Latinitate si dacism

Fundamentul limbii si poporul romn il reprezinta conceptele de latinit

ate si dacism. Avem la dispozitie o colectie de texte, majoritatea nonliterare,
care abordeaza diverse fenomene, in parte, controversate, afondatoare , unele disc
utabile din punct de vedere stiintific, ca si asupra unor teorii divergente priv
ind dubla noastra origine (daco-roman?).
Limba romn? modern? este considerat? o limb? romanic?. De asemenea, chiar d
ac? a fost ocupat? pentru o perioad? scurt? (107 - 271/276), Dacia a fost poate
provincia cu cea mai intens? colonizare, cu oameni din toate provinciile imperiu
lui, iar latina s-a impus ca o lingua franca, procesul fiind asem?n?tor, n anumit
e privin?e, cu colonizarea european? a Statelor Unite ?i a Americii Latine.
n 106 Decebal este definitiv nfrnt de trupele romane si o parte nsemnat? a te
ritoriului condus de acesta este transformat n provincie roman?. Traian mai r?mne
o perioad? n noua provincie pentru a o organiza. Astfel, el d? o lex provinciae c
are fixa probabil forma de organizare, conducerea, hotarele, trupele ?i impozite
le.
St?pnirea roman? a provinciei era, ns?, dificil?, unii istorici sus?innd c? n
provincia Dacia roman? nu a existat nici un an f?r? conflicte cu triburile vecin
e nesupuse Romei. Se spune c? Hadrian, con?tient de dificultatea men?inerii, s-a
gndit la abandonarea provinciei, dar ceea ce l-a f?cut s? renun?e la acest gnd a
fost siguran?a coloni?tilor romani din acea regiune.
ncepand cu 234, o serie de evenimente sl?besc puterea Romei. In timpul lui G
allienus romanii pierd controlul n Dacia n fata Go?ilor ?i a Carpilor, cu excep?ia
unor fortifica?ii ntre rul Timi? ?i Dun?re. Nu se cunosc detalii ale situa?iei n p
rovincia Dacia, doar o declara?ie a lui Rufius Festus: "n timpul mp?ratului Gallie
nus, Dacia a fost pierdut?" ?i oprirea subit? a inscrip?iilor ?i monedelor roman
e din Dacia n anul 256 atest? dezintegrarea administra?iei romane in provincia Da
cia.
Dup? spusele lui Lactantius, mp?ratul Galerius (c. 260 Aprilie sau Mai 311
) ?i-a afirmat originea dacic? ?i s-a declarat du?man al numelui Roman, propunnd
chiar ca imperiul s? se numeasc? nu roman ci Imperiul Dac, spre oroarea patricie
nilor ?i senatorilor. El ?i-a exprimat atitudinea anti-roman? imediat ce a avut
func?ia de mp?rat, tratnd cet??enii romani cu cruzime exemplar?, a?a cum cuceritor
ii i trateaz? pe cuceri?i, totul n numele aceluia?i tratament pe care victoriosul
Traian l-a aplicat cu dou? secole nainte poporului lui dac.
Istoria prezinta astfel poporul dac ca fiind unul barbar si razvratit, ia
r in ciuda interven?iei importante aduse de romani atat in cultura cat si in lim
ba lor, acestia nu au incetat sa se lupte pentru pastrarea entita?ii lor.
Filmul Dacii , avandu-l ca regizor si actor principal pe Sergiu Nicolaescu, e
ste o reprezentare a mitului eroului. Dacii sunt niste oameni curajo?i care i?i
apara tara cu pretul vie?ii, iar romanii, cautatorii gloriei si cei care doresc
sa domine Dacia. Aceasta decalare de realitate este datorata perioadei in care e
ste realizat filmul, la 1966, in timpul conducerii comuniste a lui Nicolae Ceaus
escu. De altfel filmul pune bine in eviden?? decalajul cultural dintre geto-daci
si romani.
Aceasta istorie a poporului nostrum i-a preocupat pe marii istorici si c
ronicari romani inca din secolul al-XVIII-lea, cand cronicarii moldoveni Grigore
Ureche si Miron Costin au explorat originile romane ale romnilor. De asemenea, t
ot la vremea aceea au existat si tendin?e excesive, reperabile mai ales la repre
zentan?ii ?colii Ardelene. Anexarea Transilvaniei la Imperiul Habsburgic, cat si
trecerea unei parti a romanilor la religia catolica, formeaza contextual aparit
iei unei miscari cu caracter iluminist -?coala Ardeleana- interesat?, in mod deo
sebit, de originile pur latine ale romanilor. Unul dintre reprezentan?ii ?colii,
Petru Maior , in vederea sustinerii prismului latinist isi demonstreaza , in Istori
a pentru inceputul romanilor in Dachia , concep?ia. Nu putem vorbi despre o casator
ie a femeilor dace cu barba?ii romani,pentru ca acestea, in fond ni?te salbatice ,
erau de alt neam. Potrivit lui Maior: Sangele romanilor este in totalitate roman. T

