si are o important deosebiti intr-o proiectare moderna a structurilor. Legitura intre coeficientul de comportare sigura si probabilitatea de cedare se prezinti in tabelul 1.5, Tabelul 1.5 Legitura dintre f si Py Py 1o1 | 10? | 107 | 10% | 10% | 10° | 107 B | 128 | 232 | 309 | 3,72 | 427 | 475 | 5,20 Daci R reprezinta funcfia capacitifii portante, iar F functia de solicitare, atunci functia de randament g se poate exprima cu relafia e-R-E aa) unde R, E si g sunt variabile aleatoare (probabilistice). Probabilitatea de cedare Pr se poate exprima prin funefia de randament g in felul urmitor (figura 1.4): Py Prob (g <0) (5) Daca funcfia g are o repartifie normalA coeficientul de comportare sigur f se poate exprima cu raportul: fe (1.6) o, Be unde j1, este valoarea medie, iar a, abaterea variabilei g. g 0 cedarea structurii nu intervine, Aceasti siguranti a structuri, in mod practic, se poate objine daca coeficientul de comportare sigura ff este mai mare decat o valoare preserisi. Valorile minime ale coeficientului de comportare sigur pentru diferite stiri limita si pentru © perioada de referinfl de 1 an respectiv 50 ani se prezinta in tabelul 1.6. Valorile trecute in tabel corespund unui grad de asigurare RC2. Tabelul 1.6 Valorile minime ale coeficientului de comportare sigi rite stiri limita si RC2 iB pt 4 Waloarea coeficientulu Starea limita laa Perioada de referingl I an | Perioada de refering 30 ani Capacitare portant a 38 ‘Oboseali_[_ sSensnEEEE 15-38 Exploatare 29. 15 1.7 Metoda coeficientilor de siguranti parfiali (metoda stirilor limit’) 1.7.1 Stiri ita Statile limit’ ale elementelor din beton armat sunt grupate in doud categorii si anume: a), Starile limita ultime sunt: ~ pierderea echilibrului parfial sau total al unei structuri fir’ depasirea rezistenfei materialelor (EQU); ~ cedarea prin rupere sau exces de deformatii (STR); cedarea prin rupere sau deformatie a stratului de fundare dacd rezistenta pamantului sau a rocii de fundare are un rol important in capacitatea portant’ (GEO); ~ distrugeri datorita obosclii sau altor actiuni dependente de timp (FAT). b). Starile limité de exploatare sunt: ~ deformatii ori deplasiri care afecteaz aparent ori efectiv utilizarea structurii, care cauzeazs avarii elementelor de finisaj sau nestructurale; ~ vibratii care cauzeaz3 disconfort oamenilor, distrugerea structurii sau constructici in ansamblu ori limitiri ale functionarii normale; ~ fisuri ale betonului care afecteaz4 durabilitatea, permeabilitatea saw/si aspectul; — degradari ale betonului in prezenta unei coroziuni agresive care conduc la micgorarea durabilititi Trebuic ficutd o distinotie intre stirile limité de exploatare reversibile gi ireversibile (dacd efectele nu dispar odati cu disparitia actiunilor), in practici, se efectueazi un calcul detaliat la starea limita cea mai periculoasd (pentru majoritatea constructiilor, aceasta este starca limita de rezistenta), iar pentru celelalte, se recurge doar la verificari prin calcule aproximative, sau se adopt misuri de alcdtuire constructiva. 1.7.2 Situatii de proiectare Verificarile la stirile limita trebuie ficute in urmitoarele situatii de proiectare: © situasii persistente corespunzind conditiilor normale de exploatare ale constructiei; © situafii tranzitorii (de exemplu executie sau reparatii) * situafii extraordinare (de exemplu foc, explozie, cioenire sau consecinfele unor degradari locale); © situafii de proiectare seismicd, 1.7.3 Principiile de proiectare la starile limita Metoda coeficienjilor de siguranfi partiali este folositi la noi sub denumirea de metoda stérilor limit’. Metoda stitilor limita se poate considera ca si o metoda semiprobabilistica. In cadrul acestei metode coeficientii parfiali de siguranfi utilizali pe de o parte sunt stabiliji pe baza riscului acceptabil (sau optim), iar pe de alti parte pe baza experienfelor acumulate. Pentru fiecare stare limiti este necesar, in procesu! proiectirii, un model de calcul care si includa variabilele specifice aferente actiunilor precum si cele aferente rispunsului structurii in ansamblu si a comportirii elementelor sale componente. Verificarile la stirile limit trebuie ficute in toate situafiile posibile de proiectare si pentru toate cazurile de incircare. Pentru o situafie de proiectare aleasi se vor stabili situafiile de incdrcare critice. La stabilirea cazurilor de incarcare trebuie Tuate in considerare aranjamentele posibile ale incdrcdtilor din acelagi timp precum si combinafiile cu deformatiile si imperfectiunile posibile. La baza proiectirii sti utilizarea coeficientilor parfiali de siguranti (7). Principiul metodei const in a demonstra c& starea limita ultim’ nu va fi depisiti in cazul utilizarii valorilor de proiectare (calcul) atat 1a aetiuni, Ja rezistenfele materialelor, precum si la caracteristicile geometrice. Starile limita de exploatare nu vor fi depasite in cazul utilizar valorilor de baza (caracteristice). Valorile de baza (caracteristice) se determini astfel ~ la solicitari, media valorilor maxime pe durata de viatt proiectati; = la rezistenfele materialelor yaloarea minima inferioara determinati cu probabilitatea de 5% de a nu fi depisita in sens defavorabil, respectiv valoarea care poate fi garantata statistic cu probabilitatea de cel pugin 95%. 25 Valorile de calcul se obtin: — pentru solicitir, prin inmultirea valorilor de baz cu coeficienti yp supraunitari; pentru rezistenfe, prin imparfirca valorilor caracteristice cu coeficienti y», supraunitari, fia general de verificare a capacititii portante la starea limit’ ultima este: ~ pentru stabilitate (EQU): Eisaa SE asi (1.10) unde: Ease solicitirile de calcul din actiunile de destabilizare; Easis— Solicitirile de calcul din acfiunile de stabilitate. ~ pentru rezistenta (STR si GEO) Ey SR, (uu) unde E, este valoarea de calcul a efortului sectional (moment sau forfi) produs de valoarea de calcul a actiunilor, iar Ry este valoarea de calcul a capacitifii portante si se obfin cu rela(iile Fea 553 Frepss a) (L412) Lg Xee R34, ), izl (4.13) Yea Ym sau intr-o variant mai simpli By = EO 65 Fap 544) (1.14) Xx, i R, = RQ, —*#:4,), izl (1.15) Ms in relatiile de mai sus: — Frey este valoarea reprezentativa a actiunii (pet. 2.3); — Xx valoarea caracteristic’ a rezistentei materialului (pet, 2.1.1); — ag valoarea de calcul a caracteristicilor geometrice; ~ yet » Yea Coeficienti partiali de siguran{i care tin cont de incertitudinile care apar Ia modelarea actiunilor si modelelor de calcul ale solicitirilor sau ale eapacitafii portante; ~ yy +m coeficieni partial de siguranti care {in seama de posibilitatea unor abateri nefavorabile si nealeatoare a valorii actiunii respectiv a rezistentei materialului de la valoarea caracteristic’, — Ye = Yea 'Ves Yu =Vee' Yn covficienti ps rezistenfa materialelor; — n coeficient care fine cont de efectele de conversie (de volum, scar, umiditate, temperaturd, timp asupra rezistenfci materialului). Valoarea de calcul a caracteristicilor geomettice, 44 = Ay, t Aa " (1.16) unde: yoy ~ valoarea prevazut& in proicet, ‘Aa — valoarea aditionala, ‘ fn general valoarea aditionali se poate considera Aa = 0, Valoarea ay poate reprezenta si o imperfectiune daca dye =O. fiali de siguranti pentru actiuni respectiv 1.8 Metoda bazati pe analiza comportirii sigure intr-o metoda de analiza probabilisti a sigurantei pentru fiecare variabild a proiectirii trebuie si se stabileascd 0 valoare de proiectare (calcul). Proiectarea se poate considera satisfiicatoare doar atunci cand cu aceste valori de calcul nici o stare limita nu este depasitd. Valorile de proiectare trebuie s& se obfin’ din variabilele care apartin punctului proiectat. 26 ea Punetul proiectat este acel punct de pe suprafata de cedare (g = 0) care se afli cel mai aproape de locul obfinut cu valorile medii ale variabilelor aleatoare, iar distanfa dintre cele doud punete este B (fig. 1.5). Prin valorile de calcul ale solicitirilor Zs si ale capacitatii portante Ry se infeleg acele valori ale cdror nerealizari au probabilitatea: P(E> E,)= + af) (uy P(R< R,)=9(-a,8) (1.18) Daci raportul abaterilor se situeazii intre limitele (fig.1.4): 0,16 <22<7,6 (1.19) oe valorile coeficientilor de sensibilitate se co Dac’ relafia (1.19) nu este satisficut oslor< 0,16 atunci a= 0,4 Valorile de calcul, in cazul unei repartifii normale ale variabilelor, se objin cu relafia der a= -0,7 respectiv ag=+0,8 atunci pentru op/op> 7,6 se consider’ a= +1, iar dact H-afo (1.20) iar in cazul unei repartitii lognormale moxp(-afv) (2ty dact v= 2 <0,2. # in relatiile de mai sus este valoarea medie, o abaterea si v coeficientul de variatic a variabilelor. Blow s) P Punctul proicetat if Figura 1.5 Punctul proiectat si coeficientul de comportare sigurd in metoda primari de asigurare (nivelul I1) pentru variabile aleatoare independente cu distributie normal In EC1990 se prezinti doud tipuri de repartitie: — lognormala: we” unde V==<0.2 (1.22) # = Gumbel: #0451 ~ V3 Inf-Ing(—af)} (1.23) fn general se poate utiliza repartijia normal pentru ambele variabile (E si X), aga cum se prezint& in figura 1.4 dar si o combinatie a celor doua repartitii: normala pentru solicitare Ey = Ey O,f05 (1.24) si lognormala pentru capacitate portant Ry = Ry xpCAghVg) (1.25) Conform figurii 1.5 starea limiti ultima este satisfticutt daca: g=R,-E,20 (1.26) sau utilizéind relatiile (1,24) gi (1.25). 27 Ry = By (lar Bv_ ex(ereBvg) (27 Daci cocficientul global de siguranti se considers: =(l-a,hv,)exp(a,fv,) (1.28) relatia (1.27) devine: Re2 Vuln (1.29) Valoarea medic a efortului sec{ional £», de fapt confine solictirile produse de acfiunile permanente G, si temporare Ow (vezi pet. 2.32): E,,=G, + Qn (1.30) Relafia (1.27) se poate pune sub forma R, 2 (6, (1~ a,f¥)+ O_(l- obo) exp(@,b¥e) ast Gavo Qnvy gg BMe unde @% = a, (1.32) DE!” LEY Le ADGY = \GveF + O.voF +e? (133) Daci se noteazii Q,, = G,,, coeficientul global de siguranfa se obfine cu relatia: eae: Fw ahve) we Be) ssl) 34) in conceptia EC coeficientul de variajic ve a fost extins fafii de © abordare obignui dependent de trei coeficieni de variagic: Vir +¥ eg +¥nG (1.35) - Cr in care vq =® ~ variagia re R, fiind y, fentelor misurate; oi — abaterea calculati pe baza valorilor particulare ale parametrilor participanti la functia capacitifii portante Ven — nesiguranfa modelelor de cateul: vac ~ nesiguranfa datelor geomettice. La fel se stabilesc in cazul solicitirilor cocficientii de variafie ax, ax si vo. 1.9 Analiza structural 1.9.1 Modelarea comportirii structurale © proiectare eficienta trebuie si garanteze siguranfa structurii raportata Ia toate situatiile defavorabile care pot si intervina pe parcursul functionarii ei, in primul rand prin metodele de calcul dar gi prin aprecierea comportirii cit mai aproape de realitate a materialelor gi a structurilor. constructie de beton armat se schematizeazi prin sisteme rezistente la actiuni verticale si laterale, legate sau nu prin plangee considerate ca niste diafragme orizontale. Analiza structurali are ca scop determinarea distributiei solicitirilor (eventual a eforturilor), deformafiilor si deplasirilor sub efectul actiunilor pentru intreaga structur’ sau a unor parti componente ale acesteia. Combinatiile de incircdti considerate trebuie si tind seama de cazuri de incdteare pertinente, permifénd stabilirea conditiilor de dimensionare determinante in toate sectiunile structurii sau intr-o parte din acestea. Atunci cfnd interactiunea sol-structurd are o influenti semnificativé asupra efeetelor actiunilor in structurd, proprietifile solului si efectele interactiunii trebuie luate in calcul 28 Caleulele trebuie efectuate modeldind geometria si comportarea structurii pentru fiecare stadiu de construire. Geometria este, de obicei, modelati considerind ca structura este alc&tuit% din bare liniare sau curbe si din suprafefe plane sau curbe (Anexa TI). in general modelele de comportare utilizate pentru calcul sunt: ~ comportare elastic-liniard cu sau fra redistribuire; = comportare plastic’; = comportare neliniara, Metodele de calcul liniar gi neliniar se aplic’ atdt stiilor limit de serviciu cAt si st&rilor limita ultime, iar metodele plastice se pot utiliza doar pentru stirile limit ultime. La clidirile aflate in zone seismice modelul structural plan sau spatial, trebuie si reprezinte cat mai fidel configurajia generali geometric’, dar si distributia caracteristicilor inertiale (mase de nivel, momentele de inertie ale maselor de nivel etc.), a caracteristicilor de rigiditate si de amortizare. Pentru determinarea efectelor structurale se utilizeazi metode de calcul care deseriu comportarea structurii la actiunea seismica: metoda de calcul dinamic liniar, — metoda de calcul dinamic neliniar. Pentru proiectarea curenti, insi, fn functie de caracteristicile structurale si de importanta constructiei se poate utiliza una din urmatoarele metode de calcul: — metoda forfelor laterale asociate modului de vibrafie fundamental; ~ metoda ealculului modal cu spectre de rispuns, aplicabil& in general tuturor tipurilor de cladiri in metoda de calcul cu forte laterale, caracterul dinamic al actiunii seismice este reprezentat in mod simplificat prin distributii de forte statice. Pe aceasti baz metoda se mai numegte si metoda static echivalenti. 