Preotesele sangeroase ale dacilor si fecioarele vestale din templele romane.

Marturii
bizare despre ,,calugaritele" stramosilor nostri
Daniel Guta,

Marturii istorice atesta practicile ciudate ale fecioarelor care slujeau zeitei Vesta, simbolul protector al
caminului si vetrei la romani. Potrivit unor istorici, si dacii ar fi avut preotesele lor, care indeplineau ritualuri
magice si religioase.
Vreme de aproape un mileniu, ordinul preoteselor zeitei Vesta a influentat viata romanilor. Fecioarele din
temple erau alese de la varste fragede, iar una dintre regulile pe care trebuiau sa le urmeze era cea a abstinentei.
Ritualurile dedicate zeitei Vesta trebuiau realizate de tinerele curate la trup si suflet, iar daca fecioarele renuntau
la castitatea lor, focul sacru al zeitei Vesta se stingea, iar Roma antica era distrusa. Fiecare fecioara slujea timp
de 30 de ani, iar dupa aceasta perioada, putea renunta la abstinenta, bucurandu-se totusi de privilegiile primite
potrivit statutului.

Preotesele privilegiate Femeile din Roma antica aveau mai multe privilegii decat cele din alte popoare. Totusi,
fiind controlate de tatii sau sotii lor, putine dintre ele s-au putut bucura de o influenta puternica in societate.
Fecioarele din templele Zeitei Vesta nu erau considerate femei obisnuite, iar romanii considerau ca ritualurile
indeplinite de acestea protejau orasul in fata amenintarilor. Au devenit astfel cele mai importante femei, avand
dreptul de a detine proprietati si de a se implica in treburile administrative ale orasului. Acceptarea in randul
fecioarelor vestale era extrem de selectiva. De cele mai multe ori, ele proveneau din randul familiilor de nobili.
Casatoria cu o fecioara vestala era privita cu manie de societatate. Deseori, datorita privilegiilor obtinute,
barbatii considerau aceste preotese drept partide bune pentru insuratoare. Eliogabal, mentionat in istorie ca fiind
unul dintre cei mai desfranati imparati romani a incalcat traditia, casatorindu-se cu o vestala, in credinta ca
urmasii sai vor fi inzestrati cu puteri magice. Eliogabal a avut o soarta crunta, iar unul dintre lucrurile imputate a
fost controversatul mariaj. Tanarul imparat a fost injunghiat si decapitat, iar trupul sau a fost aruncat in Tibru.
Ucise daca renuntau la virginitate Preotesele care pacatuiau erau pedepsite crunt, fiind condamnate la moarte.
Executarea unei fecioare vestale era insa un lucru dificil, de teama ca sangele lor sfintit sa nu fie varsat. Astfel,
unii imparati au decis ca acestea sa fie ingropate de vii. Mai exact, pentru ele au fost construite incaperi
subterane, in care au fost zidite, pentru a muri in cateva zile. In grota in care erau depuse li se aseza un pat si le
erau oferite o paine, un ulcior cu apa si putin lapte si untdelemn pentru cateva zile.. Potrivt unor istorici, desi
ordinul vestalelor a supravietuit vreme de un mileniu, doar zece fecioare au fost pedepsite pentru renuntarea la
