LP 2 anul I semestrul I

EMBRIOGENEZA

Dr. Ruxandra Negoi

Etapele embriogenezei
Segmentarea
Formarea blastocistului
Gastrulatia
Neurulatia

La sfarsitul saptamanii 8 embrionul ia infatisare

general umana .

I. SEGMENTAREA
Zigot Morula
Incepe la 30 h de la fecundatie; dureaza 3 zile
Este totala si subegala
Are loc in tuba uterina prin mitoze repetate
Morula formata din 16 blastomere (micromere,
macromere) invelite de zona pelucida. Patrunde in
cavitatea uterina.
La final morula nu este mai mare decat zigotul initial
!!!

I. SEGMENTAREA

30 h
2 blastomere

50 h
4 blastomere

ziua 3
12-16 blastomere

II. FORMAREA BLASTOCIST

Morula Blastocist
Morula patrunde in cav uterina
Dispare zona pelucida (z5)
Se formeaza blastocelul

Blastomerele
Micromere ( la exter ) = TROFOBLASTUL
Macromere ( la inter ) = EMBRIOBLASTUL (la polul
opus blastocelului)

II. FORMAREA BLASTOCIST

Blastocist de 4 zile

Blastocist de 5 zile
BLASTOCIST UNILAMINAR

II. FORMAREA BLASTOCIST

Dispare zona pelucida Z5;

Blastocistul se alipeste de endometru si incepe sa-l
erodeze Z6 INCEPE IMPLANTAREA.

II. FORMAREA BLASTOCIST

Contactul cu endometrul
Incepe implantatia Z6

Implantarea superficiala si
diferentierea trofoblastului
Ziua 8

Saptamana 2
Trofoblastul
Sincitiotrofoblast
Citotrofoblast

Embrioblastul
Ectoblast
Endoblast

Mezodermul extraembrionar
Splahnopleural
Somatopleural

2 cavitati
Cav amniotica
Cav vitelina

 Z8
diferentierea trofoblastului si embrioblastului
Apare cav. Amniotica (amnioblaste din ectoblast)

Z9
Stadiul lacunar (in sincitioT)
Mb. Exocelomica Heuser (tapeteaza sacul vitelin)

Z11-13
Reactie deciduala
Retea lacunara + capilare materne sinusoide circulatia

uteroplacentara
Vilozitati I
Mezoderm extraembrionar CELOM
EXTRAEMBRIONAR (cav corionica) exc = pedicul de
fixatie
Somatopleural
Splahnopleural

II. FORMAREA BLASTOCIST

Z9 blastocist complet implantat
embrioblastul didermic

BLASTOCIST
BILAMINAR

II. FORMAREA BLASTOCIST

aparitia mezodermului extraembrionar si a
celomului extraembrionar Z11-12

Aplicatii practice
SincitioT hCG diagnostic sarcina
Implantare normala perete anter/poster
Sarcina ectopica 95% tubara (ampula), cav

abdominala (fund de sac Douglas), ovar, col

uterin
Mola hidatiforma trofoblast fara embrion.
Fecundarea unui ovocit fara nucleu celule
diploide cu genom exclusiv patern
Mola invaziva coriocarcinom.

Aplicatii practice
Gonadotropina corionica umana (hCG)-glicoproteina
produsa de sincitiotrofoblast, care va stimula productia
de progesteron de catre corpul galben.
Determinarea hCG sta la baza testului de sarcina. Se
poate determina in sange incepand cu ziua a-8-a si in
urina incepand cu ziua a-10-a.
Niveluri scazute ale acestei glicoproteine pot sa indice o
sarcina ectopica sau iminenta de avort spontan.
Nivelurile crescute se intalnesc in sarcini multiple, mola
hidatiforma sau coriocarcinom.

III. GASTRULATIA
Reprezinta formarea mezodermului intraembrionar = a 3-a
foita embrionara
Incepe cu formarea liniei primitive sant primitiv, ce are la
extremitatea sa nodul primitiv HENSEN centrat de foseta
primitiva
Invaginarea ectoblastica la niv N.P Notocordul
Induce formarea tubului neural
Reprezinta primul schelet axial al corpului