1.9.1.1 Analica liniard elasticd cu sau fara redistribuire Caleulul elementelor poate fi efectuat pe baza teoriei elasticititii, accepténd ipoteza sectiunilor nefisurate, a relafiei efort-deformatie liniard si considerind valorile medii ale modulului de clasticitate. Capacitatea de rotire nu se verified daca procentul de armare a elementului se incadreaza intre procentul minim si maxim de armare, La elementele care sunt solicitate preponderent la incovoiere trebuie respectata conditia x/d $045. pentru betoane pani la clasa C50/60 respectiv x/d <0,35 pentru betoane obisnuite peste clasa C53/67 si betoane usoare. Pentru efectele deformatiilor din temperatur’, tasitilor gi contractiei la starea limit’ ultima, se poate admite o rigiditate redusi, corespunzitoare sectiunilor fisurate, neglijind participarea betonului intins, dar finand seama de efectele curgerii lente. Pentru starea limit’ de serviciu, se recomandi si se considere o evolutie gradual a fisuritii, La grinzi i la plici continue (fig.1.6) al c&ror raport intre deschiderile adiacente este cup fntre 0,5 C50/60 seosteiag ose ant) (1.37) & Figura 1.6 Grind san plac continua cu dou deschideri inegale 29 ee b) pentru armituri de clasi B sau 6 20,7 (1.38) pentru armaturi de clas A 5208 (1.39) in care 5 Mw este raportul dintre momentul dupa redistribuire si momentul elastic (fig.1.7); ft Xy este indlfimea axei neutre la starea limitd ultima dupa redistribuire; d este indil{imea util a sectiunii; qu este deformatia limita a betonului la compresiune, La calculul stalpilor, se recomanda si nu se tin seama de nici o redistribuire a momentelor ¢lastice provenind din efectul de cadru, pe pet yg LyV INV ye} aa eeeeeoeC eee CeCe eeeeeCee 1, Me-pdi8 Mei=5 Mfg Figura L.7 Redistribuirea momentelor intr-o analiza liniar elastic’, 1.9.1.2 Analiza plastic Proprietitile de deformare postelastici a elementelor structurale prezint& importan{% pentru structurile de beton in urmiitoarele cazuri — in situafiile in care prin redistribuirea eforturilor in structurd in raport cu distributia corespunzitoare comportirii elastice liniare se pot obfine solufii mai avantajoase din punet de vedere tehinie gi economic (fig. 1.8); ~ in cazul structurilor proieetate pentru a prelua efectul fortelor scismice, asigurarea unci capacititi substantiale de deformare postelastic’ reprezentind un obiectiv esential al proiectarii (vezi pet. 1.9.4). peyegtieg pobre pity} — articulate plasticd Figura 1.8 Redistribuirea momentelor intr-o analiza plastica Analiza plastici a plicilor, grinzilor si cadrelor se poate utiliza in cazul in care ductilitatea sectiunilor critice este suficienta pentru ca mecanismul de rotire si se producé. Ductilitatea ceruti poate fi considerati suficienti dacd sunt satisficute conditile: 1) aria armaturilor intinse este limitatt in toate sectiunile la: 30 * <0,25 pentru betoane < C50/60; - <0,15 pentru betoane > C50/60; b) armiturile utilizate aparfin clasei B sau C; ©) raportul dintre momentele pe reazemele intermediare gi momentele din cmp este cuprins intre 0,5 gi 2,0. Atunci céind se efectueaza analiza plastica a plicilor, se recomanda si se tind seama de orice neuniformitate a armarii, de fortele din armaturile ce impiedicd ridicarea colfurilor gi de torsiunea in Iungul laturilor libere. Metodele plastice pot fi extinse la placi a edror sectiune nu este plind (plici nervurate sau eu goluri) dac& acestea au comportare similara unei placi pline, in special in cea ce priveste efectele torsiunii in cazul stilpilor se recomanda si se verifice momentul plastic maxim ce poate fi transmis prin legituri. Acest moment trebuie inclus in calculul la strapungere la plangee dali. Metoda simplificatd wtilizata pentru grinzi si plici continue armate pe o singuri dircofic este bazati pe capacitatea de rotire a unor porfiuni de element cu o lungime egal cu 1,2 indlfimea sectiunii. Daci este nevoie de verificarea capacitifii de rotire in starca limita ultima, se determina rotirea 6, sub incire&rile de calcul considerate, utilizand proprietifile de calcul ale materialelor, valoarea ‘medic a precomprimarii in momentele de timp relevante si se compari cu rotirea plastic’ admis’ Opa. 0,5 KO, (1.40) Valorile de baz a rotirii admisibile Gg se objine din figura 1.9 in functie de clasa de ductilitate a armiturilor si raportul x,/d. Pentru betoane cu clasa cuprinsi intre C'50/60 si C90/105 se interpoleaz3. Coeficientul K; se determina in funetie de flexibilitatea la fortd tietoare cu relat K,= ee aan a in cazul betoanelor cu agregate ugoare valorile rotirii Ara din figura 1.9 se multiplicé cu factorul éaa/éaa (vezi punctul 2.1.2 gi 2.1.6). Ona [mrad] ° 35 clasa B 90/105 / id 0 0.05 0.10 0.15 0.20 0.25 0.30 0.35 0.40 0.45 Figura 1.9 Valorile de baz a rotirii admisibile 6,1. 31 La o analiza plasticd se poate utiliza si modelarea prin biele si tiranti. Accasti modelare consti in a defini biele, care reprezinti campuri de eforturi de compresiune, tiranfi care reprezint& armiturile, si noduri care asigurd legitura lor. 1.9.1.3 Analiza neliniardé Caracteristicile materialelor care se introduc in analizele neliniare trebuie si reflecte rigiditatea lor in mod realist gi s& fini seama, in acelasi timp, de incertitudinile referitoare la modul de cedare, Calculul poate fi de ordinul T sau TI. 1.9.2 Considerarea imperfectiunilor geometrice si a efectelor de ordinul TI sub inciredri axiale Analiza elementelor si structurilor trebuie si fini seama de efectele defavorabile ale eventualelor imperfectiuni geometrice precum si de abaterile in pozitia incarcarilor (anexa TD. Abaterile de la dimensiunile sectiunilor sunt, in mod normal, luate in calcul prin coeficien{i parfiali de sigurangi. De aceea, aceste imperfecjiuni nu sunt incluse in analiza structurii, Pentru caleulul elementelor comprimate, in starea limit ultima, se indic3 0 excentricitate minima, Eforturile determinate fir a lua in considerare deformafiile structurale dar incluzand efectele imperfectiunilor se numesc efecte de ordinul 1. Cresterea eforturilor din cauza deformajiilor structurale se numese efecte de ordinul Il. Efectele de ordinul If se pot neglija daca reprezint& mai putin de 10% din efectele de ordinul I corespunziitoare, in anexa IV se prezinti criterii simplificate pentru elemente si structuri privind posibilitatea neglijarii acestor efecte. Efectele de ordinul Il trebuie luate in calcul atunci cénd acestea afectenzi semnificativ stabilitatea in ansamblu a structurii precum si atingerea stirii ultime in sectiunile critice. In anexa IV se prezinti 0 metoda generala bazat& pe o analiz& neliniara si doud metode simplificate: una bazatt pe rigiditatea nominal’, iar cea de a doua pe curbura nominala. 1,9.3 Efectele secundare ale precomprimirii Efectele precomprimarii pot fi luate in calcul ca 0 actiune sau ca o rezistenfS obtimutd printr-o deformatie inifiala. Forfa de precomprimare a betonului, in afara zonelor de transmitere se consider’ egala cu proiectia dupa axa barei a rezultantei eforturilor din armiturile din secfiune. Stabilirea fortei de precomprimare se face dupit evaluarea pierderilor de tensiune (anexa VIN). in cazul grinzilor simplu rezemate precomprimarea nu produce reactiuni exterioare, sistemul fiind in echilibru. in cazul grinzilor static nedeterminate efectul de precomprimare, reprezentat prin actiunea unor forte introduse inifial, conduce in mod consecvent, Ia aparitia unor stiri de eforturi secundare (patazite), datorate legaturilor suplimentare, care se opun deformati libere. intr-o analizi liniari trebuie considerate atit efectele primare cit si cele secundare ale precomprimiii, inainte de a lua in considerare orice rédistribuire de forte si de momente (vezi punetul 1.9.1.1). fn analiza plastica si in analiza neliniara, efectele secundare ale precomprimirii pot fi tratate ca rotafii plastice aditionale ce trebuic introduse in verificarea capacitiii de rotatic, Precomprimarea exterioar poate genera momente de ordinul Il La clementele realizate cu armituri postintinse se poate admite existenfa unei aderenfe bune intre ofel si beton dupa injectarea canalelor. Totusi inainte de injectare armiturile sunt considerate neaderente. 32 1.94 Conditii de ductilitate de ansamblu si local Ductilitatea unei sectiuni a unui element sau a unei structuri din beton armat reprezint& aptitudinea de dezvoltare a unor deformatii plastice importante inainte de rupere. Conceptia actuald de proiectare antiseismicd impune ca structurile si reziste in domeniul elastic numai la solicitari moderate; energia suplimentara degajati de cutremurele puternice urmind 4 fi disipata prin frecdri inteme si absorbiti prin deformari plastice gi prin deteriorari locale fara formarea mecanismului de cedare. Ca urmare, inzestrarea structurilor cu 0 capacitate corespunziitoare de deformare in domeniul postelastie este hotdratoare pentru supraviefuirea lor la actiuni seismice. Mecanismul de disipare a cnergici (plastificare) trebuie si apara in mod favorabil: ~ la structuri tip cadre etajate, deformatiile plastice si apari mai intdi in sectiunile de la extremitatile riglelor si mai tarziu si in sectiunile de la baza stalpilor, iar nodurile si riména in domeniul elastic; — in cazul structurilor eu perefi (diafragme), deformatile plastice si se dezvolte in grinzile de cuplare (daca acestea exist) $i in zonele de la baza perefilor. Indiferent de tipul structurii, zonele disipative trebuie si fie distribuite relativ uniform in {intreaga structurd, evitindu-se concentrarea deformatiilor plastice in eateva zone slabe (de exemplu, in stilpii unui anumit nivel), iar deplasitile laterale vor fi suficient de reduse pentru a nu apirea pericolul pierderii stabilititii sau pentru a spori excesiv efectele de ordinul Il, De fapt, mirimea deplasirilor laterale reprezinti parametrul esenfial pentru caracterizarea (calitatea) rispunsului seismic al structurilor pentru ci de acestea depinde marimea degradatilor elementelor structurale si nestructurale. Verificarea formirii unui asemenea mecanism se poate realiza utilizind caleulul dinamic neliniar cu accelerograme compatibile spectrutui de proiectare. Zonele plastice potentiale capiti o alcituire special prin controlul zonelor comprimate din sectiune, prin masuri de confinare, prin misuri care si impiedice ruperea prematurd a clementelor ete. (vezi capitolul 5). O structurai de beton armat poate fi proiectati pentru clasa de ductilitate inalta (H) sau pentru clasa de ductilitate medie (M). in primul caz,forfa laterala de proiectare este mai mica decat in cazul al doilea, dar masurile pentru asigurarea ductilititii locale si de ansamblu sunt mai ample (fig. 1.10). F 4 Elastic Fm> Fu velasa(M) AHS Aadmis * Selasa (H) 0 Am An A Figura 1.10 Relafia forfa-deplasare pentru elemente cu ductilitate inalta, respectiv medie fncadrarca in clasa M este indicat mai ales in situatiile in care clidirea se proiecteazi la forte laterale reduse (de exemplu, in zone caracterizate de acceleratii ale terenului mici a, $0,12g) gi armiturile rezulta constructive. 3 1.9.5 Reguli suplimentare pentru elemente si structuri prefabricate Aspectele de fuat in considerare la calculul elementelor si structurilor prefabricate sunt: — situatii tranzitorii; ~ aparate de reazem (provi ~ ineliniri intre elemente. Situatiile tranzitorii includ: decofrarea, transportul pind la zona de depozitare, depozitarea cu permanente); rezemarea i incircarea specifica, transportul pind 1a gantier, montajul gi asamblarea, Daci este cazul, trebuie {inut cont de efectele dinamice in situatii tranzitori, printr-un caleul exact sau prin multiplicarea cu un coeficient corespunzitor al efectelor statice, ‘Analiza structural trebuie i {ini cont de urmétoarele: — comportarea elementelor structurale in toate stadiile constructiei (utilizand caracteristicile geometrice gi proprietitile valabile in stadiul considerat) si interacfiunea cu celelalte elemente (cu beton turnat monolit sau cu celelalte elemente prefabricate); = comportarea sistemului structural finénd cont de deformatiile si rezisten{a reali a imbindtilor, de imperfectiunile geometrice gi toleranfele de pozitionare ale clementelor. Nu pot fi luate in considerare efectele favorabile ale frecirii intre elementele prefabricate, decat in zonele fird cutremure si doar atunci ind; — stabilitatea de ansamblu a structurii nu se bazeazi numai pe freeare; ~ alcdtuirea reazemului exclude posibilitatea unei acumulliri de lunecari irever elementelor; = eventualitatea sarcinilor de impact importante este eliminata. Planseele din elemente prefabricate pot fi considerate ca saibe rigide daca: = modelul structural adoptat fine seama de compatibilitatca deformatiilor saibei cu cele al elementelor verticale de rezistent; — se fine seama de efectele deformafiei orizontale pentru toate pirfile structucii implicate in transmiterea sarcinilor orizontale; — se prevede in plac 0 armitura care si permiti prefuarea eforturilor de intindere indicate de ‘modelul structural; — se fine seama pentru definirea alcituirii constructive a armiiturii, de concentrarile de eforturi la nivelul golurilor si rosturilor. 4 2. CARACTERISTICILE DE CALCUL ALE MATERIALELOR SI ACTIUNILOR 2.1 Betonul La realizarea elementelor si structurilor din beton armat sau din beton precomprimat se pot utiliza betoane de rezistenf4 normal (pana la clasa C50/60) san de inalt& rezistenfi (la clase mai mari). Dupa densitatea aparenti in stare uscati betoanele pot fi de densitate normaki (cele cu densitatea peste 2200 kg/m’) sau betoane cu agregate usoare avand structura inchisi, densitatea pan Ja 2200 kg/m’ si contindind agregate attificiale sau naturale cu densitatea particulelor sub 2000 kg/m’, Alegerea tipului de beton se face in functie de natura constructiei, destinafia sa, actiunile pe care trebuie si le suporte gi cerinfele de ordin economic si functional 2.1.1 Rezisten{ele betonului Rezistenta la compresiune a betonului este definiti de clasa de rezistenti a acestuia care reprezint& rezistenfa caracteristic’ (cu riseul de 5%) pe cilindru (f), sau pe cub (4), determinata a 28 de zile. Caracteristicile de rezistenti ale betoanelor de densitate normal’, necesare Ia proiectare, sunt, date in tabelul 2.1, reprodus dupa BC2 Intre rezistentele caracteristice la compresiune pe cilindti fy si rezistenfele medi 1a compresiune pe cilindri fin si rezistentele medii la intindere axial fy, din tabel exist urmatoarele relatii Fon = fu +8 (MPa) @1) Som = 0530- f° pentru < C50/60 22) Som ~2,12-In(1+0,Lf,,,) pentru > C50/60 23) Rezistenfa caracteristica la intindere axial cu fractilul de 5%, notat& cu fasoos respectiv cu fractilul de 95%, notatd cu for.o9s se obfine in functie de valoarea medie fem cu relatiile: Soae005 = 97 * Fon 4) Sea9s 13 Som @5) Rezistenfa la intindere axiald fy poate fi stabilita in functie de rezistenta la despicare fixsp CU See = 99 Soca 26) Rezistenta medie la intindere din incovoiere (f-m,2) depinde de rezistenta medie la intindere axial (f/m) gi de indltimea sectiunii transversale (4) potrivit relatiei: Soong = Ar (L66—H/1000) fn San} 7) roduce in mm. de mai sus se poate aplica gi pentru valorile caracteristice ale tezistentei la intindere. Rezistenfele betonului la compresiune fey $i intindere fimo, Ia 0 varst& £ si la 0 temperatura de 20°C, pot fi estimate cu relafiile: Sent) = Bat) Son 28) Fant) = BolOF + Sam 29) 35 in care: Bedi) = of 2} (2.10) ) ‘5 coeficient care depinde de tipul cimentului, s = 0,20 pentru ciment cu rezistenta superioarii gi intirire rapida, 50,25 pentru ciment normal si intirire rapid, 5 = 0,38 pentru ciment cu intirire lent’; {—varsta betomului in zile; a= 1 pentru 1 <28, a= 2/3 pentru t> 28. Rezistenfele de calcul la compresiune (fz) si a intindere (f) se stabilese cu relat 2.11) (2.12) unde: de gi der sunt coeficienti care iau in considerare efectele de lungi durata si efectele defavorabile reaultate din modul de aplicare a inedrcirilor; ye~ coeficientul partial de siguranfé pentru beton, 1,5 pentru situafii de proiectare permanente si tranzitorii; ye= 1,2 pentru situafii accidentale. Coeficientul a,, variaza intre 0,8 gi 1,0. in EC2 valoarea recomandabili pentru dee $i der este 1,0. Daci rezistenfa betonului este determinatd la 0 varstd 1 > 28 zile, valorile ae $i de se redue prin multiplicarea lor eu factorul ky = 0,85 2.1.2 Deformatiile elastice Valorile modulului de elasticitate secant (intre 0, = 0 i 0,4 fom) Ecm Sunt date in tabelul 2.2. Variatia modulului de elasticitate in timp poate fi estimati cu relatia: Egy = nO) on E” Ban (2.13) unde fomin este dati in relatia (2.9), iat fon se ia din tabelul 2.1 Coeficientul lui Poisson se ia egal cu 0,2 pentru betonul nefisurat si 0 pentru cel fisurat. Coeficientul de dilatare termicd liniara se poate lua egal cu 10 x 10°C. 2.1.3 Curgerea lenti si contraetia Deformatia de curgere lent a betomului gc(%,o) la timpul ¢ = co pentru un efort de compresiune o constant in timp poate fi calculati cu relatia: sf) = Pt. XG. / Ep) (2.14) unde: (o,f) este coeficientul final de curgere lent, stabilit cu procedeul din figura 2.1; Eqy~ modulul de elasticitate tangent la timpul fo; Simbolurile utilizate in figura 2.1 sunt fo ~ varsta betonului in zile la incarcare; hg ~ 2Au ~ dimensiunea nominala; Ae~ aria secfiunii transversale de beton; uu—perimetrul parfii care este expusti la uscare; S,N, R— ciment cu intaire lent, normal, respectiv rapid, 36 cenfa ale betonului de densitate normala (MPa) Tabelul 2.1 Caracteri = lo Blalejmlo | ee} ee} e| ©] ]a}e S FSR) Sl als 2) FSS ala afa & 5 3 8 & g S Ielelelzisial S} gq Jelsia)elsfals| BB S| 8] Fl or] BR] F [evaded] ot) afailet & & a g 2 9 S jeleleleyale Eis [sielaic Slels) SIE SIR sl ajs SI] F [leila Sala Co vo S |elolels{al 5] alsieiajals|aja SSeS sale 1S) 8 lalslalalalala oO 0 S S S lalslalalels Z| we |mlalala/eleala PAIS SlH ala BL | ales alfca| S| Al 4 9 U0 2 |_|.