castitate. O alta pedeapsa pe care o puteau primi era biciuirea, atunci cand focul sacru din templu se stingea.
Pentru ca aparau orasul cu flacara sacra din templul zeitei Vesta, fecioarele erau considerate cele mai puternice
preotese ale Romei. Ranirea lor era considerata o crima, fiind pedepsita cu moartea. De asemenea, aveauu
dreptul de a interveni in procese. Daca un sclav era atins de o fecioara, acesta devenea om liber, potrivit unor
marturi, iar daca un criminal era atins de preoteasa, putea fi iertat, in unele timpuri.
Intemeierea Ordinului Vestalelor a avut loc in secolele VIII-VII i. Hr. potrivit istoricilor, iar focul sacru a fost
stins la sfarsitul secolului IV, in vrmea imparatului crestin Theodosius. O legenda spune ca nepoata imparatului,
Serena, ar fi intrat in templu si a furat colierul de la gatul statuii zeitei Vesta. Ultima dintre vestale a chemat
pedeapsa zeitei, dar Vesta nu a mai raspuns. Coelia Concordia, ultima vestala, s-a convertit la crestinism, iar
ruinele templului in care ea a pazit focul Vestei pot fi vizitate in Roma.
Femeile puneau pret pe cultul zeilor La daci, potrivit unor marturii antice, femeile erau preocupate de
indeplinirea ritualurilor si traditiilor religioase. ,,De buna seama, intotdeauna s-au pus pe seama femeilor
insemnurile in cele ale cucerniciei, caci ele imping pe barbati la o prea mare slavire a zeilor, la serbari in cinstea
lor si la acte de adoratie", scria istoricul Strabon. Femeile erau cele care descantau si se ocupau de ingrijirea
familiei. Erau adoratoarele zeitei Artemis (Bendis), pe care o considerau divinitatea noptii, a incantatiilor si
farmecelor, specialitate din toate timpurile feminina. ,,Getelor nu le erau de fel necunoscute acele descantece,
farmece si leacuri pe care femeile trace din Sudul Haemului le intrebuintau curent pentru alinarea suferintelor
trupesti si sufletesti ale aproapelui", scria academicianul Vasile Parvan.
Dovezi arheologice Dacii venerau o zeitate feminina protectoare a vetrei si a focului asemanatoare cu Vesta, o
divinitate protectoare a animalelor si a casei, sustinea Ion Horatiu Crisan, in volumul ,,Spiritualitatea getodacilor" (1986). Numele unor preotese ale dacilor nu sunt mentionate, ci doar existenta unor zeitati feminine si a
culturilor acestora. ,,Diana romana la noi ar fi reprezentat-o Artemis - Bendis tracica, despre care ne vorbeste
Herodot, spunand ca femeile din Tracia si din Peonia, cand jertfesc zeitei Artemis - Regina, indeplinesc ritualuri
folosind intotdeauna paie de grau", afirma istoricul Ion Horatiu Crisan.
Existenta acesteia a fost confirmata si de unele descoperiri arheologice, din zona cetatilor dacice din Muntii
Orastiei. ,,La Costesti s-a gasit un cap de bronz al zeitei Diana, opera de arta elenistica desigur, dar care isi
justifica mai usor prezenta in cetatea dacica prin existenta unui cult analog la daci. In sanctuarul vechi de la