otodata, exponenti ca August Treboniu Laurian, in Istorii a romanilor sau I.Massim

nu au incetat sa puna semnul egalitatii intre romni si romani.
In sec al-XIX_lea, ipoteza privind originea traco-dacica a romanilor es
te pusa in primul rand de Bogdan Petriceicu Hasdeu, care aduce dovezi arheologic
e conving?toare.
Au urmat apoi o serie de scrieri despre istoria romnilor si despre formar
ea limbii romne:
-Alexandru D. Xenopol- Istoria romnilor din Dacia traiana ;
1926 -Vasile Parvan- Getica
-tot acesta a ?inut conferinte la Cambridge legate de
acest subiect, publicate ulterior sub titlul: Dacia.An outline of the early civi
lisation of the Carpatho-Danubian Countries , adica Dacia. In jurul timpuriei civil
iza?ii din ?ara Carpato-Danubiano-Pontica
1935-Constantin C. Giurlescu- Istoria romnilor
Toate aceste lucrari si multe altele vorbesc despre contributia diale
ctului dacic in limba romna, insa in 1913 apare o noua si destul de bine dovedita
ipoteza legata de apartenen?a limbii latine la limba daca. Potrivit lui Nicolae
Densusianu, in Dacia preistorica , Dacia ar fi reprezentat centrul unui faimos imp
eriu cu o vechime milenara- 6000 de ani inainte de Hristos-, iar din acest spa?i
u ar fi pornit stramosii romnilor. Aceasta idee a fost exploatata in perioada com
unista, in care drumul dacismului era o adevarata pledoarie pentru o Romnie inchis
a in ea ins??i, in valorile ei specifice . Lucian Boia, intr-unul din operele lui
denota cu o anumita nota de sarcasm evolu?ia dacismului in ochii romnilor: Insula
latina devenea o insula dacica, prima izolata de vecinii nelatini, dar cealalta
izolata de lumea intreaga.
O adevarata lumina in problematica originilor o reprezinta secolul al-X
IX-lea. Gheorghe Asachi, cu Balada Dochiei dezvaluie un spirit mediteranean in leg
atura stransa cu modelul cultural roman, pastrand in acelasi timp si elemente de
mitologie dacica. Mihai Eminescu, in opera precum Momento mori , Sarmis , Decebal
gaciunea unui dac , configureaza de asemenea un anumit imaginar romanic. Si nu in
ultimul rand, Ovidia Barbu-Buznea, care isi prezinta analiza acestei teme in Daci
i in con??iin?a romanticilor nostri.Schi?a la o istorie a dacismului .
La final, ne-am permis sa ne form?m o concluzie legata de aceasta tema
:
Trecutul este incert si scris in pu?ine randuri, dar adevarata lui val
oare este ceea ce ne-a ramas. Limba romna, de altfel o limba inca tanara ?i mo?te
nitoare a unui important vocabular, este cel mai frumos lucru pe care ni l-a las
at trecutul si stramo?ii.

sau