| g = ieigielaiale. Sie f% |S jS/Ssjsyals e| |S {s 6 | Ta 0 | |S Jelelplalsla Slels | % |S) 8/818! a)9 gS] 8 la & 3 S e S Ielele/ ali S| 2 ial | § (S/S 4 a/s S$} 814 | é 3 | 2 2 @ = helolalalala 2 8 Bla) Sis) lS | 3 1S i Le i 5 is alele = RIBS A a4 s|/sia B55 8 a|8 ct] | et 7 z|s S delalgiala B/S]. |-| 4 [O)8/8) S25 2|4] ala 6 =| 8 a Ele ieee} S lelalelalele EIS] ole Ss &8leiaay ya é/s|a8la 8 3/0 8 le 8 Jelelzlalale 2/8] ala S jeisisiayey 4 2/3/32 /2 3 2/0 5 lalelelsiale! Bl Ss] alo 8 /Q2/R/ZI4R Bl) als |e o O10 i 3 alg alalalal lala alee zl 9 218d agligiels K # sll | 33 Ble cee] S Z)e| ./8/% 8 8] >) I 3.3) 8 8 ISO 3 a 3 a a é 3 S| sisi 2 (5 a 8 el 8) és a) in interior oleat) homey Noi: - punctul de intersectie al liniilor 4 gi 5 poate fi si deasupra punctului 1; ~ pentru f > 100 este suficient de exact sii se — considere fo = 100 (gi si se utilizeze linia tangenti), b) in exterior ;, RH=80% ' fia — i ———————— >> ac 2» ——SSowras 0 SSSSaa__=Z puns Ser a i 109 a Or CT} oles) (cum) Figura 2.1 Metoda pentru determinarea coeficientului g(00,f0) pentru beton in conditii normale de mediu. Atunci cand efortul de compresiune in beton la varsta fo depligeste valoarea 0,45 fex(to) se va utiliza un coeficient nominal neliniar de curgere lenta obfinut cu relatia: @¢(00, 14) = (sty expfl,5(k,, -0,45)] (2.15) unde: k=O] falts) a. este efortul de compresiunes fen( te) — rezistenta medie la compresiune in momentul incaredtii, Deformatia total de contractie a betonului (es) rezulti prin insumarea deformatiei de contractie Ia uscare (6) $i a deformatiei de contractie endogene (¢). Valoarea final a deformatiei de contractie da uscare (és, 0) este: Eeace = hy Es (2.16) fn care: ky este un cocficient care depinde de dimensiunea nominal i $i are valorile din tabelul 2. 2e49 — deformafia finala de contractie la uscare liber, cu valorile din tabelul 2.4. Dezvoltarca in timp a deformatiei din contractie la uscare urmeaza relafia: 38 Eall)= Balt) gy a unde: Bilt~t,)= tae (1,)-0,04,Jae Gam) £—varsta betonutui in momenta! considerat tn zile 4¢~varsta betonului (2ile) la inceputal contracfiei la uscare (sau a uml). (2.18) Tabelul 2.3 Valorile Coeficientului Ay 7 ki [t-——0_ 1,00 ee | 0,85, p00 C 0,75 2500 0.70. Fabel 2.4 Valerile nominale ale contracticilibere la scare a betonuli é:go fallow | — oe gp (in) (atPa) tae sa 20/25 “0,60 80 ET ‘00 oo {ase | ear] 878 =e 0,40 0,25 0,14 0 [032 [020 | 0 0.26 | 06 | 0.09 0 028] ~033 [0.15 005 D Deformatia de contracte endogend (¢- tn zie) se stabieste cw roati: alO)= Belt) 6,., (2.19) in care: Balt)=1~exp(0,21°*) (2.20) F920 = 25g “10)-10°* (2.21). 2.1.4 Diagrama efort-deformatie Diagrama efort-deformatie a b 7 tom Tate ese desta pe cae lui solicitat Ja un efort de compresiune axial de scurti a kn-e fon (k= (2.22) si este reprezentatd in figura 2.2, Mai sus s-au notat: HALOS Boy Bal) Foy 1=6./6 eq — cu valorile din tabelul 2.2, Pentru dimensionarea sectiunit i din figura 2.3, deserist prin relay,” “™™S¥eTAle Se poate utiliza diagrama paraboli-dreptunghi o-ty' (1-8) lramoce se (2.23) aie a eee ae (2.24) Bas Ford smatile eu va ‘ n— exponent dat in acelasi tabi din tabelul 2.2; 39 gel Soul Ee Figura 2.2 Diagrama efort-deformatie pentru analiza structurald neliniara Se pot utiliza gi alte diagrame a. — & sim cu valorile 6:3 $1 6c din tabelul 2.2. icate, cum ar fi diagrama biliniard din figura 2.4, och och 0 82 ean “Ee 0 6:3 Gad “Ee Figura 2.3 Diagrama parabol-dreptunghi Figura 2.4 Diagrama biliniara pentru betonul comprimat 2.1.5 Betonul confinat Confinarea (fretarea) betonului, prin armarea sa transversaléi adecvati, conduce la modificarea relafiei efort-deformaic, constind in sporirea rezistenfei si a deformatiilor critice, asa cum rezulti din figura 2.5 si este descris& prin relatiile: o1=fekc Och cy MW beton ay neconfinat o2 -63(=02) 0 Ecu e2,¢ eure “Ee Figura 2.5 Dingrama efort-deformatie pentru betonul confinat fae = SulL0+5,00,/ 4) pentru o2 < 0,05 fe. (2.25) 40 = fall125 +2,500;/ f..) pentru op > 0,05fe (2.26) Fe = Cal fare Ls (2.27) Genre = Feu +920 3/ So (2.28) Valorile &2 $i éao se iaw din tabelul 2.2. 2.1.6 Betonul cu agregate usoare Clasele de rezistenpi ale betonului cu agregate usoare sunt precedate de simbolul LC. Caracteristicile de rezistenti ale betonului usor sunt date in tabelul 2.5 si sunt notate suplimentar ou indicele 1. Unele din acestea au valori distinete, iar altele se obtin prin multiplicarea caracteristicilor betonului de densitate normala (din tabelul 2.1) cu un coeficient m= 040+ 0,600/2200 (2.29) care depinde de densitatea in stare uscatd p corespunzitoare limitei superioare din tabelul 2.6. “Tabelul 2.5 Caracteristicile de rezistenf’ ale betonului usor (MPs) om|2)2/afalalel/sla|s aE 2/8/86) 8] 8/8/38 /8/8 a beon | 3/3) 3/818) 8/9138} 8 aja Fa | 12 | 16 | 20 [95 [30 [35 | 40 | 45 | 50 | 55 | 40 | 70 | 80 fists | 13 | 18 | 22 | 28 | 33 | 38 | 44 [30 [ss | 60 | 66 | 77 | 88 fon. | 40122 | 28 | 33 [38 [43 | 48 [3 | 58 | 63 | o& | 78 | 88 Siam Frcow = Loam Th Sepos Fiet.005 = fos,005 Senogs Senso9s = Fos:095°M ‘Tabelul 2.6 Clasele de densitate (masi volumica) gi densitatea de calcul corespunzatoare a betonului cu agregate usoare Chass de densiiate Looe a6 Bad Densitate in stare | 801- | i001 | 120 | Toi | t60i- | ~is01- scat p(kg/m') | 1000 | 1200 | 1400 | 1600 | 1800 | 2000 Densitatea | coun, | 1050 | 1250 | 1450. | 1650 | 1850 | 2050 ensitate |_simpln oof’) F Beton | T59 | 1350 | 1350 | i730 | 1950 | 2150 ammat Rezistentele de calcul la compresiune: fg = Seeds (2.30) Sess (2.31) in care: dice $i aye: Sunt coeficienti cu valoarea recomandata 0,85; fet. fist — valorile caracteristice ale rezistentelor a compresiune, respectiv Ia intindere, cu valorile din tabelul 2.5 corespunzzitoare fractilului de 5% sau de 95%; 7e— coeficientul partial de sigurant cu valorile de la punctul 2.1.1 Caracteristicile de deformatie ale betonului usor sunt date suplimentar eu indicele I tabelul 2.7 si sunt marcate a Ele se obfin prin multiplicarea caracteristicilor de deformare din tabelul 2.2 cu coeficiental me pentru modulul de clasticitate si cu coeficientul q, pentru deformatii. Coeficientul de dilatare termic’ depinde in principal de tipul agregatelor utilizate si variazi intre 4 x 10° si 14x 10°/K gi se poate lua egal cu 8 x 107K. Curgerea lent se poate evalua multiplicand valoarea deformatiei corespunzitoare betonului > cu densitatea normald (dati de relatia (2.14)) cu doi factori: Ns ~(%200) si n= 1,3 pentru fix SLC 16/20, p= 1,0 pentru fig = LC 20/25. Valoarea finala a deformatiei de contractie la uscare poate fi obfinut prin multiplicarea valorilor din tabelul 2.4 cu factor: 3 = 1,5 pentru fix = LC 16/20, ns = 1,2 pentru fier = LC 20/25. Diagrama efort-deformatie a betonului usor are alura din figura 2.2, 2.3 sau 2.4 in care valorile éei $i Gots Ge2 i Gou2 Fespectiv és $i Gas Se inlocuiese cu valorile corespunziitoare ei $i Gems 242 $1 io FespectiV G1 $i Gian din tabelul 2.7. Tabelul 2.7 Caracteristicile de deformatic ale betonului ugor ‘lasele de ezistondl pena Betoancle ov agregale ugoare Sick ity? )16 fo [2s fo bs [a0 | as 70 | 80 Fron (GPa) Bye = Ean Mes Nh Tip ict (M9) en 0) om ea) 32 [23 [24 [25 iin 06) Bulg [2,595 | 2.7m, Bb a 20 Firs [ie [tas |i | #43 (%0) 18 19 2,0 | 2.2 Ets (60) aly | 2.915 | 2.7m [2.6m Diagrama efort-deformatie pentru betonul confinat din figura 2.5 poate fi utilizata si in cazul betonului cu agregate usoare prin sporirea caracteristicilor de rezistenfa si deformare dupa cum urmeazi: Prove = fas (0+K02/ Sx) (2.32) in care k~ 1,1 pentru betonul cu adaos de nisip; = 1,0 pentru betonul cu agregate usoare fine gi grosiere, Fire Fad Sere] fa) (233) Siero = Ge + 0:20] fics (2.34) unde 62 $i &4a2 Se iau din tabelul 2.7. 2 2.2 Armiaturi 2.2.1 Armatura nepretensionati Armiturile din ofel utilizate la betonul armat (denumite si armaturi pasive), se realizeaza din bare, sérme (derulate din colaci), plase sudate gi grinzi cu zAbrele bi sau tri — dimensionale realizate din bare cu profil periodic. Proprietitile acestor arnituri trebuie sa fie in concordanta cu EN10080 si se refera la: ~ limita de curgere (fe sau fas), cu foe s-a notat efortul unitar corespunzaitor unei deformatii remanente de 0.2%; — limita de curgere reali maximi (fn); ~ rezisten{a de rupere la intindere (f); — ductilitatea (6, si flhu)s — aptitudinea de indoire; caracteristicile de aderenti (fx-aria relativa a nervurilor transversale sau factorul de profil); — dimensiumile secfionale si toleranfeles ~ rezistenta la oboseal, ~— sudabilitatea; ~ rezistenfa la forfecare a imbindtilor sudate la plase sudate si la grinzi cu zibrele (carcase sudate). Limita de curgere si rezistenta de rupere sunt definite ca valori caracteristice a forfei de curgere respectiv a fortei maxime, divizate prin aria nominalé a sectiunei transversale, Diagrama reali o-e pentru armiturile din ofel laminate la cald sau preluerate la rece, se nlocuieste in calcul cu o diagrama idealizata biliniard ca in figura 2.6, Pentru proiectarea curenti se poate utiliza oricare din urmitoarele diagrame de calcul: — 0 diagrami cu ramura superioara inclinatd, cu alungirea limit éq $i eforiul maxim egal cu Khujo S00 — o diagram& cu ramur superioar’ orizontal’ gi fird limitarea deformatiei o diagrama ielizata kfyx : oreo kf fy oe ckfyelys Fya=fyi/ys = digfama decaleal k=(fv fy) 0 fywEs ud uk e Figura 2.6 Diagrama efort-deformatie idealizata si de calcul pentru armatura obisnuitd (intinsa si comprimata) Coeficientul partial de siguranfi 7, are valorile: = 1,15 pentru situatii persistente si tranzitorii de proiectare. 1,00 pentru situatii accidentale. Valoarea de calcul a alungirii limita (c,i) se stabileste in funefie de valoarea caracteristica (cy) cu relafia: Fg = 096 q (2.35) Ofelurile recomandate pentru armituri, dupii EC2, au limita de curgere caracteristicl pani la Su 600 MPa. 4a Normele europene restrictioneaza gi metodele de sudare a acestor armituri in finetie de modul de inctircare al elementelor structurale gi de natura efortului din bare. Proprietatle armiiturilor utilizate la realizarea elementelor din beton atmat sunt date tn tabelul 2.8, In plus ofelutile trebuie si indeplineascd cerinfe referitoare la rezistenja la oboseal, incercarea de indoire/dezdoire, rezistenta la forfecare, cerinjele minime de aderent’ (fppia) si la abateri maxime de mas’. Tabelul 2.8 Proprietitile armaturilor pentru beton armat Forma amiturii | Bare silane lave sudate Ciasa pA 8 | c A [ 3 [¢ Tifa de curgere caracteristic fy sau 400 a 600 a(MPa) | Veloarea minim ki Deformatia caracteistcd la fon | 22,5) 25,0 | 275 | 225 | 250 maxim ey (24) p10s | 2108 | S53 | Produsele de ofel, autohton sau import, utilizate ca armituri in fara sunt prezentate in tabelul 2.9 si 2.10 cu denumirile lor comerciale. Valorile limitei de curgere gi a rezistenjei de rupere sunt cele minime admise. Dupa litera $ urmeaza valoarea limitei de curgere in N/mm? Tabelul 2.9 Caracteristicile armiiturilor flexibile a Diametral | Timita de curgere | Rezistenja de | Denumire Marea otel | nominal (mm) fa [N/mm] | rupere [N/mm] | _comerciats | Provenienti S255 God? 255 $235 14....40 235, Saad net $355 Goold 355, S345 16...28 345 510 Pe sz i 5335 32.0 335 $420 G12 420. $405 [4.28 405 590 PC60 5395 32...40 395 BH $500 6.28 500 5350528) B3008 | Ro, DI 490 10...40 490 590 860,50 i, Ro, —Rominja, D.— Germania, H.— Ungaria, Tabelul 2.10 Caracteristicile armaturilor pentru plase sudate Limita de Diametrul Rezistenja de | Denumire y Mawesot | nominal om) | MEE | sper tN | comerias | POVENICNE s 490 3d | 490, 590 (600) | S40 [45.0711 440 540 (550) | STNB Re. $390 6.10 390) 490 (500) $500 oe) 500 | "$50 (525) “Bt 300M _|Ro,, D, H $460 68.10 460 [510 | _sPPB Ro. {in general utilizarea ofelului OB 37 nu este economicd, iar impreunii cu ofelul PCS2 nu se Incadreaza intre limitele de curgere prescris& in tabelul 2.8, In cazul ofelurilor europene proiectantul poate si precizeze pe plansele de executie $500, $345 etc. sau denumirea comerciali a ofelului (de exemplu Bst 500S sau B50,60 etc.) Ofelul OB37 si PC52 se consider avand clasa de ductilitate C, iar la ofelul S500 se va obligatoriu si clasa de ductilitate. 