Fascismul este o ideologie politic radical i autoritar definit n primul rnd de un

naionalism radical (numit i "ultra-naionalism").Fascitii ncearc s organizeze o naiune n

conformitate cu perspectivele, valorile i sistemele corporatiste, inclusiv sistemul politic i
economia. Ei susin crearea unui stat totalitar cu un singur partid, care urmre te mobilizarea n
mas a unei naiuni i crearea unui ideal om nou, pentru a forma o elit care reglementeaz
prin ndoctrinare, educaie fizic i politici familiale, inclusiv eugenism. Fascitii cred c o
naiune presupune o conducere puternic, o singur identitate colectiv i capacitatea de a comite
violene i rzboi, cu scopul de a menine naiunea puternic. Guvernele fasciste interzic i
suprim opoziia fa de stat.

Ideologia fascista si practicile politice ale regimului.

Miscarea fascista a aparut dupa ncheierea Primului Razboi Mondial, n conditiile n care
Italia se gasea ntr-o criza profunda.
Aceasta era sustinuta att de populatia debusolata de razboi si de saracie, ct si de multi
industriasi si bancheri, care sperau ca noua formatiune politica sa reprezinte o
contrapondere eficienta la ideile comuniste propagate n tara.
Miscarea fascista a ajuns la putere prin presiune (Marsul asupra Romei, 1922). n aceste
conditii, prim-ministrul Benito Mussolini a nceput sa puna n aplicare ideile cuprinse n
programul Partidului National Fascist.
Printr-o lege speciala, lui Mussolini i se acordau puteri sporite.
Acesta a interzis orice forma de opozitie, ca si toate organizatiile care nu erau fasciste
(partide, sindicate etc.).
Institutiile statului, ca monarhia, au fost reduse la un rol simbolic. Partidul National
Fascist a devenit formatiune politica unica. Regimul fascist era sustinut de politia politica
(OVRA) si de organizatiile paramilitare Camasile negre si Ballila.
Mussolini a inaugurat cultul propriei personalitati, proclamndu-se Il Duce (Conducator).
Prin masurile adoptate, Italia a fost transformata n "stat corporatist", n care nu primau
interesele individului, ci ale "corporatiei" din care acesta facea parte. ndoctrinarea
cetatenilor se facea prin propaganda si prin diferite organizatii fasciste.

Comunismul este un termen care se poate referi la mai multe no iuni legate ntre
ele, dar diferite i, istoric, foarte contrastate, sau chiar, dup comentatori precum istoricul
Stephane Courtois, contradictorii:

ideologie care, oficial, promoveaz un sistem social n care nu exist stat, clase sociale i
proprietate privat asupra mijloacelor de productie, i care are scopul de a realiza o
societate egalitar;
micare politic, un partid care afirm c dorete s implementeze acest sistem;
un regim politic care se revendic comunist, socialist, republic popular sau
democraie popular, n care statul exist, fiind chiar atotputernic i totalitar sub
conducerea excluziv a unui singur partid, zis comunist, socialist sau muncitoresc,
iar clasele sociale fiind difereniate nu prin accesul la proprietate ci prin accesul inegal la
uzufructul proprietii colective.

Ideologie si practica politica n statele comuniste.

n Rusia, apoi n Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste, stat creat de Rusia Sovietica,
Ucraina, Bielorusia si Transcaucazia, toate domeniile de activitate au fost organizate
conform conceptiei lui Lenin, expuse n Tezele din Aprilie 1917.
nca de la preluarea puterii, teroarea a fost instituita n stat.
Orice forma de opozitie a fost desfiintata, fiind interzisa functionarea tuturor partidelor,
n afara celui comunist (bolsevic) rus, denumit apoi Partidul Comunist al Uniunii
Sovietice (P.C.U.S.).
A fost creata, n anul 1917, politia politica a regimului, cunoscuta cu abrevierile
C.E.K.A., N.K.V.D. apoi K.G.B.
Viata religioasa a fost obstructionata. Statul si-a impus controlul n economie, prin
nationalizarea ntreprinderilor.
Proprietatea privata a fost nlocuita cu cea de stat sau colectiva.
Teroarea asupra populatiei s-a intensificat n perioada n care s-a aflat la conducere Iosif
Visarionovici Stalin (1924-1953).
Acesta a impus o economie centralizata si planificata rigid.
Din 1929 s-a trecut la colectivizarea fortata a agriculturii (careia i-au cazut victime
milioane de tarani ce nu vroiau sa-si cedeze pamnturile n gospodariile colective sau de
stat), n paralel cu industrializarea fortata si planificarea productiei prin planurile
cincinale.
Opozantii politici fie au fost executati, fie li s-au nscenat procese n urma carora au fost
trimisi la nchisoare sau n lagarele de munca fortata din tara, care formau GULAG-ul.
Marii Terori, desfasurate la ordinul lui Stalin ntre anii 1936 si 1939, i-au cazut victime
oameni din rndul tuturor categoriilor sociale si profesionale, inclusiv din rndurile
armatei.
n acelasi timp, cultul personalitatii lui Stalin a capatat proportii fara precedent, presa era
cenzurata sever, iar ntreaga creatie culturala se gasea n slujba intereselor Partidului
Comunist al Uniunii Sovietice si al dictatorului.
Regimul stalinist si-a pastrat caracteristicile n anii celui de-al Doilea Razboi Mondial, ca
si n primii ani postbelici, cnd regimul comunist a fost impus si n alte state europene.
Dupa moartea lui Stalin, noul secretar general al partidului, Nikita Hrusciov, a dezvaluit,
n 1956, unele crime comise din ordinul lui Stalin si a condamnat cultul personalitatii
acestuia, fara ca esenta regimului sa fie modificata.
Desi au aplicat modelul sovietic, regimurile comuniste europene au avut si trasaturi
specifice. Astfel, au existat o mai mare libertate economica n Iugoslavia, pastrarea
proprietatilor asupra pamntului n Polonia, nationalismul si interzicerea vietii religioase
n Albania etc.
Unii conducatori comunisti au dorit reformarea sistemului, ca Alexander Dubek n
Cehoslovacia, n 1968, dar sovieticii au nabusit prin interventia armata aceasta miscare.
Abia dupa anul 1985, Mihail Gorbaciov, noul secretar general al partidului, a initiat
politicaperestroika i glaznosti (reconstructie si deschidere), prin care a ncercat
reformarea partidului si statului sovietic.
Anul 1989 a nregistrat nlaturarea regimurilor dictatoriale din majoritatea statelor
europene foste comuniste. Criza n care se zbatea Uniunea Sovietica nu a putut fi
depasita, comunismul s-a prabusit, iar statul s-a destramat (1991).