Amor m-a pus ca tinta de mult sagetii sale;

Si-s ca zapada-n soare; ca ceara-n foc; si sunt

Ca norul care fuge pe cer batut de vnt...
Si n zadar, Madona, cer sprijin milei tale.
Din ochii-ti lovitura porni ucigatoare,
Ca nu mi-i leac nici timpul, nici solitarul loc;
Si numai de la tine purced vnt, soare, foc,
Cari m-au adus n asta nefericita stare.
Obrazul tau mi-i soare; gndirile-s sageata;
Dorinta - foc. Cu astfel de arme-Amor e gata
Sa-mi ia vederea, sa ma aprinda si strapunga.
Iar ngerescul cntec si dulcile-ti cuvinte
Cu gingasul lor suflu, care m-au scos din minte,
Sunt vntul fara mila ce viata mi-o alunga.