44 Este de preferat utilizarea unui singur tip de ofel la o Tucrare, mai cu seam in fabricile de Prefabricate, pentru a climina posibilitatea greselilor datoritt incurcarii mércilor. Valoarea de calcul a modulului de elasticitate £, poate fi luat& egald cu 200000 N/mm?, iar valoarea medic a densititii 7850 kg/m’, 2.2.2 Armitura pretensionati Armiturile pretensionate (denumite gi armituri active) se realizeazi din sArme, bare si toroane. Ele constituie aga zisele tendoane pretensionate ale structurilor din beton precomprimat 51 trebuic si satisfacd cerinje de rezistent’, ductilitate, oboseala si coroziune, ‘Tendoanele pretensionate pot fi clasificate in funetie de: ~ seristenta definits de valoarea limitei de elasticitate conventionale /o,1x, de raportal fulfo.e si alungirea la sarcina maxima ou; ~ clasa, indicdnd comportarea la relaxare; ~ dimensiuni; caracterist Mai sus s-au notat: Joe— rezistenja caracteristica la intindere a armaturii pretensionate; Jpo.x—¢fortul unitar corespunztor unei deformatii remanente de 0.1%, Eurocodul 2 defineste trei clase de relaxare: ** Clasa - srme i toroane (tendoane pretensionate obignuite); * Clasa 2 - sirme gi toroane eu relaxare redusi; * Clasa 3 - bare laminate a cald si bare prelucrate. Pentru fiecare din aceste clase se prescrie pierderea de tensiune din relaxare (Ag) raportatt la efortul initial din precomprimare (o,), in functie de pierderea de tensiune din relaxare la 1000 ore (Pree), de timp (¢ in ore) si de raportul 4=Gpms/fpir mo fiind efortul in tendon imediat dupa tensionare sau transfer Fiecare lot de armituri va fi insofit de un certificat conjindind toate informatiile necesare pentru identificare referitor la criteriile de clasificare menfionate mai sus, precum gi informatii suplimentare acolo unde este necesar. Cerinele de rezistenfi si deformare pentru armaturile pretensionate sunt reflectate prin diagrama efort-deformatie, care trebuie si insotease’ certificatul eliberat de producdtor si din care sii rezulte fot, fok $i Eu. Valoarea de calcul a efortului unitar din armatura se stabileste cu relatia: Spe = th Look, (2.36) % in care coeficientul partial de siguranfi y, are aceleasi valori ca gi pentru armiitura nepretensionat (vezi pet. 2.2.1), Pentru proiectarea secfiunilor se poate adopta una din urmatoarele ipote: ~ diagrama idealizata biliniart notatX cu A in figura 2.7, se poate inlocui cu o diagram de calcul (notati cu B) avénd ramura superioara inclinatit si deformafia limit ew = 0,96, sau in lipsa unor valori mai exacte ey = 0,02 gi fro, fye= 0.9. ~ diagrama biliniara idealizati A se poate inlocui cu o diagramé de caloul B avand ramura superioard orizontala si fara limitarea deformatiei. Ceringele de ductilitate si de oboseali ale armiturii pretensionate sunt specificate in EN 10138. Ductilitatea adecvata se considera satisfiicuti daca tendoanele pretensionate ating raportul Fras Sue Preseris de norme. Valoarea tecomandati este fo, / fy, =0,9 Valoarea de calcul a modulului de clasticitate (E,) poate fi luat egal cu 205 GPa pentru sarme i bare. Valoarea reali poate varia intre 195 si 210 GPa, in funcfie de procesul de fabricatie. In cazul toroanelor modulul de elasticitate variaza intre 185 yi 205 GPa si se poate lua egal cu 195 GPa. de suprafagt 45 Densitatea medic a tendoanclor pretensionate poate fi admisti in mod normal la proiectare egal cu 7850 kg/m’, . diagram {AL sipieta fox ‘fpo.ik Ee fpofyoailte ne aatees diagfama TB eal 0 fpd/Ep Bil ake Figura 2.7 Diagrama efort-deformatie idealizati i de calcul pentru armétura pretensionata Produsele de ofel sub forma de toroane TBP (703...5) sau sirme 93...7mm si fascicule de sérme utilizate in tari se prezinti in tabelul 2.11, Fati de ofelurile obisnuite la cele pentru precomprimate dupa litera S urmeazi rezistenta la rupere minim, Tabelul 2.11 Caracteristicile ofelurilor pentru precomprimare Rezistenfa Ia curgere | Rezistenja de Marca ofel c ; sel fon[Nimme] | rupere fg [Némm?] 31660 1494 1660 S170 1593 1770 5.1860 1679 1860 Toroanele produse in fara sau aduse din UE. sunt trecute in tabelul 2.12, Tabelul 2.12 Caracteristicile toroanclor Diametrul aaa Toron | nominal | 4,(mm’) | fet Para de (am) rovenienf 9.2. 50. $1770. Ro. oa 95. 35. $1770 DH 22 90 $1660 Ro. tapi2 [125 35 1770 12,9) 100 $1770 DH 152 149 | $1860 ere. 15,7 _ 150 ‘$1770 2.3 Actiuni in construcfii 2.3.1 Clasificarea acfiunilor Acfiunile (F) se clasifica in primul rand dup& variafia lor tn.timp: ~ actiuni permanente (G), ca de exemplu greutatea proprie a structurilor, a utilajelor fixe; a aii 1a poduri sau contractia betonului gi deformatia inegal a reazemelor, ete; ~ actiuni variabile (Q), ca de exemplu incaredtile utile ale plangeelor, grinzilor, acoperisurilor sau incrcdtile din zipadii, vant si variatia temperaturii ete: ~ acfiuni accidentale (A), ca de exempla explozii, incendii, impactul de la vehicule sau migcdri seismice (4p). incdrcarile provenite din aciunea lichidelor, in functie de variatia presiunii in timp, pot fi considerate actiuni permanente si/sau variabile. Actiunile se mai pot clasifica si dupa urmitoarele criterii: — origine (actiuni directe sau indirecte); — pozitia in spatiu (fix sau mobil); — natura gi/sau rispunsul structurii (statice sau dinamice). 46 | | | { 2.3.2 Intensitatile caracteristice ale actiunilor Valoarea reprezentativa principal’ a actiunilor este intensitatea caracteristic’ Fy, find speciticati ca: — valoarea medie, minimi sau m ribufi statistice); ~ valoarea impusé in documentatia proiectului, corespunziind principiilor din EN 1991, Valoarea caractetistic’ a unei actiuni permanente poate fi: Gy atunci cind variabilitatea intensitifii este mic, sau Gaur Tespectiv Gisyp atunci cind variabilitatea este semnificativa. La determinarea valorii reprezentative a precomprimarii (Ps) se va tine seama de veriafiile posibile ale forfei prin definirea a doua valori caracteristice, superioara si inferioara, la starea limita de servieiu: mi, sau ca valoare nominal (care nu corespunde unei Prag = Fann (2.37) Pret = FotPn (2.38) Valorile recomandate pentru ray $i rae Sunt urnwitoarele: — pentru armituri preintinse gi armtituri neaderente ryyy=1,05 gi rig 0,9 pentru armaturi postintinse cu arméturi aderente rsyy=1,10 si ray=0,90; ~ vind se iau misuri corespunzitoare pentru determinarea exacti a fork (de exemplu masuritori directe) reup=Pie=1,00. Valoarea medic a forfei de precomprimare P(t) se obtine din anexa VIL in starea limita ultima se va utiliza o valoare medic P,,(2). Valoatea caracteristic’ a unci actiuni variabile Qx poate fi — 0 valoare superioari cu o anumit probabilitate de a nu fi depigiti sau una inferioar’i cu 0 anumiti probabilitate de a fi atins3, pe anumite perioade de referinta. = 0 valoare nominal’ in cazurile cénd o distributie statistic’ nu este cunoscutd. in cazul actiunilor variabile se mai au in vedere urmitoarele valori reprezentative: — valoarea de combinatie yoOr, folosit& la verificdrile la starile limiti ultime gi starile limit ireversibile de serviciu; = valoarea frecventii Qj, Folosita la verifictirile la stirile limit ultime cand sunt implicate gi aoiunile accidentale si la verificarite la stirile limit reversibile de servieiu, In cazul constructilor civile si industriale valoarea frecventi se consider’ acea valoare pe care acfiunea o depaseste in 0,01 din timpul de refering’; in cazul podurilor valoarea frecventi se consider actiunea revenitd la o siptimani. = valoarea cvasipermanenté yrQs, folositi pentru evaluarea efectelor de lungé durati, precum gi in cazul verific&rilor specificate la valoarea frecventi. Cu aceasti valoare se luereaza si in cazul actiunilor dependente de timp. in cazul constructiilor civile si industriale valoarea evasipermanenti se considera acea valoare pe care actiunea o depiseste in 0,5 din timpul de referint’; pentru actiunea vantului sau a convoaielor mobile (la poduri) valoarea cvasipermanent este nul (2 0). le precomprimare 2.3.3 Intensitatile de caleul ale actiunilor Intensitatea de calcul Fy a unei actiuni F este: Fy VpFoy (2.39) in care: Fg =V- F, este valoarea reprezentativa a aciuniis 7, coeficientul partial al actiunii, care tine cont de posibilitatea abaterilor defavorabile ale actiunii de la valoarea reprezentativ’; W valoare dintre 1,0 sau yo si ys sau yo (tab. 2.13) 47 Conform relajici 1.12 la determinarea valorii de calcul al efortului sectional £, valoarea de caleul a actiunilor se obfine cu relafia: Fy Very Fray =e Frey (2.40) in care: 7, este coeficientul partial al actiunii, care fine cont de incertitudinile ale modeletor de calcul adoptate sau in unele cazuri chiar la modelarea actiunilor, ‘Tabelul 2.13 Valorile recomandate pentru coeficientii y Ia ckidiri ‘Agiuni % Ei, % Tnedredrile utile (EN 1991-1-1) Locuinge si binouri o7 | os 03 Sili de adunare gi spafi comerciale: o7 | 07 | 06 Depovite: io | 09 ] 08 Cirvulatia vehiculetor, vehicole <_30 kN: o7 | o7 | 06 ‘30 KN vehicol $ 160 KN: 07 05 03 Acoperiguri is 0 o 0 TncAreiri din zApacki (EN 1991-1-3) Pentru amplasamente situate la altitudini H > 1000 peste nivelul mii oF 05 02 Pentru amplasamente situate la altitudini HI < 1000 peste nivelul oxiri 05, 02 o ‘Tncdrasiri din vant (EN 1991-1-4) 06 02 0 ‘Acfiuni din variafi de temperaturi EN1991-1-5) | _ 0,6 05 o Valoarea coeficientilor parfiali ai actiunilor , sunt prezentati in tabelul 2.14. Pentru acjiunile accidentale, valoarea da calcul Ag trebuic si fie specificata in fiecare proieet, iar pentru actiunea seismica, valoarea de calcul Ang trebuie stabilita pe baza valorii caracteristice Ags sau se prescrie pentru fiecare constructie pe baza rispunsului dinamic al structuri, finand cont de specificafiile cuprinse in EN 1998. ‘Tabelul 2.14 Valorile coeficientilor partiali de siguranfi Soest [Ae periments asi ultima fee = uae a Yo SAU EQU Ui 09 Ls stk [135 iL is ‘GEO 10 1D 735 2.3.4 Combinatia actiunilor pentru stirile limit ultime (fri obosealii) - Combinafiile fundamentale se constituie pentru’ situafiile de proiectare persistente si tranzitorii in baza relatiei Dre sGas oP Des" LYoMoQes (2.41) fat it sau ca alternativi la stirile limit STR si GEO cea mai defavorabild situatie dintre urmatoarele dowd expresii Dre sGis FeP Voor," DLV 0¥ ois (2.42) Eros" "Poi 0es"!" DT oMoiOrs (2.43) * unde ¢ = 0,85 coeficient de reducere in cazul in care inedrcarea permanent actioneazii in sens defavorabil cu valoarea recomandatil. 48. ~ Combinagiile accidentale se pot objine cu relaia: LG, MPA," say, JO," Yi, (2.44) Alegerea intre y7,Qi1 $i yo.Oka se face in functie de caracteristica situafiei de proiectare accidentala (impact, incendiu respectiv situatia dup& un eveniment exceptional). in general combinatia accidental’ contine o singura actiune exceptional A (ineendiu explozive sau impact) sau se refera la o situafie dupa un eveniment exceptional cand 4 ~ 0. Precomprimarea este destinata, in majoritatea situafiilor, si aibi efecte favorabile; de aceea, pentru verificatile in starea limit ultima se utilizeaz coeficientul Yp,av=1,0. Aceasta valoare poate fi ulilizata gi in verificarile la oboseala. Pentru verificdri la starea limit de stabilitate, in prezenta precomprimarii exterioare, dacd 0 crestere a valorii precomprimérii poate fi defavorabil se utilizeaza coeficientul partial Ypsetw=1,3. Pentru verificii ale efectelor locale se va utiliza coeficientul ypqfv=1,2. Valoarea medie a forlei de precomprimare Py se obfine din anexa VII. “ombinatia in situatie de proiectare seismicd se obfine cu relaia: LG PH Aas" Yo es (2.45) a ot La combinatiile de mai sus valorile de calcul ale actiunilor in starea limita ultima sunt trecute in tabelul 2.15, ‘Tabelul 2.15 Valorile de calcul ale actiunitor in starea limit u [ Aegiunl variabite care wu ] j sunt dominante dar ee ye acfioneazi in acelagi variable simp Combinatic | Relatia | qmabile | aajanea 7 principala Restul Favorsbil | Defavorabil Goat | sejunlor 7 7 exist) Faun OA | oe: Gane | at Gor | toa oi vais amen F242) | ream Gram | Yeuas Cuan | sates | yoiviDas | 243) | ram Gum | Yous. Guine | Youn = poivnd us Accidentald | 2.44) | Gay Guin ae | Mauve) eu Seismica | (2.45) | Gira Gi As, - ¥,00 | 2.3.5 Combinafia actiunilor pentru starile limita de serviciu Pentru verificarile la aceste stiri limita se definese urt — Combinatii caracteristice pentru stirile limita ireve DG Pes Yo Qeu (2.46) a oi filoarele trei situatii le de serviciu, conform relatiei: ~ Combinafii frecvente pentra stirile limit reversibile de serviciu, conform relatici: LG Pe vies Labs 47) a a ~ Combinafit evasipermanente pentru efectele de durati si aspectul structurii (fisurarea si deformatiile), conform relatiei Das Pe Ly, (2.48) 49 Daci EN 1991-EN 1999 mu dispune altfel, in cadrul stitri limita de serviciu cocficienfii parfiali yr Vor avea valoarea 1,0 (tabelul 2.16). ‘Tabelul 2.16 Valorile de calcul ale actiunilor utilizate in combina{ii ; ‘Aciiuni permanent, @, | ___Acjiunt variable, Oy Combinatii | “Defavorabile [Favorable | Domiinante Alicle Caracterisioe ‘Chae Gye Oss vias Frecvenle One Gon | vas vio Crasipermanente| —_ G; Guat | Wass tai 30 3. PROIECTAREA ELEMENTELOR iN STAREA LIMITA ULTIMA 3.1 Incovoierea cu sau fara fori axiali 3.1.1 Ipoteze de calcul Analiza ‘unei sectiuni transversale in vederea determinis adoptarea urmatoarelor ipoteze simplificatoare: mnile rman plane dupa deformare; — deformatia specifica a armaturii aderente, la intindere ori la compresiune, este aceeasi cu a betonului inconjuritor; ~ rezistenta la intindere a betonului se neglijeaza; eforturile din betonul comprimat se dedue din diagrama de calcul efort-deformatie din figura 2.3 sau 2.4; ~ eforturile din armitura obisnuiti sau pretensionati se objin din diagrama prezentata in figura 2.6 sau 2.7; ~ deformatia specifici a betonului din sectiunile transversale supuse la compresiune aproximativ centric& (e/h < 0,1) se limiteazi la eo = 2%o pentru betoane cu fix = 50 N/mm?, iar pentru valori mai mari conform tabetului 2.2; — pentru sectiunile transversale care mu sunt in intregime comprimate, deformatia limita la compresiune se ia &q,2~ 3,5%o pentru betoane cu fix < 50 Ninm”, iar pentru restul cazurilor conform tabelului 2.2; ~ pentru cazuri intermediare, deformatia specifici la compresiune se objine presupunand c& secfiunea se roteste in jurul pivotului C (fig. 3.1) rezistenfei ultime a ei necesiti BO eke) eden)” Figura 3.1 Distributiile posibile de deforma(ii in sectiunea transversala Dacii se va utiliza diagrama cfort-deformatie din figura 2.4, cele de mai sus rman valabile, fnlocuind é2.cu é.3, respectiV 6212 CU fous Deformatia specific total’ a armaturii pretensionate in starea limit ultima este: £, = by) + AE, {in care: 4) este deformafia specifi As, — deformatia specificd aditionala (cresterea deformatici.specifice a armaturii pretensionate 4, din momentul decompresiunii betonului in fibra adiacenta pana in momentul atingerii scurtarii limiti a betonului in zona comprimata ¢,,, Deformatia specifica pentru armaturile obisnuite si cele pretensionate se limiteazi la valoarea 4a conform paragrafelor 2.2.1 respectiv 2.2.2. Distributia eforturilor unitare pe indlfimea zonei comprimate de beton rezulta de forma parabolic dreptunghiulari daci se utilizeazi diagrama o,-c, din figura 2.3. Avand in vedere mecanismul destul de laborios de calcul, exist posibilitatea ca pornind de la diagrama specificati -Gedin figura 2.4, si se foloseasca o diagrami dreptunghiulard pentru distributia eforturilor unitare de comprsesiune in beton, conform figurii 3.2. iin precomprimare sl Led Figura 3.2 Distributia deformatiilor gi a eforturilor in sectiunea transversal Factorul 4 din figura 3.2 defineste inalfimea efectiva de calcul x, a zonei comprimate de beton si se stabileste astfel: A=08 pentru f-, C50/60, 400 jar coeficientul 7 de reducere a rezistenfei betonului tine cont de efectele de lung’ duraté si efectele nefavorabile rezulténd din modul de aplicare a inedrcarii si se determina dupa cum urmeaza: 7=1,0 pentru fi, $C50/60; n=10-24 pentru f, >C50/60. 