Sarmizegetusa sapaturile au scos la iveala un medalion de lut ars (circa 10 cm in diametru si 1,5 cm grosime)
care imita reversul unui denar roman republican, emis de Tiberius Claudius Nero in anul 80 a.Chr.; imaginea
reprezentata e aceea a bustului Dianei cu tolba de sageti pe umar. In sfarsit, la Piatra Rosie s-a descoperit un
bust de bronz, lucrat evident de mesterii locali si reprezentand tot o divinitate femenina. Acest bust de bronz o
reprezinta, desigur tot pe Bendis, singura divinitate dacica ale carei imagini figurate sunt certe datorita
descoperirii de la Costesti si medalionului de la Sarmizegetusa", informa Eusebio George Tudor, in volumul
,,Spiritualitatea geto-dacilor: aspecte ale religiei si comportamentului funerar (sec. V i.e.n. - I e.n.)", 2008.
Preotesele sangeroase de pe columna O scena de pe Columna lui Traian, in care este prezentata torturarea
unor prizonieri de catre femeile dace, atesta, potrivit unor interpretari ale istoricilro, existenta preoteselor dace.
Tabloul arata trei barbati goi,cu mainile legate la spate, in timp ce sunt torturati de cinci femei, care ii ard cu
faclii. ,,Prizonierii au fost dati apoi pe mana preoteselor unui cult sangeros, pentru a-i chinui ritual, inainte de a-i
omori potrivit traditiilor lor religioase, pe care le aveau si vecinii lor traci, germani, sarmati. Testele soldatilor
romani ai lui Fuscus infipte in pari pe zidurile cetatii dace (scena XXV) confirma obiceiul. Barbaria odioasa a
scenei, menita sa provoace indignarea privitorului roman in mult mai mare masura decat sa sugereze umilinta
infrangerii, era totodata si un mijloc indirect de a spori valoarea biruintei lui Traian impotriva unui neam atat de
aprig", considera istoricul Radu Vulpe, autorul volumului ,,Columna lui Traian" (2002 cIMeC - Institutul de
Memorie Culturala).
Fecioarele din mitologia romaneasca Mitologia romaneasca ofera numeroase indicii despre existenta
ritualurilor magice si religioase indeplinite din cele mai vechi timpuri de fecioare sau semizeitati, numite
dragaice, sanziene, iele sau rusalii. ,,In obiceiurile, credintele si folclorul romanesc, Dragaica pastreaza
amintirea Marii zeite neolitice, divinitate lunara, echinoctiala si agrara, identificata cu Diana si Iuno in
Panteonul roman si cu Hera si Artemis in Panteonul grec. In ziua solstitiului de vara Dragaica ar umbla pe
Pamant sau ar pluti prin aer, se desfata, canta si danseaza peste campuri si paduri impreuna cu alaiul sau nuptial.
Cand i se nesocoteste insa ziua, Dragaica starneste vartejuri si vijelii, aduce grindina, ia oamenii pe sus si ii
imbolnaveste, lasa florile fara leac si miros", informeaza profesorul Ion Ghinoiu, autorul Dictionarului de
Mitologie Romana.
Sanzienele sunt zeite fecioare care apar noaptea in cete, de obicei in numar fara sot. Ele ar fi zane sfinte sau
fecioare frumoase rapite de smei si tinute in palate ferecate, ascunse prin paduri neumblate de picior de om,
scrie profesorul Ion Ghinoiu. La randul lor, ielele (rusaliile) sunt reprezentari mitice feminine care apar noaptea,
inainte de cantatul cocosilor, in perioada cuprinsa intre Paste si Rusalii. Despre rusalii, potrivit mitologiei
populare, daca se intampla sa fie vazute sau auzite de cineva, acela nu trebuie sa se miste sau sa le vorbeasca.
,,Pe unde joaca, pamantul ramane ars si batatorit, iarba innegreste sau inceteaza sa mai creasca. Rusaliile
pedepsesc oamenii facatori de rele, pe cei care nu le respecta zilele, care dorm noaptea pe sub pomi sau care ies
noaptea la fantana sa aduca apa prin ridicarea acestora pe sus, in vartejuri, prin pocire si slutite", afirma autorul
Dictionarului de mitologie romana.
Va recomandam si:
De ce nu le era dacilor teama de moarte. Povestea lui Zamolxis, zeul care i-a facut pe geto-daci sa se
creada nemuritori
Cei mai viteji si mai drepti dintre traci. Astfel erau caracterizati getii de istoricul grec Herodot, cel care a oferit
primele descrieri elaborate ale popoarelor care in urma cu aproape doua milenii si jumatate ocupau tinuturile
actualei Romanii. Tot Herodot ii prezenta pe stramosii geti (daci) drept oameni care se credeau nemuritori, iar
aceast lucru i se datora zeului lor, Zamolxis.

Fabuloasa comoara a regelui Decebal, ascunsa in apele Sargetiei. Cat adevar este in povestea descoperirii
ei
Comorile ascunse de regele Decebal, inainte ca romanii sa fi pus stapanire peste cetatile sale, au starnit
fascinatia istoricilor. Cele mai importante relatari despre desoperirile intamplatoare ale aurului dacilor provin
din urma cu aproape cinci secole. Se spune ca atunci un tezaur impresionant de monede si piese antice din aur a
fost gasit de cativa pescari, in albia raului Strei.
Agatarsii, tribul misterios al Daciei in care nevestele erau impartite frateste. Barbatii se impodobeau cu
aur, isi tatuau chipul si madularele
Agatarsii au locuit pe actualul teritoriu al Transilvaniei in urma cu 2.500 de ani, potrivit istoricilor, iar autorii
antici au descris obiceiurile neobisnuite ai celor considerati stramosi ai dacilor. Agatarsii, tatuati, vopsiti si
impodobiti cu aur, isi luau mai multe neveste pe care le imparteau intre ei, isi cantau legile si ii venerau pe
Apollo si Dionis.