Invaginarea ectoblastica la niv L.P Mezoderm

intraembrionar

III. GASTRULATIA

III. GASTRULATIA
mezodermul intraembrionar (paraaxial=somitic;
intermediar=nefrogen; lateral)

III. GASTRULATIA
S4 somitele se despart de mezodermul nefrogen si
se diferentiaza in:
DERMATOMIOTOAME (dorso-lateral)
DERMATOAME (dermul si tesutul subcutanat al partii dorsolaterale a trunchiului)
MIOTOAME (musculatura striata dorsala si antero-laterala a
trunchiului)

SCLEROTOAME (ventro-medial)

Coloana vertebrala
Coaste
Stern
Pahimeninge

Trofoblastul in S3
Inceputul S3 vilozitati I
CitoT
SincitioT

Vilozitati II
CitoT
SincitioT
Mezoderm extraEB somatopleural

Vilozitati III = Placentare definitive

CitoT
SincitioT
Vase sangvine sistem capilar vilos

IV. NEURULATIA
Procesul de formare a tubului neural si a crestelor

neurale
Este indusa de notocord
La niv ectodermului apare Placa Neurala Sant
Neural Tub Neural (inchis complet in z27)
Jonctiunile neuroectodermale se vor individulaiza
si vor forma crestele neurale ale caror celule
genereaza diferite tipuri celulare

IV. NEURULATIA

IV. NEURULATIA

Derivate embrionare
ECTODERM

ENDODERM

MEZODERM

SNC, SNP, SNV

Epiteliul senzorial al
organelor de simt
Epiderm si derivatele sale
(par, unghii, gl sebacee,
sudoripare, parotide,
mamare)
Adenohipofiza
Smaltul dentar
Proctodeum

Epiteliul digestiv si
respirator

Tesut conjunctiv,
cartilaginos, osos
Muschi netezi si striati
Vase sanguine, limfatice
Cord
Rinichi
Glande genitale
Seroase (pericard, pleura,
peritoneu)
CSR
dentina, cement

CRESTE NEURALE
Ggl nn cranieni, periferici,
vegetativi
Cel SCHWANN,
melanocite, cel C
MSR, pia mater, arahnoida
Parti moi si dure ale arcuri
branhiale
Conj, oase fata si cap

Parenchim tiroida,
paratiroida, timus, ficat,
pancreas
Epiteliul vezicii urinare,
uretra, o parte din vagin,
antrului urechii, cavitatii
timpanice, tubei auditive
Gl. Submandibulara,
sublinguala

ANEXE EMBRIONARE
Reprezinta formatiuni temporare, destinate

sa protejeze si sa hraneasca embrionul, apoi

fatul in timpul vietii i.u.
In ordinea aparitiei lor:

AMNION
VEZICULA OMBILICALA
Vor fi incorporate embrionului
ALANTOIDA
CORION
CORDON OMBILICAL

I. Amnionul
Mb amniotica dublata de mezoderm extraEB
somatopleural
Avasculara, transparenta, prinsa de marginile discului EB

Se reflecta pe cordon ombilical si se continua pe fata profunda

a corionului mb amniocorionica

L3 dispare celomul extaEB inlocuit de o mare cav amniotica

Evolutia amnion

Lichidul amniotic
Creste lent S37 incepe sa scada
S10 30 ml
S20 350 ml
S37 1000 ml

Rol
Schimbari pozitie, miscari libere
Protectie mecanica
Dezv simetrica
Temp ct fat
Dilatarea colului uterin

II. Vezicula ombilicala

Apare in Z9 max S3 degenereaza S5
ROL
Este dublat de mezoderm extraembrionar splahnopleural

in grosimea caruia vor aprea primordiile elementelor

figurate ale sangelui si ale vaselor sangvine
extraembrionare
S3 - Din endodermul sau se formeaza celulele germinale
primordiale ce devin ovo-/spermatogonii
S4 - Din tavanul sau ia nastere mezenteronul (intestin
mijlociu)

II. Vezicula ombilicala

III. ALANTOIDA
Apare in S3 , ca un diverticul endodermal in grosimea
pedicului de sustinere
P. extraembrionara - degenereaza in L2
P. intraembrionara
participa la formarea vezicii urinare
restul devine URACA = cordon fibros ce leaga ombilicul de vezica.