200 Daci zona comprimata descreste in directia fibrei extreme comprimate, valoarea fea S@ reduce cu 10%, 3.1.2 Relagii de calcul Determinarea momentului incovoietor capabil se face utilizand cele dou’ ecuatii de echilibru static precum gi relafiile dintre deformatiile specifice, relajii ce rezult& din ipoteza sectiunilor plane. De asemenea, atunci cand este necesar, se folosesc curbele iracteristice ale celor doud materiale pentru a stabili efortul unitar in functie de deformatia specit in fabelul 3.1 sunt date schemele si relatiile de calcul pentru sectiunile de forma dreptunghiulara solicitate la incovoiere cu sau fri forte axiale. Calculul sectiunilor de forma T se face dupa schemele gi relatiile de calcul din tabelul 3.2. An cazul solicitarii la intindere cu mic& excentricitate (¢9 =Mzy/ Ney< h/2-d)) nu se conteaz’ pe Participarea betonutui la preluarea eforturilor. Relatiile de calcul in acest caz sunt: Nor = (Aa + Aa ou G.13) Meas = Moy ~Nea "Ya =~Aya* Sya(d ~ ds) G.ldy Meiga = Meg + Ney “(d ~ Yu ~dp)= Ayy- Syd —dy) .15) ‘in care Megs si Mzjg2 teprezinti. momentele de incovoiere in Taport cu centrele de greutate ale armaturilor A., respectiv Ay. La solicitarea de intindere centrica, capacitatea portanta a sectiunii are valoare: Neg = 4, fys (3.16) in care 4, este aria totala de armatura dispusii simetric in sectiune. Atunci cind momentul incovoietor este insotit de o forfi axial de compresiune, valoarea momentuhii incovoietor de calcul, obtinut analiza static’ va fi egala cu cel putin egNzq in care e9=h/30> 20mm. Calculul sectiunilor solicitate la incovoiere se face cu relatiile prezentate mai sus, in care se considera Neg = Starea limita ultima indusa de deformarea structuralé (flambajul) se refera la structuri sau la elemente flexibile, solicitate indeoscbi la compresiune, a ciror capacitate portanta este influentati in mod semnificativ de deformatiile lor. A 92 = G1) G5) GB.6) | (3.7) | G.8) Relafii de caleul* tN gy = ~Anfiggbd — Ayo, + Ayo MiP” fog + A,20,2(d— ds) PPB O52) mhadh + (Ay > ade juni, tinderii, iar cel inferior compresi M, Han y, Solicitare fortd axial xh Incovoiere incovoiere cu Forfa axial int Schema de calcul tru Nez corespunde it superior pent * in relafii semnul si Tabelul 3.1 Relatii pentru calculul sectiunilor dreptunghiulare Tabelul 3.2 Relajii pentru caloulul sectiunilor T Relafii de calcul Schema de calcul eS ea ' g& 32 es aw 3 xa Soe ous ~ x to 1 = eh 2% Sy 2 gs Si ie = 3 ziag an ata g a ePg 8 id? Fes Fs Sis nS 38 8 aus BS as iy = ad Host eS asf sa 0 = = a AN io Las & Figura 3.5 * In relafii semanul superior pentru Ney corespunde intinderii, iar cel inferior compresiunii. Projectarea la stabilitate structural tinand seama de efectele de ordinul doi trebuie si ofere Siguranfa ci, pentru cele mai defavorabile combinatii de acfiuni in starea Limit ultima, ne cc produes pierderea echilibrului static (local sau al structorii fn ansamblu), san rezistenta secfiunilor ansversale individuale solicitate la ineovoiere si forte longitudinale nu este depasita Comportarea structurali trebuie si fie verificati in orice ditectie in care ruperea datoriti efectelor de ordinul doi poate apirea, Posibilele incertitudini referitoare ta rigiditatea conexiunilor trebuie luate gi ele in considerate. Aspecte ale analizei efectelor de ordinal II sub incdredri axiale sunt prezentate in anoxa IV. 3.1.3 Dimensionarea grinzilor 3.1.3.1 Sectiuni dreptunghiulare Conform relafiei din tabelul 3.1 sia figuri 2.6, pentru ofelul $500 se obfine Zim apoi uti ‘lati (.6) se pot calcula valorile coeficientului sam in functie de elasa betonului (abelul 33), Tabelul 3.3 Valorile coeficientilor és i fun in funcfie de clasa betonului pentru ofel $500 [a Chase de ot s~beton | = C50/60 | 55/65 | co075 | 7085 | caows | cones Coeficiental 2 07875 [077750 _[ 0,7500_| 07350 or 9.9750 | 0,9500_| 0.9000 | 0.8500 din 0,588 | 0572_| 0.354 0,545 Cw 0347 | 0328 | 0,296 [02609 Pentru betonul usor avénd clasa LC < 50/55 si ofel $500 valorile Ein $i jum sunt trecute in tabelul 3.4 pentru diterite clase de densitate. Tabelul 3.4 Valorile cocficienfilor Gin $i jin pentru ofel $500 si beton usor LC < 50/55 p | (60/75 indiferent de marca ofelului. $5 Tabelul 3.5a Coeficientii pentru caleulul sectiunii dreptunghiulare simpli armate supuse la Fi =U Rew 0007s : : i 2 é o [ety |e a rn a ‘Incovoiere cu/far’ forta axiald, pentru beton < C50/60 0,315 | "0.4897 [03917 4 0,5142 | 03950 3 05414 | 03986 Z : =cs0160 SSE 0650775 0.320_| 9500204002 | 3 -os2s4_[osoxr [3 —[ossas [oars] # € ‘o | aid | = @ _] aul] eal] | 0.328 |" 0,5169 | adi3s | 3 | 0432 [ oai7s | 3 [srs | oanis-| 2 90128 _|oror | ~ 25 | apist | opr | 25 ‘aai0i_|~9s 0.330_-[-oszi1 | -ogtes [3 loser | 0408 [3 ‘oie | ooist_ | 25 | ao1a7 | ogrsi_| 25 ‘Qo1si[ 25 03335 [05319 | 04255 [3 | 05393 | 4207 [2 253_| 00202 | 35 | ogaer | -oga02 | 25 ,0202|~ 5 0340 [0809 onus | 3 —| 03710 [aae7 2 ‘ost7 [0.025325 |-oox30_ [00083 [35 0,0253_| 25 ‘0345 [oss40_|o4a32-| 3} o.sk20_[oaaro[ 2 ‘0381 |0.0305—| 25 | o397 00305 -| 35 ‘a.a0s_| 25 ‘347 {05585 |"o,aos—[ 3 | osne_[-o4ste | 2 8.0445_| 0.0356] 25 [0.0464 [09357 | 25 0357 | 25 0350] os653 [0.4523] 3 0,0510_| o.0408_| 25 [0.0832 _| 0.409] 25 ‘o.0a09-| “25 0355] -05769 oasis [3 0.9576 | o.oue1 | 25 | 0,0600| 046125 ‘0461_| 25 0.360_|~o.sex6 0.4708 [2 9,9641 [0.0513 | 25 | 0.0668 | osta_| 25 o0s18) 25 0,365” [" 0.6008 [0.4804 [2 0.0708 [0.0866 | 25 [ors | 40s66_| 25 (0567 | 25 0370 [96126 | o.4901_| —2 ‘0774[-0,9619- | a5 | ~ooao7 _|0,0600_| 35 0,0600-| 25 0372 [ osl7s | 0.4990] 2 ‘0.0861 [0.0673 | 95 [00875 [0.0673 [25 agora | 25 @,0908 | ~0,0726-| 95 —|-aovas [04727 | 95 30728 | 25 0976 |0,0780~| 250.1017 | ora | — 25 0782 | 90 Tabelul 3.5b Coeficientii pentru calculul secfiunii dreptunghiulare simplu armate supuse la @.1048 | 0.083525 | onion [0836 | —25 9.087 [33 incovoiere cu/fard forfa axial’, pentru beton > C60/75 ‘O11 | 0.0850] 25 | 0159 | 00891 | 24 ‘.0862[ 21 la o.1iBi_|0,0045" | ~25~|o.ian1_| vac} 29 ‘.9987_| ~ 20 Z TRS COB Reming 0:1250_|0,1000_| 25 [0303 | ooo |] 31 0,i003—| —18 ¢ [ o [atel[¢—[ « [ate | <¢—]| « [ape 0.1320—| 0.1086 | 33 0.t376_[0.1087_ | 19 0.1059" | “17 010 |-op1a9_| omar | "25 [Gori | ooior [25 [aos] opror 25 0.1390_| 0.1112] 22 [01489011 [18 ois | 16 ois |-0,004[ ist [25 [0.02457] ootsi_| 25 | 00270] oisi_| —2s 0.1460 J "o,tues [20] 0.1823" [" 0.1170 [17 oi |S. 0,020 "0,030 | 0.0202 |“ 25” | 0.0328 | 0,022 | 25 | 0.0362] 0.0203 | 25 Gusst_{ 0.235 {19 | 0.1597 f o.tza7 [16 e2ag fl 0,025_{"0,0376 | 0.0254 [25 | oon12 [00254 [25 | oasa_[ ooase | 2s C1603 {outa {ig | ogra | outs Fs toe 0,030 {0,052 | o,0305_[~ 35 F 0.0496 | 0.0305_| 25 | 0546 [0.0306 | —2s 0.1675 | oxis40_|—i7— | 0.raT | aaa | 5 0.1345 | 13 30 | 0305 | asf os x x x dima ores |r pee te eet 0,035_|a.529 [0.0357 | 25 | 00580 [ose [25 | 0630 | oosss | 35 Oiga0 oases [Tease hee ts Oe 9.040 | 0.0606 [0.0409 _| 25 | 0.0665 | aoato [35 | 0.0733 [-aoait | 25 ‘ois OsIs- [1s Caisre_[aisis | 1 1522 [it 048 | “aos [opus [25 | 00781 | aoass [25 —] o0m8 [aoa | 25 0,1967_[ 0.1574 4 0,2053T 0,1578_ 12 0,1582 i 0,050 | 0,0763 [0.0515 25 0,0837_ | 0,0516 25 90,0923 | 0.0517 25, 0200 |o.1683_[ 14-023] 0,638 [11 o.16% [10 9.085 | oosal_ | 0.0s6s[ 25 0,0023 [00869 | 25 | o018 | o0s70| 29 ani [0163 | 13 [02010 698 | 11 0.1703_[ 10 9.060 opt [on621[ 25 | o,i0i1 | 09623 | 23 —| ons | 0964 | ar 0.2192 | 0.1754 2 0,2289 | 0,1759 io 0.1764 9 0,065 | o,i001 |" 0.0675 24 0.1099 | 0.0677 21 0,1212 | 0,0679 19 p68 [oles | 121 03309-| 0.1820 | 10 ais | 9 9.070 | o.i081 [00730 [ 22 ane7 | oorsi [19] i310 | none [17 Pee ee a 0.2449 | 0.1882. 2 a % 0,075 | 0.1162 | 0,0784 21 0,1276 | 0,0786 18 0.1409. | 0,0789 16 0.2822 | 01938 it 02830 | 0.1944 7 0.1950. e 0,080 | 0,1243 | 0,0839 19 0,1366 | 0,0842 16 0.1508_| 0,0845 1s 0,2500_0,2000) Z 0.2612 | 0.2006 8 02013 7 0,085 | 0,1325 | 0,084 18 0,1456 | 0,0897 1s 0.1608 | 0,090T 4 0.2576 [0.2063 | 10 | 02694_[- 03070 —# 2077 | —T 1085 TO, us x x si x Oaee Doane tte Cart 9.090 | 0,1408 | 0,0950_[ “16 [0.1847 [0.0953 | 14 [o,r700_| 00957 | 13 ‘Gari [oai90-T 9 | eae | tee te a0 tt 9,095 | 0,1491_[ 0.1006 | 15 0.1639 [0,010 | 13 | oai_| 0.101 | 12 ‘O2Rie | -02984-| 9 | oanas [0396 | 7 0207 | 6 0,100 |"oist4_f 0.1063 | 14 | 0,731 [0067] 12 | oid [01072 | it 0.2809 | 0.219 | 9 [03050-02398 -| 7 O28 | «6 9.105 | 0.1659 | onia0-| 14 | os [o.tio4 | 12 | og0r7_| 0.1130 | 10 ‘02900 [0.2384 | 8 [oats [ozo [7 e204 | 6 on10 [o.ired [oi [| oasis [outs 11 | ogra [ones | 0 (93063_| 0.2480 [8 [03202] 02460] 7 ‘o2a [6 os aims |—i2—| 02013 [0.281 | 10 | 0227 Pain | 9 03146[ 02517 [8 _|-03290-| 2528 | 6 02539 | 6 0.130 a.ia93 [it] 02108 |0,1299-| 10] 02333 [-at307 | 9 0.3230 [0.2588 [7 [0.3378 [0.2505 [6 0,2608_| 5 0.125 0351] 1 [0.205 | 01359 [9 | 02401 | 01367 | 8 oss14 | 02652 [7 oder [2664 [6 o2er {s 0.130 oi [10] 02302-[ o.ais [9 | 02509 [osax_ |e oxo | $270 | 7 | o3ss7_| 03733 | 6 oer | 8 04135 0.1470 [10 [0.2399 | o,479 [8 | 02658 | ota88_| 7 a.s4s6 [02789 | 7 | 06a | o¥0s | 5 a2 | 5 oe z : : 0,3573_ | 0,2859 iG 0.3740 | 0.2873 3 0.2889 4 ‘ 0.1330 2 0.2498 | 0.1539 z 0.2768 | 0.1550 sd 10,3661 | “0.2929 6 03833 | “0.2985 | 02962 | 4 0,145 0.1591 | 9. | 0.2598 | 0.1601 Be 0.2879 | 0.1613 | 6 0.3750 | 0.8000 | 6 | 03926 | 03017 [5 0.30354 9.150 oes [8 0.663 | 7 [0592 | 0.675 [6 0,3840 | 0.3072 6 0.4021] 0,3089° 5 03109 4 0,155 0.1713 8 01725, a 03105 | 0.1739 6 03030 | 0.3144 5 04117 J 0,3163 4 03183 4 0.160 0.1775. 8 0,2902 | 0.1788 6 0,3220 | 0,1803 3 04022 |_03218| 5 —_[-o4are | ona | 4 asa 4 O65 o838_| 7 | 93005_| 0.1882 [4 | oans6 [ o.tes | 5 aauis_|03292[ 50432 oasis | a 03336[ 4 a.170 0.1901 | 7} 03109 | a1916 | «| 03453 | aio} 5 anus [0.3367 [S$ [oaati | og3io_[ 4 o3ai3 | 3 a5 i964 |_7_[oazi¢[ aiost | —s[oasr_| 02000 | —s gases Tages | 5 Poasi asses | a om {3 0.180 02029 [6 03321 | 02016 | —s_-a3691-| o007 [a 4399 7 a5 5 5 ‘aaae6 (03907 | a | oatie | oem | 3 03652 | 3 aes awe |_o oes | gaits [sf seta f 0.aiss fs 454 [0367s | 4 | 04820 o3703-| 3 ‘oss | 3 ons ve 2 ass |-o7ss_| 4 0aone | oarea | 3 o3si7 | 3 z 37s | 2 age |03836 | 4 | ns0as | oge7 | 3 ‘3901 | 3 56 37 Armarea dubla este necesat’ daci > lin aviile de arméturi determinandu-se cu relatile 3.1, 3.2 si 3.4 dupii cum urmeazi: Ay = aH Sa 3.20) Ay 7, -d,) 3.20) Ay =—OnfrsSiabd + Ago, + Nou) G21) idera 0, = fy» iar relatiile (3.20) si (3.21) se pot pune sub forma: pt. ba? Let. 3.22) fe (3.22) Sa New Ay = Oy bd Ag E 3.23) eee ue ss {fn relatia 3.18 si 3.21 semnul superior corespunde intinderi, iar semnul inferior compresiunii. Pentru grinzi dreptunghiulare realizate din beton usor se utilizeazA relatiile de mai sus inlocuind fs cu fig (conform punctului 2.1.6). 3.1.3.2 Sectiuni in forma T Dacii biby > 5, in general axa neutra este in placd x < hy, sau daca este satisfticuta conditia: M, bh, hy = Mew 1-05-£ 3.24) MTP, dh a (3.24) in aceasta situatie dimensionarea sectiunilor de forma T se face cu relafiile de la sectiunile dreptunghiulare, inlocuind Litimea grinzii cu lagimea plac Daca axa neutr se afl in grind’ (x > h) se determin’ momentul redus, (3.25) si se comparii cu valoarea limita din tabelul 3.3. © dac’ 1 < phim Se foloseste armarea simpli; se determin’ aria de armaituri: (,b) i |p fo Ni @ +yft——* | hd Set (3.26) [ nm ) Tu Sut fn cazul respectiirii inegalititii ¢,, = ,0035(1- 8) 2Ey5 é in tabelul 3.5 se objin cocticientii @ si feu care 4, © daci 15/2 jin este necesard armarea dublé iG -f-09) He Hig 1A) AY T= 0,5 Age eS Ye a G27) ~d, Sut Ay = [bd Aging +(6~b My fs + Ay oe 3.28) In relatiile de mai sus Nzg se considera cu semnul ,,-” in cazul compresiunii si cu ,,#” in cazul intinderii. 58 3.1.4 Dimensionarea stilpilor 3.1.4.1 Sectiuni dreptunghiulare in mod curent, stilpii se armeazi simetric 4,=4,,. Determinarea armiturii totale =24,, se face pe baza valorilor: Nw, hit 3 oat (3.29) ooo hoa bh? ohooh 629) cu ajutorul figurii 3.6, pentru betoane cu clasa = C50/60 A,gy, = ODI fa] fa (3.30). Dac cantitatea totaki de armiiturd se repartizeaz uniform pe cele patru fete A,,,/4 se vor utiliza tabelele din figura 3.7, Coeficientul «, corespunde de asemenea pentru betoane cu clasa < C50/60. Stilpii solicitati de o fortéi axial Neg si un moment incovoietor Mpg, la care planul de actiune al momentului incovoietor nu coincide cu planul de simetrie al secfiunii se considera solicitati la compresiune excentried oblici. ‘Avand in vedere ci la marea majoritate a structurilor solicitirile se obfin cu ajutorul unor programe de calcul tridimensionale, Ia stalpi se objin momente dupa axele principale ale secfivnii Meiy $i Moz: (fig, 3.8a). 0 0.05 0.10 0.15 0.20 0.25 0.30 0.35 0.40 0.45 0.50 0.55 Figura 3.6 a) Diagrame pentru calculul stilpilor d/=0,05 59 Tet Mu 0 0.05 0.10 015 0.20 0.25 LLL wbool# 0.30 0.35 0.40 045 0.50 Figura 3.6 b) Diagrame pentru calculul stalpilor d/i=0,10 60, 40 0.45 0.50 Figura 3.6 c) Diagrame pentru calculul stilpilor d/h = 0,15 Ay 1.80 a SS CD d,/n=0.20] 1.60 PNQ rot _ Ase 1.40 SS 4 eam ab=d, DARK h 1.20 Al ta 1.00 K 1 AgmAge 0.80 0.60 + | 0.40/—}— 0.20 |- + et af iM y eld f 0 0.05 0.10 0.18 0.20 0.25 0.30 0.35 0.40 0.45 0.50 Figura 3.6 d) Diagrame pent caleutul stalpilor d/h = 0,20 Wea 3.00 ciarts-cs0r60 =0.10 bt itt I } ° FAZY ALY i 0 010 020 030 040 050 060 070 080 080 1.004 95 Figura 3.7 a) Diagrame pentru caleulul stilpilor dy//*=0,10 6 300 220) 260 2.40 220fs Bes @ 040 020 090 040 0.50 060 070 080 090 1.00305 Figura 3.7 b) Diagrame pentru calculul stilpilor d)/4=0,20 in absenfa unei metode detaliate, se accept un calcul de dimensionare separat pe cele doua direcfii principale ale sectiunii, aga cum s-a aratat mai sus dupa care se verified sectiunea obfinuti la compresiunea excentric’ oblicd cu relatia de mai jos: (My /Mry)" + (sal Mra)” $1 63 unde: Mga, $i Mga, sunt momentele incovoietoare de calcul pe cele doua directii, inclusiv efectele de ordinul doi; Mray $i Mruc Sunt momentele incovoietoare capabile pe cele dou’ direcfii, calculate in ipoteza compresiunii excentrice drepte, sub actiunea fortei axiale de caloul Neg; a, este coeticientul care se determina din tabelul 3.6 in functie de valoarea de calcul a forfei axiale de compresiune Neg si de forla axiali capabili la compresiune centricé Nea = Dlfog + Aas Soa + Tabelul 3.6 Valorile coeficientului a, Newer [01 07 [10 Gy 10 15 2,0 Dimensionarea armaturilor se poate face si cu ajutorul diagramelor de interactiune din figura 3.9. Aceste diagrame de interacfiune sunt reprezentate pentru tipurile de armituri din figura 3.8: ~ armaturi concentrate in colturi (fig, 3.80); — armituri uniform repartizate pe patru laturi (fig. 3.8¢); — armiituri repartizate pe doud laturi (fig. 3.84); Se calculeazi coeficientii New Hyg Men ae ae 3.32 bap, Mop, EH, G32) 2 d) a= ds Aswi Figura 3.8 Compresiune excentrici oblic’ Dac fly 2 Hoge atunci pentru modurile de armare din figura 3.8 si 3.8e se consider y= Haay Sh Hy = Hs» AULCL Hh, = Hye SE by = Mey Pentru modul de armare din figura 3.84 44 = Haq $i My = Ma Din diagramele prezentate in figura 3,9 se objine coeficientul o., cu care se determin’ cantitatea de armatura cu relafia 3.30. ose 0 020 02 010 “ool 019 02 oan 040 050 be 4 ) RTT, Pate — 4yne0.10 byp=a.10 Heb oso om 20) ott "I 0 ° SS Vt AA 08) 040 oa) 02 010,00, 10 020 0m Ou 0s) Hy Figura 3.9 Diagrame de interactiune NY, M,, Mz 8 ow 0% oa on “isd” oe 0 00 eianeceaeo ‘i040 eet ou 030 Oa O10 any OM om OD) Oa wa Figura 3.9 Diagrame de interaetiune N, M,, oso co om 020 a0 Moot" aio 020 0m aun KH NI me #38 [ yom, 810-020 0x0 Figura 3.9 Diagrame de interaofiune N, M,, M. 64 3.1.4.2 Secfiuni circulare si inelare Armatura rezultati din calcul se distribuie uniform pe perimetrul secfiunii, dispundndu-se cel putin gase bare. ‘Aria totala de armiaturd rezulta din relafia: ta tot = Moy 3.33) 7 Tu ~ pentru sectiuni circulare cocficientul os se obfine din figura 3.10 in funcie de dy/h e Myo N, ah tiv pty = AE sivgy = in ecile 3.34) respect Hay =H Sivan = ee Incare A, =P G34) — pentru secfiuni inclare coeficientul a, se obfine din figura 3.11 pentru rapoartele: 70,90 respectiv “_. =0,5 in functie de cooficientii usu si vee determinafi cu relatiile 3.34 in care aria Hi de beton se obtine cu relatia 4, = 0,597r? = 0,149". Diagramele sunt valabile pentru betoane cu clasa < C50/60. a 3.00 2.80 2.60 = 2ao 8 220 2.00 1.80 1.80 1.40 120 4.00 020 040 ° 0.10 020 030 040 050 0.60 0.85 Figura 3.10 a) Diagrame pentru calculul stalpilor circulari d/h = 0,10 65 [eras crn60 | 7 wees 2.80 7 pee ax : A>] : CH 020 é J ie ° 010 020030 40080 060 04 Figura 3.10 b) Diagrame pentru calculul stalpilor circulari d,/h= 0,20 c12/6-¢50160 5030 Ak )°0.50 Ed 3.00 280 2.60 2.40 220 2.00 41.80 = 1.60 1.40 420 1.00 0.80 0.60 040 ZL Hes a10 020030 OOO 0.78" Figura 3.11 Diagrama pentru calculul stalpilor inelari 66 3.2 Forta tiietoare 3.2.1 Determinarea fortei tiietoare de calcul Vg 3.2.1.1 Grinzi simplu rezemate sau continue Forfa tdictoare de caloul Vey, se determin’, intr-o sectiune considerati, din incdrcdtile exterioare aplicate si din precomprimare (armaturi aderente sau nu). Ca si la moment incovoietor verificdrile se efectueaza la valoarea maxim’ a forfei tiietoare. in urma calculutui static forta tdictoare maxima se obfine in axul reazemului. in apropierea reazemelor o parte a incircarii poate fi preluati de reazem prin transmiterea directa, deci, se poate admite 0 reducere a forfei taietoare de solicitare (Cig. 3.12). b) + Figura 3.12 Preluarea direct a forfclor uniform distribuite a), b) si a celor concentrate c) de c&tre reazeme. Astfel dact pe o plack sau grind’ actioneazX inciretri uniform distribuite, Vege 8e poate determina la distanfa d misurata de fa fafa reazemului in cazul unui reazem direct (fig. 3.13.a) si la fa{a reazemului in cazul unei rezenniri indirecte (fig, 3.13.b). 2). d. I Tola d : a : Figura 3.13 Reducerea forfei tiietoare la o placd sau grinda in cazul unei rezemiri directe a) sau indirecte b) $i in cazul forfelor concentrate aplicate la 0 distan{a de 0,5d < ay <2,0d de la fata reazemului, se poate admite transmiterea direct la reazem a unei parti din incircare. (fig. 3.12.c). Dacd distanta dintre forta si reazem este mai mica decat a, < 0,5d se poate considera in calcule a, = 0,5d. Reducerea forfei taictoare de calcul Vzg, pe portiunea situatd intte reazem gi forta concentrata P se poate obfine cu relat AV, =¥,(1-£) (3.35) unde # este un coeficient subunitar si se determin dupa cum urmeazi: 6 4, Png {n figura 3.14 se prezinti un exemplu de determinare a forjei taictoare de calcul finfind cont de reducerile de mai sus. 6.36) P WA LW) whit LI Figura 3.14 Forfa tietoare de caleul Vzg la 0 grin simplu rezematit Reducerea fortei iaieioare de calcul se admite numai daca armiura longitudinala ttinsa este ancorata corespunzitor. Armaturile pentru forja taietoare se duc pand la reazem. Se verifici forta téietoare pe reazem Vay sa fie mai mied de cat Veamas La elementele cu iniltime variabild forfa tilietoare de calcul Vix pe langa cele aritate mai sus, se mai poate corecta si cu componentele verticale ale fortelor inclinate (fig. 3.15). Vearea = Vea —Voot Va — Vea (3.37) Veog ~ componenta forfei de compresiune din beton, paraleli cu Vea dacii fibra comprimatdt este inelinati Vi Vpa — componenta fortei din armatura intins& (obisnuit sau precomprimata), paraleli cu Ves daca fibra intinsd este inclinat’, 6.38) 3.39) G40) 68 Mg — Nea ‘25 Fg = Pq, — for{a de precomprimare medie probabili (vezi anexa VI). 3.2.1.2 Elemente structurale participante la preluarea fortelor seismice a) Structuri in cadre multietajate La grinzi, pentru fiecare sectiune de capat, se calculeaz dou valori ale fortelor tlietoare de proiectare, maxima Vener $i minim’ Veam corespunzand valorilor maxime ale momentelor pozitive si negative My, care se dezvolti la cele doud extremititi (= 1 si 2) ale grinzii si {incdrearea verticald din gruparea seismicé: Mal oe (e+ roth gan ly Ve Momentele de la extremitii se determina conform figurii 3.16. My, = Yaa M yo io] Mae (3.42) : Mw jn care: Mrs, este valoarca de proiectare a momentului capabil la extremitatea i, in sensul momentului asociat sensului de actiune a forfelor; yed~ factorul de suprarezistenta datorat efectului de consolidare al ofelul ductilitate inalt& (H) yea= 1,2; iar pentru cea medie (M) yea = 1,0; EMge $i EMes — sumele valorilor de proiectare ale momentelor capabile ale stalpilor si grinzilor care intra in nod (fig. 3.16); valoarea ZMg. trebuie si corespunda fortei axiale din stélpi in situafia asociatd sensului considerate al acfiunii seismice. pentru clasa de Mor paVtox(ZMidZMe) : ened Me! Maczpatdg — “LID tH — P= na Sr TT fa 2 Me : MEM la Figura 3.16 Determinarea valorilor de proiectare ale fortei tiietoare 0 La stélpi valorile de proiectare ale fortelor tietoare se determina din echilibrul stalpului la fiecare nivel, sub momentele de 1a extremitati, corespunzind pentru fiecare sens al actiunii seismice, formarii articulatiei plastice care apare in grinzile sau in stalpii conectati in nod (fig. 3.16): [Mas] [Maa] 1 ‘nt 43) Momentul de ta cele douii extremitati se determin’ cu relafia DM Mos = Frid ge; in| Ly Vey es Se calculeazt capacitatea portant a diagonalelor comprimate de eton Vaziax in functie de tipul de armatur’ transversal utilizatl (verticald sau inclinati) si se verificd conditia: Vea S Vedas G51) daca inegalitatea nu este satisfticutd se marese dimensiunile sectiunii de beton; ~ se calculeazi capacitatea portant a armaturilor transversale Vaie prin alegerea unui diametru si a unei distanfe dintre bare Ayw/s dupa care se verifica conditia: Vara Vas (3.52) — in hungul elementului raportul 4,,/s se alege in concordant cu diagrama Via 3.2.2.2 Elemente care nu necesita armiiturd transversali din cateul (Vea Inctd (fig. 3.19); Joa ~ hungimea de ancorare a armaturii longitudinale; by — Tatimea minima a sectiunii in zona intins’, in mm; =Ngz/A,<0,2f4- efortul unitar mediu sub efectul forfei axiale Nga (Nzv > 0 pentru compresiune) in N/mm’; Ac~ aria sectiunii transversale de beton, in mm”; Cytes Ymin 81 ky Sunt date fn anexele nationale, valorile recomandate find: on Cge = O18! 7. pentru beton greu Cm =0,15/y, pentru beton ugor (3.55) =0,035k"7 f? pentru beton grew. Vig ~0,030K"? f.? pentru beton ugor (3.56) = O15 m=1,0 pentru beton greu m conform punctului 2.1.6 pentru beton usor Vee Ve lu ———— ery alin | a Figura 3.19 Definirea ariei de armatura A,, in sectiunea considerata I-I n Forta tiietoare de calcul Vrs, determinata ffiri reducerea cu f pe portiunea a), ttebuie si satisfac relatia: Veg SOSA a 8.57) {in care v este factorul de reducere a rezistentei, care fine seama de fisurarea betonului datorita forte: tietoare, avind valoarea recomandati: v0) ts on v=0, sa -£4) pentru beton usor (3.58) Pentru elementele de beton precomprimat eu o singurd deschidere, care mu au armaturi pentru forti tiietoare, forta tietoare capabil in zone fisurate la incovoiere poate fi calculata on relatia (3.54). in zonele nefisurate la incovoiere (in care efortul de intindere din incovoiere este mai mic deat fa 55/7, )s Se limiteaza capacitatea ka forfi thietoare prin rezistenta la intindere a betonului. in aceste zone forfa taietoare capabila este indicati de: Vege = be s in care: / este momentul de inertie; by — litimea sectiunii la nivelul centrului de greutate, prezenta canalelor fiind lati in calcul conform expresiilor: ~ By non = B, ~0555¢ pentru canale injectate , cu diametrul ¢ > b,/8; b, YO, 5S (3.59) =, pentru canale injectate, on § O Ia compresiune). Pentru sectiunile drepte la care lifimea variazi in funcfie de indljime, efortul prim ‘maxim in alt loc decat la nivelul centrului de greutate, {in acest caz, valoarea minima a forfei tlietoare capabilA se stabileste calculdndu-se Viwe fafa de diferite axe ale sectiunii, val poate fi 3.2.2.3 Elemente care necesiti arméturd transversala din calcul (Vza> Veae) Calculul armaturilor transversale se face in asa fel incat si fie satisffcuté relatia: Vea SV pa (3.60) 4n care: Vay este forta tiietoare capabild a elementului cu armiitura transversal specifie’, definita in cele ce urmeaza Caleulul dup modelul grinzii cu zAbrele (figura 3.20) se bazeazi pe ipoteza ci ruperea se poate produce fie prin cedarea armiturilor transversale intinse (Vj = Vas), fie prin zdrobirea betonului din diagonalele comprimate (Vag = Vigne). Pentru asigurarea unei ruperi ductile este necesar si fie satisfcuta (nas < Vauyrax)- Valoarea unghiului 9 trebuie sa respecte limitele: n 218° <0 < 45°, (2,5> ctg0 = 1,0) G61) v = === == = tae comprimite sre ec Loe id Figura 3.20 Modetul de calcul la actiunea fortei tiietoare a) armat cu etrieri; b) armat cu bare inclinate Jin functie de inclinarea 0 aleasé, vor rezulta canttagi diferite de armiitura transversalit si longitudinali, datorita solicitarilor diferite in diagonalele comprimate, respectiv in barele intinse (atat in etrieri edt si in barele longitudinale) Dacii in mod simplificat se considera limita superioard 0=45° respectiv ctg0=1 se obtine ‘antitatca maximd de armdturd transversald. Nu se recomanda aceasti variantd. Rolul proiectarii este sa optimizeze ctg 0 in maniera de a conduce la 0 cantitate minima totala je armétura si manoperd. Se poate alege urmatorul mod de lucru: ~ se determina Vedmex pentru valoarea minima a unghiului 0, adicd ctg0 =2,5 gi se verified pozifia fortei taietoare de calcul fafa de limivele: Vato $V aot < Va mee G.62) = dacii forfa taietoare de calcul Vexyea se afla intre limita inferioard si aproximativ jumatatea domeniului se alege 2,5 > ctg0 > 1,75. in functie de apropierea fata de o limita daca valoarea forfei tdietoare de calcul Veuyea tinde cétre limita superioara cigd se determina cu relatia: °. 12-1422 ta Y, late cig0 = 3.63) Vest sau daci lipseste forta de compresiune din sectiune (¢., ~0) 12 ate Vet far se va considera fnire 1,0 1,75. cig (3.64) Forfa taietoare capabilti a elementelor armate cu etrieri (fig. 3.20a) este valoarea cea mai micd dati de relatiile: y, Aes. fsc1g8 (3.65) 5 ™ Ab ZV fog (cig +tg0) in care: Ayy— aria tuturor ramurilor de arméitura dintr-un plan transversal; frei ~ rozistenta de calcul a armaturii transversale; dack f,,.. $0.8 f,¢, in relatia (3.61) se ia yi = O8Fy45 z~ bratul de parghie al forfelor interne, pentru calcul se poate adopta valoarea aproximativa 0,9 d (dacd nu exist forfs axiala), s~distanta dintre etrieri (fig. 3.20a); by ~ latimea minima a seetiunii transversale (fig. 3.20c); vy; — factorul de reducere a rezistentei; valoarea recomandati pentru v; este v din relatia (3.58); acl fy $ 0,8 foe, S¢ ia Vv; =0,6 pentru betoane cu f,, $60 N/mm? sau (3.66) ‘as = v,=0,9 fa. >0,5 —pentru betoane cu f-, > 60 Nimm?. oy ~ 1,0 — pentru betonul armat daca anexele nationale nu dau alti valoare; Oey = 140 ep/foa— pentru 0< oy $0.25 fy Gee = 1,25 — pent 0,25 fag < Fey £055 for Gow = 2,5(1-Geplfed) — pentra 0,5 fog

0, > 38,6" (1,0 < cig, <1,25) - pentru aripi intinse .80) 3.2.3.2 Verificdri ale zonelor de contact dintre betoane turnate in etape diferite {in planul de contact dintre betoanele turnate in ctape diferite, de exemplu intre un element profabricat gi stratul superior tumat ulterior (fig. 3.27 a si b) sau intre elementele prefabricate (fig.3.276), se previd conectori sub forma de etrieri (fig. 3.27), iar suprafafa prefabricatului in planul de contact se execut rugoasa sau profilata. Figura 3.27 Exemple de suprafefe de contact Calculul armaturilor transversale se face in asa fel incait si fie satisfiicuti relafia: Yea < Ven (G81) Efortul unitar tangential intre fefele de contact se obtine din forfa taictoare de caleul dupa cum urmeazi: V, teas = BE 3.82) Ys 2b, (3.82) incare: = £0 — raportul dint forfa longitudinald in betonul turat ulterior si forta longitudinal totala (din zona comprimata sau intins’ a clementului) calculate pentru secfiunea considerati (fig. 3.28); 9 Veq— forta tSietoare de calcul; z— bral de parghie; b,— latimea suprabetonarii (fig. 3.27) axa (Z24- beton turnat in prima etapa ESS suprabetonare Figura 3.28 Stabilirea coeficientului # pentru axa neutra: a) in suprabetohare; b) in betonul turnat in prima etapa Efortul unitar tangential rezistent din rost se determina cu relafia: Sag + HO, + Phy usin + cose) < 0,5Yf,, (3.83) Yr, in care: c si x sunt coeficienti care depind de rugozitatea suprafetelor de contact; Joa ~ vezistenta de calcul la intindere; ©» < 0.6 fea — efort unitar de compresiune din forfa exterioara normal minima pe rost, care poate acfiona simultan cu forta tietoare; dac& o, este intindere atunei c-feg= 0; p = AJA, — raportul dintre aria de armitur’ care traverseazd rostul de tumare, incluzind armatura transversal obignuita (dacd exist), ancoratd suficient in ambele betoane (4,) si suprafata rostului (4)); @— unghiul armaturii transversale care traverseaza rostul de turnare, care poate varia intre 45° $i 90° (fig. 3.29); v~ factor de reducere a rezistenfei (vezi relatia 3.58). 45° ac 0 _beton //tamat ulterior Figura 3.29 Rost cu amprente in absenfa unor informatii suplimentare coeficientii c gi se pot lua in functie de urmitoarea clasificare a suprafefei de beton: foarte netedii (de exemplu o suprafata tumati in tipar de ofel, plastic sau cofraje speciale din lemn) c= 0,25 sig = 0,5; ~ neted (de exemplu suprafejele elementelor turnate in coftaje glisante, sau o suprafafi liberd lisata fart alt tratament dupa vibrare) c= 0,35 si u = 0,6; 80 = dur (de exemplu o suprafagi rugoasé, cu deniveliri de cel putin 3 mm la cel mult 40 mm distan(d intre ele, obfinuti prin profilare) c= 0,50 gi = 0,75 ~ amprentati (de exempln realizarea unor amprente cu respectarea dimensiumilor din figura 3.29) €=0,50 sin = 09. La elementele solicitate dinamic sau 1a oboseald, coeficientul ¢ se injumatiteste fatii de valorile de mai sus. in cazul in care rostul dintre elementele prefabricate (fig. 3.27c) este fisurat in ling, coeficientul de rugozitate se considera c= 0 pentru suprafete fine si dure si c= 0,5 pentru rosturi amprentate, Se poate folosi o distributie in trepte a armaturii transversale, dupa cum este indicat in figura 3.30. LAA Figura 3.30 Distribufia etrierilor conector’ in Tungul grinzii Contributia armitturilor din rost 1a ve se poate lua si ca suma forfelor din fiecare armatur’ cu conditia ca unghiul de intrare a barei sa fie intre 45°< a <135°. In cazul plangeelor aleatuite din elemente prefabricate si inclircate cu o sarcini uniform distribuiti forfa taietoare de calcul care actioneaz in lungul imbinarilor se determina cu relatia: Veg fa. (kN/m] (3.84) in care: qn este valoarea de calcul a solicitirii de exploatare [kN/m]; +h. — liqimea elementului, 3.2.3.3 Console seurte {in mod teoretic se consider console scurte acelea la care: 4,<2, G85) {n care: a, este distanta de la punctul teoretic de aplicare a fortei pind la sectiunea de racordare cu stalpul sau grinda; 2, — distanfa la forfa orizontal’ (Fig) din armitura longitudinala si intersectia bielei ‘comprimate cu seefiunea de racordare a consolei cu stilpul (fig. 3.31); inclinarea bielei este limitati de 1,0 < tg0<2,5. ‘in mod practic se poate utiliza relatia de verificare: a, jh, 1 3.86) in care A, este iniiltimea consolei la sectiunea de racordare cu stilpul (fig. 3.32), in afara forfei verticale Fg pe consol’, de obicei, actioneazi si o forta orizontalé Hey. Se recomandii ca forta orizontall si respecte conditia: Heyy 2 0.2F 3.87) Inalfimed minima a consolei rezulia din limitarea eforturilor din biela Comprimaia: 75K, hehe G88) D fa in care b este latimea consolei. 