s devin conductorul lui, Titu Maiorescu, se napoia ca fost student al

universitilor germane i franceze i aparinea prin natere robustei ramuri

ardeleneti care, n ultima jumtate de veac, trimisese Principatelor Romne pe
ati din ndrumtorii lor, n coal i n literatur". Aceti tineri se gndesc s
organizeze o societate literar, pe care o boteaz Junimea". Scopurile
societii sunt cultural-literare. Abia dup 1870, Junimea" se intereseaz de
politic i o parte din membrii ei fac politic n cadrul partidului conservator
poeziei. i propun s alctuiasc un fel de antologie cu cele mai valoroase
poezii romneti cunoscute, de la poeii Vcreti la Vasile Alecsandri. i,
deoarece alctuirea antologiei ridica unele greuti (gusturile junimitilor erau
mprite), Maiorescu scrie primul su mare studiu, O cercetare critic asupra
poeziei romne de la 1867, n care explic n ce const deosebirea dintre
poeziile bune i cele rele. Dar Junimea ia n considerare i probleme filozofice,
de chiar adversari ai Junimii. Alecsandri citete Fntna Blanduziei, DespotVod i Ovidiu, Caragiale, O noapte furtunoas, Eminescu citete Luceafrul,
Macedonski, Noaptea de decemvrie etc. ntre Alecsandri, nscut n 1818 (?), i
Macedonski, nscut n 1854, era o diferen de vrst de treizeci i ase de ani.
Btrnul poet i dramaturg are peste aizeci de ani, iar tinerii confrai pe care i
ntlnete au mai puin de treizeci.
Atmosfera cenaclului junimist a fost evocat de mai muli dintre participani,
ncepnd chiar cu secretarul" Junimii, Iacob Negruzzi, fiul marelui prozator
Costache Negruzzi, i urmnd cu Gh. Panu i alii, n generaii, Convorbirile" i
pierd i profilul literar
Clasicismul, n forme academice, al spiritului junimist, e legat n primul rnd de
vocaia pedagogic i universitar a lui Maiorescu i a multora dintre studenii si.
Junimea i Convorbirile" ncurajeaz literatura clasicist, att n sensul c aparine
curentului clasic propriu-zis, ct mai ales n acela c este clasic", adic acceptat
de cei mai muli ca valoroas. Curentele mai noi, ca naturalismul sau simbolismul,
nu plac junimitilor. Dar nu e vorba doar de aceast preferin, ci de credina lui
Maiorescu c o literatur i o critic naional trebuie s educe