ROL
Formarea vaselor de sange ombilicale
Centru formator al elementelor figurate (S3-S5)

IV. Cordon ombilical

Este invelit de amnion si contine:

Gelatina WHARTON (mezenchimala)

2 artere ombilicale (CO2)
1 vena ombilicala (O2)
Canal vitelin (rest al veziculei viteline)
Rest canal alantoidian

La nastere = 50-60 cm, diam 1-2 cm

Daca < pericol de smulgere la nastere
Daca > circulare de cordon (membre, torace, gat,
esarfa)

V. Corionul
Alcatuit
Sincitiotrofoblast
Citotrofoblast
Mezoderm extraembrionar somatopleural
L3 diferentiere pe regiuni
Decidua bazala corion vilos
Decidua capsulara corion neted

Eritroblastoza fetala
(izoimunizarea RH)
Ag D (Ag Rh) pe membrana eritrocitelor abs./prez (RH neg./RH poz.)
Mama este Rh negativ iar fatul este Rh pozitiv
Poate stimula sistemul imun al mamei sa sintetizeze anticorpi antiRh

si poate declansa un raspuns imun impotriva eritrocitelor fetale

(procesul s.n.izoimunizare)
Raspunsul imun apare cand eritrocitele fetale patrund in circulatia

materna in momentul nasterii.Va fi afectata urmatoarea sarcina cu

fat Rh pozitiv.
Tratamentul :

Se administreaza anticorpi anti Rh mamei, la cca 72 de ore dupa nastere, pentru a

preveni raspunsul imun al acesteia.
Fatul afectat poate primi transfuzii intaruterine sau postnatal.

Trimestrele sarcinii si
calcularea DPN
DPN=data probabila a nasterii
38 S de la conceptie/40 S de la prima zi a ultimei

menstruatii

Trimestrul I
S10 de la conceptie/S12 de la prima zi a ult.

menstruatii

Trimestrul II
S24 de la conceptie/S26 de la prima zi a ult.

menstruatii
Trimestrul III
S38 de la conceptie/S40 de la prima zi a ult. menstruatii

Teste clinice uzuale pentru

determinarea malformatiilor
congenitale
dublul test
triplul test
amniocenteza

Dublul test
Dublu test este un test de screening prenatal de
trimestrul I de sarcina
Determina markeri serici care au utilitate in estimarea
riscului de aberatii cromozomiale
Dublul test:
Include determinarea markerilor serici PAPP-A
(proteina plasmatica asociata sarcinii) si free betaHCG (fractiunea beta a gonadotropinei corionice
umane)
Permite estimarea riscului de sindrom Down si de
trisomie 18

Dublul test
PAPP-A este o glicoproteina derivata din placenta, care
va fi eliberata in sangele matern.
Nivelurile PAPP-A cresc odata cu varsta gestationala.
Scaderea concentratiei PAPP-A este asociata cu anomalii
cromozomiale ale fatului.
Determinarea PAPP-A impreuna cu free-hCG in
trimestrul I de sarcina (saptamanile 10-12) detecteaza
sindromul Down in aproximativ 63% din cazuri.
Daca la cei 2 paramaetrii se adauga marimea
translucentei nucale, rata de detectie a sindromului
Down creste la 86%.

Triplul test
Screeningul prenatal de trimestrul II
Se bazeaza pe determinarea a trei marker serici
din sangele matern:

Alfa-fetoproteina, principal proteina din

sange in primele stadii de dezvoltare ale
fatului
Gonadotropina corionica umana (HCG)
Estriolul neconjugat

Triplul test
Testul se efectueaza in saptamanile 15-20 de sarcina
Rezultatul testul este influentat si de o serie de alti factori (varsta

gestationala, greutatea gravidei, sarcina gemelara, diabet

gestational si altii)
Rezultatele testului sunt predictive
Testul markerilor serici identifica intr-un procent de 75-80%

defectele de tub neural ale fatului (spina bifida, anencefalia) si 60% a

sindromului Down, la gravidele cu varste mai mici de 35 de ani
La gravidele mai in varsta de 35 de ani (grup cu risc crescut) testul

identifica intr-un procent de 75% defectele de tub neural si

sindromul Down

Amniocenteza
Recoltarea de lichid amniotic din jurul fatului printr-un ac introdus

prin peretele abdominal

Se face dupa 16 saptamani
Se foloseste cel mai frecvent in diagnosticul anomaliilor

cromozomiale (sindromul Down), dar poate fi utila si in diagnosticul

infectiilor fetale sau a unor anomalii genetice specifice
Se recolteaza lichid din jurul fatului care contine celule fetale, iar

aceste celule sunt analizate genetic.

Riscurile asociate procedurii sunt: pierderea sarcinii ( sub 1%),

infectia uterului (foarte rar), sangerarea, durerea.