81 Consolele scurte se armeazi cu armituri longitudinale si etrieri orizontali sau verticali in functie de mirimea raportului a./4,. fn unele cazuri se pot prevedea si armituri inclinate, etic) ay Fes Hes oc a, biela J ~ comprimata So — tran Figura 3.31 Model bield-tirant pentru o consol scurti Armitura longitudinaki se determina cu relatia: A ay = £te0BO+ Hiss _ Fee + Hegltty +2) 9 5 Poa 3.89) ” Su Zaha foe in care zo se determin’ conform figurii 3.31 sau se consider in mod acoperitor la valoarea 2) = 0,85d , iar Hyg chiar dacd nu rezulti din calculul static se va considera la o valoare minima de 0,2 Fea. eh; Ped try he Figura 3.32 Forme uzuale ale consolelor scurte Armiitura transversal sub form de etrieri se determina dupa cum urmeazi (fig. 3.33): i <0,5 se previid etrieri inchisi orizontali sau inclinagi, cu * daca, Auto 2 0254, (3.90a) © daci 0,5< a 1 gi Foy > Vey ¢ 8¢ provid etrieri inchisi verticali, cu Aytge 2 os tis (3.90b) Sa Vea se obtine ou relatia (3.53) sau (3.54). 2 fice as » Fewer IFA Bien arizentalt Beier} verticali Figura 3.33 Armarea consolelor scurte pentru: a) ag/hc<0,5:b) ath.> 0,5 Consolele scurte ale grinzilor si placilor se armeazi cu bare longitudinale si etrieti verticali sau bare longitudinale gi bare inclinate in conformitate cu cele doud modele bazate pe bicle- tirangi” Decuparea elementelor la capete poate avea diverse forme si dimensiuni (fig. 3.34). Consolele seurte se pot realiza la grinzi si la placi groase. Dac& raportul /h > 0,5 se poate alege pentru armare modelul din figura 3.35a), iar dacd decuparea este foarte mare, adica h/h < 0,5 se va utiliza varianta cu arm&turi inclinate din figura 3.35b), Figura 3.34 Consoli scurti la capatul grinzilor prefabricate de beton armat Beret ent fe ee ke | fe —--- biel comprimati Ley — tirant Figura 3.35 Modele biele-tiranti la o grind decupati a) armaturi orizontale i etrieri verticali, ») armituri orizontale si inclinate Ariile diferitelor tipuri de armaturi (fig. 3.36) se obfin cu relafiile: a (a+ 20) G91) fuo 3.92 A (3.93) sin B-O8f,. 8 in care ¢ este excentricitatea fortei Fry fafii de centrul de greutate al etrierilor verticali (fig. 3.35 si 3.36) situafi pe o lungime maxim’ 2/2, msurati de la capitul decupat, iar zo = 0,85d. In capatul grinzii, pentru ancorarea arméturilor longitudinale de rezistenta 4, se prevede o armitura 4,4 in forma de agrafa (fig. 3.36). Sectiunea acestor bare va fi egaki cu sectiunea etrierilor suplimentati 4,, = 4,, Wy | Hu F { i Fa | SSS e MA Figura 3.36 Armaturile caracteristice capatului de grinda cu consol in cazul in care reactiunea orizontala Hes nu se determina in mod explicit, se va considera aproximativ la valoarea Hy = 0,2F iar relatia (3.91) se serie sub forma: Ag ~ Fit, £4025 6.94) fa ‘Din experienja acumulaté in decursul timpului se recomanda wiilizarea combinata a color foud modele (fig. 3.35a sib), in primul rand datoritd nesiguranfei echilibrului interior al forfelor, lar si pentru a evita aparifia unor fisuri inclinate in colful intrand al decuparii. In acest caz antitatea de armatura verticallt A.; $i cea inclinat’ Aq; calculala cu relagiile (3.92) si (3.93) se umultese cu 0,7. Cantititile efective de armaturli se verifica cu urmatoarele relat: z Z Ay) + 084, 608 8 | fy 2 Fag 3.95 ( (4084, owe a 95) (4. + Ay sin B) fy 2 L75Fey 3.96) 3.2.3.4 Colfurile grinzilor frante in cazul elementelor solicitate 1a incovoiere, cu sau fiir efort axial, care prezinti unghiuri intrande in zona intinsi a sectiunii (fig. 3.37) exist pericolul smulgerii armaturilor longitudinale de rezistenfa de pe traiectoria previzuta in proiect, jn aceasti situatie, in functie de particularitatile de armare ale zonei frnte, se dispun etrieri suplimentari cu rol de armituri de suspendare. 84 La grinzile frdnte cu a < 10°, se admite ci armétura intinsi (4) si fie dus continua peste ‘unghiul intrénd. In zona schimbarii de direcfie a armaturii longitudinale in afara etrierilor din forfa taietoare se previd ctrieri suplimentari de suspendare pe o lungime s/2 de o parte gi de alta a unghiului intrand (fig. 3.38), Lungimea pe care etr se considera activi ca armituri de suspendare, se determin’ cu relatia: G97) a) 4 S232, Tree +f Ti I TELL \ E ee Stier GT SS oti = suplimentari (4m) Figura 3.38 Zona de armare cu etrieri suplimentari la a) grinzi frmte eu a < 10°, b) grinzi cu vute Aria totala a etrierilor (4,,) se obfine din inegalitatea: Agy 2 Ag 1 cs -4) (3.98) Et Daci armaturile din zona intinsa se intersecteaz in sectiunea de frangere si sunt prelungite pand in zona comprimata a secfiunii, cu respectarea lungimilor de ancorare yg, nl este necesar un calcul al etrierilor ca armitturi de suspendare. Etricrii suplimentari se prevad sau nu in element in functie de modul de ancorare a armaturilor longitudinale intinse (fig. 3.39). a<45 eter suplimentari L Figura 3.39 Variante de armare pentru grinzile frdnte, solicitate la momente pozitive (etrierii din fort tietoare nu sunt figurati) Solutile altermative de armare, prezentate in figura 3.39, se pot utiliza in cazul unor momente pozitive moderate. Daca solicitirile sunt mari, pentru prevenirea aparifici unor fisuri care se dezvolti incepand din franturd spre interiorul grinzii, se prevede armatura suplimentara (4,,) (fig. 3.40). 85 90 é ipl i aa CTL Figura 3.40 Variante de armare pentru grinzile frénte, solicitate la momente pozitive mari (etrierii din fort tliefoare nu sunt figura) (Cand ancorarea armaturilor longitudinale intinse se face fra bucle sau inilfimea sectiunii este mai mare de 100 cm (in acest caz mu se poate dovedi eficienta buclei) se previid etrieri suplimentari si/sau armiituri inclinate, Cantitatea de armaturi 4,, se determin din tabelul 3.7 in func longitudinal p si unghiul franturii de procentul de armare ‘Tabelul 3.7 Determinarea armiturii Ay, a] Cazari de gael inte max pil Z <04 | armare constructs 204 245 20s Ae 2055 max Ay ar =10 210 | 4,2 1Omex Ay In gi hy <100.0m Bieri din fortatictoare nu sunt figural e intoate | este nevoie de vat 100 cazurile | Ay > 1,0 max Ay 7 Caleult in seoivnen 1-1 sa D3: p= 100-Agind) : in cazul in care din anumite motive se renunfi la armitura suplimentari 4,., armitura longitudinala 4,, trebuie suplimentat cu o cantitate de armituri A Aj. (fig. 3.41) care in mod obignuit (pentru unghiul de inclinare a armaturii = 45°) se considera la valoarea: A4, = 124, (3.99) 86 Figura 3.41 Variante de armare la un nod de cadru Deoarece asezarea etricrilor suplimentari in pozitie inclinata este dificil (rezultand lungimi diferite pentru fiecare etrier) si ingreuneazi betonarca nodului, se prefer prevederea unor etrieri orizontali si verticali (fig. 3.41c), avand aria: Ags = Any = 124s G.100) La grinzile de acoperis poate si apara situafia in care t®pile nu sunt paralele (fig. 3.42). in acest caz. forjele de compresiune Fay mba directia, dnd nagtere la © fort de intindere pe vertical’ U = 2F., sin(at/2) care trebuie preluat cu etrieri suplimentari, a2 : etriett ‘ suplimentari Figura 3.42 Armarea cu ettieri suplimentari la o grind de acoperis 3.2.3.5 Noduri de cadru Pentru comportarea sigur a nodurilor de cadre la actiunea seismica este necesar si se asigure © sectiune suficienti de beton (pentru a evita ruperea fragild a stélpului de la partea inferioara), si o armare corespunziitoare a nodurilor. Forfa de compresiune inclinaté (produsa in nod de mecanismul de diagonal’ comprimata) nu ‘va depisi rezistenta la compresiune a betonului solicitat transversal la intindere, Aceasti cerinfii se considera satisfacutd dact: = 1a noduri interioar Vyg S0- fy [1 Yon in care: v= 0,6(1- f,, /250) ~ “- fora axa nonmalizati tap de deasupra min{b,;(b, +0,54,)} — létimea de proiectare a nodului (b. he dimensiunile sectiunii transversale ale stilpului, by, Iitimea grinzii); ‘ye distanta dintre randurile extreme ale armaturii stalpului, Ja noduri exterioare: G.101) fy. Vyg SO080- Lalor (3.102) 7 Armitura transversalé sub forma de etrieri orizontali (fig. 3.43), se va dimensiona pe baza relatil 87 = la noduri interioare: Anurbyus = 08(4n + Arz ull 08¥,) G.103) ~ la noduri exterioare: Aves doua 2 084.2 fell 08¥4) (3.104) | ie vertical in nod eae soctiunea {4 in nod (Am) — Figura 3.43 Armarea nodurilor cadrelor rezistente la seism Forta axialé normalizati vy corespunde stilpului inferior. Relatiile (3.103) si (3.104) sunt valabile dacd exista grinzi care intri in nod in direotia transversal’. in eaz contrar coeficientul 0,8 se mireste la 1,0. 3.2.3.6 Incdrciri aplicate pe iniiltimea grinzii sau suspendate Cateva cazuri de solicitare cu forte concentrate se prezinti in figura 3.44. in cazul rezemirii unei grinzi pe o alt’ grind’, armitura de suspendare din grinda purtitoare, va fi dispusd si calculatd si preia intreaga reactiune adusi de grinda purtata (fig. 3.45). a) ee (grinds punta tno. (@>stinds portatitoare yp ever erat amt bes ‘xii in ‘profil L Figura 3.44 Cazuri tipice pentru actiunea fortelor concentrate: a) grinzi monolite; b) plansee ‘monolite sau prefabricate; c) conduete si/sau tavan fals; d) grinzi de rulare 88 Armitura de suspendare va fi de prefering’, alcdtuiti din etrieri si armatura principal a elementului purtitor. Parte din acesti etrieri vor fi distribuifii in-exteriorul volumului de beton, care este comun celor doua grinzi, conform indicafiei din figura 3.46. ae She. a con black dan aoe a ! i 7 ' ! | rt Aart 1 T eaaueee grind’ purtati cu edit “Ana “Aa stain seh) Figura 3.45 Modul de armare la Figura 3.46 Pozitionarea armaturii de intersectii de grinzi suspendare in zona de interseetie a dou grinzi Armarea transversali se calculeazi cu relafia: Fig © Ann fms * nv fya 0B (3.105) E; aed 3.106 Aue rm B.106) 3.2.3.7 Goluri in inima grinzilor Pentru a permite trecerea unor instalatii pe indlimea grinzilor, este nevoie de prevederea unor goluri in grinzile de plangeu la cladirile etajate sau in grinzile de acoperis la halele parter. Forma, dimensiunile si pozitia golurilor pe lungimea grinzilor poate fi foarte variati (fig. 3.47a, b sic), dar si solicitarile pot fi diferite (fig, 3.47d). a). Figura 3.47 Clasificarea golurilor in inima grinzilor dupa: a) dimensiuni, b) forma, c) pozifia in lungul grinzii, d) tipul solicitarii 89 Deoarece in jurul golurilor traicetoria eforturilor unitare principale prezinté un sistem complex de Linii calculu! eforturilor este o problema dificilé. in principiu se poate utiliza una din urnvitoarele metode de calcu! ~ procedeul modelului de bare; — procedeul echilibrutui eforturilor. Principiul modelului de bare consti in fnlocuirea zonei in care ipoteza sectiunilor plane a lui Bernaulli nu este respectati ca un sistem de bare, sistem al c&rui aledtuire se stabileste pe baza stirii de tensiune. Directia acestor bare este determinat& de directiile majore de scurgere ale eforturilor unitare principale (fig. 3.48). in general, barele comprimate sunt reprezentate din beton, iar cele intinse de armituri, Pentru fiecare caz de aplicare trebuie dezvoltat un model nou de bare, metoda are avantajul cf armarea corespunde cazului dat, dar gi dezavantajul c& dezvoltarea unui model global folosibil, in limite de timp acceptabile in practicd, necesiti experienté in domeniul modelelor de armare. BT Figura 3.48 Model de bare pentru calculul golurilor Daci diametrul golului circular nu depigeste 0,4 A sau la cele dreptunghiulare dimensiunea maximé a laturii este mai mic decat 0,35 h, transmiterea forfei tiietoare se poate face cu analogia grinzilor cu zibrele (fig. 3.49). 7) <0.4h Figura 3.49 Analogia cu grinda cu zibrele la giuri nu foarte mari max(a,h:)<0,35h_ | {in cazul golurilor insiruite distanfa minima dintre ele se determina din condifia (fig. 3.50). 7 ——_tn __< 3.107) © 0,6h,b, sin a Sos G.107) Figura 3.50 Stabilirea distanei inime dintre goluri La goluri avand Iungimea mai mare de 0,5 h calculul se va face dup un model folosit 1a cadre, similar cu 0 grind’ Vierendeel. Transmiterea forfei tietoare depinde in mare misuré de rigiditatea tilpii superioare gi inferioare. Se recomanda ca eforturile si se distribuie in raport cu rigiditatile efective ale t&lpilor aga cum se prezint& in figura 3.51 90 “Acaupt(n-1)Aa Auine=n Asi [+ n=E,/Eem Tiuo=TesupH(n= 1) Aco 1509 WITT Tiio=Auuint Tar Liew Tine Figura 3.51 Modelul de cadru pentru calculul eforturilor la goluri mari Forfa axial, forfa tietoare si momentul din tilpi se obtin cu relajiile: B.108) 3.109) (3.110) G.111) In relajiile de mai sus Nes Ver respectiv Mry sunt solicitarile de calcul din incarcatite exterioare, in mijlocul golului, Daci axa neutri intersecteaz golul trebuie si se verifice dacd betonul si arméturile din talpa comprimati rimasi pot prelua forta de compresiune. Pentru situafiile in care in exploatare se presupune o talpa inferioara fisurata sau cu o arie de beton foarte mici se poate utiliza o metod mai simpla pentru determinarea forfelor tdietoare: Vag = (08-09 Veg (3.112) Veg = 02-01 Wea 3.113) in cazurile curente se propune urmatoarea regula simplificata de dimensionare: i in afara golului la incovoiere si forta taietoare; — dimensionarea la forfa tlietoare a Cilpii inferioare si superioare pentru valorile objinute cu relatiile (3.112), (3.113); ~ dimensionarea tilpilor la forfa axial’ si moment incovoietor; — lingii gol pe ambele fete se prevad etrieri suplimentari dimensionafi la 0.8 Ves — la grinzile mari se prevad armaturi inclinate la coltul golurilor. on 3.3 Torsiunea 3.3.1 Stabilirea sectit i de calcul Rezistenta la torsiune a elementelor cu secfiuni simple se calculeazi inlocuind secfiunile transversale pline cu sectiuni echivalente cu pereti subtiri (fig. 3.52). Sectiunea cu pereti subtiri este caracterizati de urmitoarele valor Ag — aria cuprinsa in interiorul liniei mediane a perefilor subfiri care formeaz’ sectiunea, inclusiv aria golurilor interioare ale sectiunilor cu goluris ‘ej)~ grosimea efectiva a peretelui sectiunii echivalente; u~ perimetrul exterior al sectiunii de arie A; 2 ~ lungimea laturii 7 misurati intre punctele de intersectie a li pereti subtiri, mediane a sectiunii ou A Jinie median DETALIU A Figura 3.52 Seotiunea echivalenta de calcul la torsiune Grosimea efectiva a peretelui sectiunii se determina cu relatia: ty = a (3.114) fn care: A — aria totala a secfiun (sectiunea chesonati). Valoarea astfel obfinut nu poate fi mai mici decat dublul distanfei dintre marginea sectiuni si centrul de greutate al armaturii longitudinale, iar in cazul secfiunilor chesonate nu poate depigi grosimea efectiva a peretelui, In figura 3.53 se prezi transversale, inclusiv aria golurilor interioare daci acestea existii pentru céteva sectiuni simple earacteristicile secfiunii echivalente, be Ae bh /2(By+ bid aad [4 um | 2(be+hy) But by + Zh Ea Figura 3.53 Scotiuni simple (pline sau cu goluri) solicitate la torsiune i yiunea are forma mai complexii, ea se subdivide in forme modeleaza prin secfiuni echivalente cu pere}i subjiri. imparfirea sectiu incat s& se obtind rigiditatea maxima la torsiune, Caleulul fiecirui element se face separat dupi ce momentul de torsiune este distribuit proportional cu rigiditatea la torsiune @ elementelor, determinati in stadiul elastic, nefisurat Capacitatea portanti la torsiune este in acest caz suma capacitijilor portante individuale ale elementelor. \ imple, apoi acestea se i trebuie realizata astfel | {n figura 3.54 se prezinta sectiuni transversale de form’ I, L si $ care se descompun in secfiuni dreptunghiulare. Momentele de torsiune aferente acestora se calculeaza cu relatile: Jet,, @.115) XA a hy © 4 — Pe 3 lO PP } if fo Figura 3.54 Secfiune compusii din dreptunghiuri Momentul de inerfie la forsiune se determin cu relatia: 1,=nhbe G.116) in care coeficientul 7 este dat in tabelul 3.8 in functie de raportul laturilor A/b a secfiunilor dreptunghiutare. Tabelul 3.8 Coeficientul 4 pentru calculul momentului de inertie 1a torsiune a sectiunilor dreptunghiulare we] 1 [is [2 | 4] 6] 8 | i0 [ope (a Tanao [9.196 [e229 [0263 [028 [0299 [0,307 [0,333 3.3.2 Modelul de calcul la torsiune Elementul real, solicitat la momentul de torsiune Tz, se modeleazd sub forma unei grinzi cu zibrele spatiale, alcatuitd din patru grinzi cu zabrele plane, de tipul celor utilizate la calculul la fort tietoare (fig. 3.55), fiecare ferma cu zabrele plants urménd si suporte o fortd tiietoare Vz,. intrucdt procentul de armare al efrierilor este acelasi in tofi perefii sectiunii casetate echivalente, rezulti ci diagonalele comprimate de beton vor avea aceeasi inclinare. In aceasti situafie se poate considera ci acfiunea momentului de torsiune poate fi inlocuitii cu o forta de Lunecare z;; uniform distribuité in lungul conturului 1. Figura 3.55 Modelul de calcul la torsiune 93 Jn cazul torsiunii pure, efortul tangential din torsiune se determina cu relatia: Tog Te 3.117 TAity, cen in care Tp; este momentul de torsiune de calcul, determinat din calculul static. Forfa tlietoare rezultantd Vay intr-un perete este dat de relagia: Vig =F step si (3.118) 3.3.3 Caleulul armaturilor pentru preluarea torsiunii Armarea secfiunii supuse la torsiune se realizeaza cu etrieri si bare longitudinale suplimentare. Armiatura longitudinala necesara din torsiune rezulta: Trg Et cig (3.119) D4 3 Ape 3.119) in care: 6 este unghiul dintre diagonalele comprimate de beton gi armitura longitudinal intinsa (fig. 3.20) fri rezistenta de calcul a ofelului din care este confectionatd armatura longitudinal Ay. Armatura longitudinal din torsiune se distribuie pe perimetral 14; numai in cazul sectiunilor de dimensiuni mici, poate fi dispus& concentrat, in colturile sectiunii. Armitura transversal sub forma de etrieri necesari din torsiune rezulta: A, ea =~ 10 (3.120) = DA fa in cazul solicitarilor combinate, se poate utiliza 0 metoda simplificati, in care se considera separat fiecare solicitare, Ariile de armitura se determin pentru incovoiere, fortd taietoare si pentru torsiune, urmind apoi si fie aditionate (fig. 3.56). a). -montaj_ bay im+y] (Andsye LIT 40 LO, {Tv L (Ants) (May | (ads) 45 oe ' bo anise (esd oo Figura 3.56 Model pentru cumularea efectelor incovoierii si torsiunii a) dispunerea armiturilor longitudinale; b) dispunerea etrierilor (dy, aria tuturor ramurilor forfecate, A, — sectiunea transversald a barei) Armitura longitudinala dispusa din calculul de incovoiere se modified astfel: in zona intinsa cantitatea de armituri se mireste cu valorile rezultate din calculul la torsiune, in zona comprimati poate fi redusf, in functie de mirimea forfei de compresiune Armiturile longitudinale rezultate din calculul la torsiune (4,) pot suplimenta (cel putin parfial) ariile armiturilor longitudinale rezultate din calculul la incovoiere (4,) cu condifia ca agezarea armaturilor in secfiunea transversal de beton si trascul acestora si satisfacd deopotriva 94 prevederile de alcdtuire a elementelor (date in cap, 5) pentru cele dowd solicitiri. Se recomanda ins ca armitura longitudinali dimensionati la torsiune si fie dispusi, pe cat posibil, uniform pe periferia sectiunii transversale de beton gi in acest caz diametrul, modul de fasonare si de ancorare a acestor armituri diferd de cele dimensionate la incovoiere. Dimensionarea etrierilor suplimentari la torsiune se face de reguli in corelare ou dimensionarea etrierilor la forfé tdietoare dati fiind afinitatea intre diagramele celor doud solicitir. Armitura transversal rezultata din calculul la torsiune se poate insuma cu cea dimensionati la acfiunea forfei tdictoare numai daci aceasta din urma este agezati la periferia sectiunii transversale de beton, in cazul in care se folosese ctrieri cu dows ramuri de forfecare pentru dimensionarea la forta tiietoare, se adopt acelasi diametru al etrierilor si pentru dimensionarea la torsiune. Unghiul @ dintre diagonalele comprimate de beton si armitura longitudinald intinsa tn cazal acfiunii combinate a forfei taietoare si a momentului de torsiune este limitat la 1 Qhn x capital eu dala. / capil simpis 1B supa ineareara Figura 3.60 Modelui de calcul pentru stripungere - stalp cu capitel Tams = 20d + ly 405€ (3.128) unde: [y — distanta de la fata stlpului la marginea capitetuluis c~ diametrul stdipului, Daca stilpii gi capitelurile au forma rectangular’, cu Jy <2,0d, pentru rooy; Se alege valoarea ‘cea mai mica dati de relatiile: Fagg = 2,04 +0,564/ hy (3.129) Tage = 2,0d + 0,691, (3.130) unde: f)= 0) + 2a, fo= co 2lya cu condifia li 2,0d, se verificd atat sectiunea ce trece prin capitel (perimetrul interior), cét gi cea care trece prin placa (perimetrul exterior), conform figurii 3.60b). Prevederile referitoare la perimetrul de control de baz, respectiv la calcul se aplica inlocuind deudy(fig. 3.560b) Distanfele de la centrul de greutate a sccfiunii stalpului pnd la seojiu luate (fig. 3.600). le de control pot fi Toot est G13) Trani (3.132) 3.4.2 Determinarea efortului de calcul vey Valoarea efortului de calcul vgese determina din relatia: 4, = ple (3.133) ud unde d este indiltimea util medie, conform relafiei (3.127); uu; este lungimea perimetrului de control considerat, care poate fi perimetrul stalpului sau perimetrul de control de baz; ” B este un coeficient care depinde de distributia eforturilor unitare de stripungere. Coeficientul ' Bsse calculeazi cu relatia: M, paisa 3.134) unde 1 este Iungimea perimetrului de control de baz; 1 k este un coeficient ce depinde de raportul dimensiunilor sectiunii stalpului ¢7 si cs, avind valorile date in tabelul 3.9; W, este 0 functie de u; pentru distributia fortei taietoare din figura 3.61a, Tabelul 3.9 Coeficientul k pentru suprafefe incdrcate dreptunghiulare ees | 505 to. 20 | =30 z | 045 [060 | 070 [080] Figura 3.61 Momentul neechilibrat la conexiunea placi-stalp a) nod central, b) nod marginal, c) nod de colt Funefia 17; corespunzitoare distributiei forjei tdietoare din figura 3.61a se determin’ cu relafia m= [leat a unde di este lungimea elementari a conturului, iar ¢ distanta de la lungimea elementara dl pan’ la axa in raport cu care actioneaz momentul Mec. Pentru un stalp dreptunghiular interior, finind seama de relatia (3.135), W; este: 98 2 M25 + ee, +Aeyd 416d + 2a, G.136) unde ¢; si c2 sunt dimensiunile sectiunii stalpului, considerate conform figurii 3.61a. Pentra un stailp circular interior, valoarea coeficientului f se determina cu relatia e Bal 06n 5 unde D este diametrul stalpului circular. Pentru un stilp dreptunghiular interior unde, incarcarea este excentrici fat de ambele axe, se poate utiliza relatia aproximativ’: ronal | unde ¢) i ¢, sunt excentricititile Mea/Veain lungul axelor y si zs b, si b, sunt dimensiunile perimetrului de control (fig. 3.582). Pentru un stilp dreptunghiular marginal, da excentticitate dupa ambele direefii ortogonale, f se poate determina din relat: 3.137) (3.138) Battk te 3.139) unde: 1 este lungimea perimetrului de control de baz din figura 3.5 uy’ este lungimea perimetrului de control de baz redus din figura 3.61b; yor este excentricitatea paraleli cu marginea plicii, rezultind dintr-un moment aplicat ca in figura 3.616); & se poate determina din tabelul 3.9, in care raportul cy/cz se inlocuicste cu c7/2cx; W; este calculat pentru perimetrul de control de baz u, din figura 3.58a, Pentru un stalp dreptunghiular ca in figura 3.61b, H71 rezulta 2 Wi = S00, +4ed 8d" + mde, (3.140) Dacii excentricitatea este dirijati spre exteriorul plicii, se utilizea7a relafia (3.134) La calculul W;, excentricitatea e trebuie m calcul, Pentru un stilp de col{ unde excentricitatea este dirijata spre interiorul plicii, ff se determin’ cu relatia: surat de la centrul de greutate al conturului de @.141) Dacii excentricitatea este spre exteriorul plicii, se utilizeazd relafia (3.134). Pentru structuri la care stabilitatea lateral nu depinde de interacfiunea de eadru intre plac gi stalp si la care deschiderile adiacenti nu diferk cu mai mult de 25%, se pot utiliza valori aproximative. in anexele nafionale se precizeazii valorile pentru fi; valorile recomandate pentru f° sunt date in figura 3.62. ® ae Figura 3.62 Valorile recomandate pentru coefici 99 Daci o fort concentrata actioneaz aproape de stilp, nu se face reducerea forfei tietoare de calcul conform punetului 3.2.2. 3.4.3 Calculul la stripungere 3.4.3.1 Etapele de calcul Caleulul la strapungere se bazeazit pe verificarea unei seri de sectiuni de control, care au 0 forma similar cu sectiunea de control de baz, Se definesc urmitoarele eforturi de tiiere cu valoarea de calcul, distribuite pe unitatea de suprafafa a sectiunii de control: Veie — capacitatea portanti la strlipungere a pldcii fra armaturd pentru preluatea eforturilor din strépungere in lungul sectiunii de control considerate; veer ~ capacitatea portanti la strlpungere a plicii cu armiturd specificati in lungul seefiunii de control; Vramax — capacitatea portant’ maxima la strapungere in lungul sectiunii de control considerate. Veg < Vedas G.142) Nu este necesarii prevederea armaturii pentru preluarea eforturilor din stripungere, daci este ‘indepliniti conditia: Yes Yyye este necesar caleulul armaturilor specifice, conform punctului 3.4.3.3. Pentru ca sii se evite zdrobirea betonului comprimat, valoarea eforturilor unitare maxime din efectul de strpungere vez, distribuite pe perimetrul stalpului sau al ariei incarcate determinate cu relatia (3.133). 3.4.3.2 Capacitatea portantié la strapungere a placilor fard armittura specificit (ve Wain + Ho) (3.144) unde: fix este exprimat in N/mm”; 200 4 kale [= <2,0; cudin mm; Va P= Py Pi, $0.02; py, pe: Se referd la armatura intins& ancorata dupa direotiile y si 75 py $i pe se calculeaza ca valori medii, {inind seama de o Lifime a plicii egala cu litimea stélpului plus 3d de fiecare parte; 7, =1 pentru beton greu si conform punctului 2.1.6 pentru beton usor; racy Vnin $i kt sunt date in anexele nationale, valorile recomandate fiind cele date in relafiile (3.56) si 3.57), respectiv k = 0,1, pentru beton greu si k, = 0,08, pentru beton usor Efortul unitar normal in sectiunea criticise obtine din semi-suma eforturilor unitare pe direc{iile y respectiv 2: (3.145) unde: Neyy $i New: Sunt fortele axiale in placa din incarcatri (sau din precomprimare), considerate de- a lungul deschiderii pentru stilpii interiori, respectiv de-a lungul seetiunii de control pentru un stalp de colt; Acy$i Ace Sunt ariile de beton definite in aceleasi situatii ca fortele axiale corespunzatoare. in cazul unor fundatii solicitate cu forte centrice se poate aplica o reducere: Vea rea = Vea — AV na (3.146) fn care: Vay este forta tHietoare aplicati, 100 Aq ~ forta din presiunea solului din care se scade greutatea proprie a plicii fundafici (actioneaza de jos in sus). Efortul unitar de strapungere in jurul perimetrului de control se determina cu relatia: ls Feds 3.147) Y= te 6.147) ‘apacitatea portanta: wis 2d y. na = Cn cM LOO) 8 rg G.148) 7 7 {in care: a este distanta de la marginea stalpului la perimetrul de control considerat; 1n, =1 pentru beton greu si conform punctului 2.1.6 pentru betoane cu agregate usoare; Che, Ynie Sik coeficienti definiti mai sus Daca forta de solicitare actioneaza excentric: Vt rt Matt cal) | 4 pat 3.149) a ee @.149) in care: W este similar eu W; si se caleuleazai pentru perimetrul u; k-este dat in tabelul 3.9. 3.4.3.3 Capacitatea portant la stripungere a plicilor cu armétura specificit (vei>vra) Elementul real, solicitat la strpungere si moment incovoietor, se modeleaz sub forma unei grinzi cu zibrele spafialé, aledtuita din suprafefe conice de beton (diagonale comprimate), tilpi comprimate din beton, tilpi intinse din armaturi si montanfi din domuri speciale ambutisate la capete (fig. 3.63a). Calculul capacititit portante la stripungere a plicii cu armiturd specifick pentru preluarea eforturilor din stripungere in lungul sectiunii de control, vjcr Se face cu relajia: 4 Vader = 957 5¥ py, + 1,5: Arnbrtst gin a 3.150) 4 unde: Ay, este aria barelor de pe un perimetru al armiturii de strapungere din jurul stalpului; 5, este distanta dintre armiturile de pe perimetre succesive, misuratd ca in figura 3.63; Sway este rezistenta efectiva de calcul a armaturii pentru strpungere, conform relatici: Sopsieg =250+0,25d S fru sin N/mm? 3.151) aceste unghiul dintre armatura transversala pentru strpungere si planul median al placii, Dacd se prevede doar un rand de armiituri inclinate, in relatia (3.150) se inlocuieste s, cu 1,5d. Detaliile de armare pentru preluarea fortei tictoare din stripungere sunt date Ia punctul 5.2.1.4. Langa stilp, efortul unitar de stripungere este limitat la valoarea: Bhs ud unde: up depinde de pozitia stilpului, stélp interior, 1u=perimetrul stilpului; stalp marginal, Uy =, +3d Sc, +2c;; stilp de colt, uy =3d