Sunteți pe pagina 1din 9

UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEA DE INGINERIE ENERGETIC


I MANAGEMENT INDUSTRIAL
PROGRAMUL DE STUDIU MANAGEMENTUL
SISTEMELOR DE ENERGIE

REFERAT
LA DISCIPLINA
MANAGEMENTUL INTEGRAT ENERGIE - MEDIU

TEMA
Protocolul de la Kyoto

COORDONATOR TIINIFIC:
ef lucrri dr. ing. BARLA EVA
MARIA

ORADEA
2016

MASTERAND:
COCI PETRE FLORIN

Cuprins

1.

Protocolul de la Kyoto termenii si regulile..........................................................................3

2.

Kyoto si Uniunea European...............................................................................................6

3.

Msurile luate de marile ntreprinderi.................................................................................7

4.

Msuri individuale...............................................................................................................7

5.

Perspective de viitor............................................................................................................8

6.

Bibliografie..........................................................................................................................9

1. Protocolul de la Kyoto termenii si regulile


La Kyoto, in Japonia, 1-11 decembrie 1997, 161 de tari au finalizat un acord, denumit
"Protocolul de la Kyoto", care stabilete termenii si regulile de punere sub control a gazelor ce
determina efectul de sera al Terrei. Protocolul de la Kyoto, exprima dorin a ca pana in anul
2012, cantitatea medie de gaze cu efect de sera (principalele ase gaze) sa fie redusa cu 5,2%
sub nivelul nregistrat in anul 1990.
Principalele masuri ce trebuie luate pentru atingerea obiectivelor Protocolului de la
Kyoto sunt:
industria va trebui sa devina mult mai eficienta din punct de vedere al
consumului de energie, trecnd de la utilizarea combustibililor fosili bogai in
carbon (crbune), la combustibili sraci in carbon (gaze naturale) sau la
combustibili alternativi;
industria energetica, de la extracie si pana la consum, trebuie restructurata
astfel nct sa devina eficienta si mai putin poluanta;
transportul trebuie sa se orienteze spre mijloace mai putin poluante si cu
consumuri reduse;
construciile sa fie eficiente energetic si sa tinda spre utilizarea surselor de
energie regenerabila;
echipamentele si produsele sa fie din cele cu consum redus de energie;
pdurile vor fi protejate si chiar vor fi extinse.
Protocolul de la Kyoto nominalizeaz gazele cu efect de ser ca fiind: dioxidul de
carbon, metanul, oxidul de azot, hidroflorocarburile, perflorocarburile i hexafluorurile de
sulf. Dezvoltarea industriei a determinat creterea nivelul emisiilor de gaze cu efect de ser:
cu aproximativ 30% n cazul COB2B, i 15% n cazul NB2BO.
Depirea nivelului optim de emisie, la care se adaug emisiile din surse antropice ale
compuilor organici fluoroclorurai (CFC -clorofluorocarburi), au ca efect modificri
climatice: creterea temperaturii terestre, schimbarea regimului pluviometric i a nivelului de
radiaie la suprafaa solului, fenomene care produc perturbri n funcionarea i dezvoltarea
ecosistemelor.
Principalele surse care emit n atmosfer oxizi de azot (NOBxB, NOB2B) sunt:
centralele termice, automobilele, centralele electrice i o gam variat de procese industriale
(industria sticlei, varului, cimentului, etc). Oxizii de azot contribuie la dezvoltarea
fenomenelor de eutrofizare, ale smogului fotochimic (fiind precursorii formrii poluanilor
secundari, ca de exemplu ozonul troposferic i particulele fine secundare) i ale ploilor acide.
Efectul natural de sera regleaz temperatura Pmntului, meninnd condiiile de viat.
Totui, cnd cantitile de gaze cu efect de sera se modifica, capacitatea atmosferei de a
nmagazina cldura este, si ea, afectata. Activitile umane determina degajarea unor
cantiti semnificative de gaze cu efect de sera, care rmn n atmosfera pe termen lung.
Atmosfera nconjoar. Pmntul ca un strat protector, transparent care las s treac lumina
soarelui si reine cldur. Fr el, cldura soarelui s-ar reflecta pe suprafaa Pmntului si
s-ar ntoarce n spaiu. Temperatura ar fi mai joas de -30C si totul ar fi nghe at. Atmosfera
se comport ca sticla unei sere, deci, din acest motiv, se vorbete de efect de ser. Gazele
cu efect de ser prezente n atmosfer sunt responsabile de apariia efectului de ser.
Protocolul de la Kyoto are in vedere urmtoarele sectoare/categorii de surse:

Energie:
Arderea combustibililor
Industrii energetice
Industrii productoare si construcii
Transport
Alte sectoare
Altele
Emisii fugitive de la combustibili
Combustibili solizi
Petrol si gaze naturale
Altele
Procese industriale:
Produse minerale
Industria chimica
Producia metalelor
Alte producii
Producia de halocarburi si hexafluorura de sulf
Consumul de halocarburi si hexafluorura de sulf
Altele
Solveni si alte produse
Agricultura
Fermentaie enterica
Gestionarea ngrmintelor naturale
Cultivarea orezului
Soluri agricole
Arderea savanelor
Arderea reziduurilor agricole in cmp
Altele
Deeuri:
Depozitarea deeurilor solide in teren
Manipularea apei uzate
Incinerarea deeurilor
Altele

Romania a fost a 60-a tara care a semnat Protocolul de la Kyoto, in anul 1999 fiind
demarata procedura de ratificare a acestuia.
Protocolul de la Kyoto a intrat n vigoare pe 16 Februarie 2005, odat cu ratificarea
Rusiei. La ora actual 150 de guverne dintre care 27 trii din Uniunea European l-au
adoptat. Se numr printre ei, 36 de trii industrializate care si -au fixat ca obiectiv, s reduc
emisiile de gaze cu efect de ser de la 5 la 8 % pn n 2012 comparativ cu emisiile din anul
1990. Numai Statele Unite (responsabil a 20 % din emisiile de gaze cu efect de ser) si
Australia nu au participat la ratificarea protocolului. ns, cteva micri n USA pentru lupta
mpotriva emisiilor gazelor cu efect de ser s-au realizat deja. Un exemplu ncurajator este
California.
California reprezint 12 % din populaia american ns, consum doar 7 % din
electricitate produs n USA astfel nct, California se pozi ioneaz pe primul loc in
rentabilitatea energetic pe cap de locuitor. Statul s-a angajat pentru a limita emisiile gazelor
cu efect de ser de 11 % pn n 2010 si 87 % pn n 2050. Pe data de 13 August 2006,
guvernul Californiei a semnat un acord pentru a diminua emisia gazelor cu efect de ser,
conform protocolului de Kyoto. Decizia AB32 (Global Baring Solution Act) a fost ntemeiata
astfel nct se va reduce la un sfert emisiile gazelor cu efect de ser pn n 2020. Sanc iunile
sunt luate mpotriva firmelor care nu respect acest angajament. O pia de permise de emisii
este creat si controlat de Air Ressources Board. California rmne un exemplu. Nu este
singurul, este imitat la ora actual de dou state din Vest: Washington si Oregonul. Centrala
termos-solar Nevada Solar One este n constructie de la 11 Februarie 2006 la Boulder City.
La finalizare, va dezvolta o putere de 64 MW, va fi a treia din lume si ar putea s elimine un
volum de poluare echivalent cu un milion de masinii care circul pe teritoriul american.
Criticat pentru politica lui n materie de mediu, George Bush a reluat subiectul pe 30
Mai 2007 preciznd c schimbarea climatic este si preocuparea americanilor. La Summit-ul
G8, fr s ratifice protocolul, George Bush a propus o ac iune post Kyoto pentru a reduce
gazele cu efect de ser pn in anul 2050 dar, din pcate, nu a aderat la protocol.

2. Kyoto si Uniunea European.


Uniunea European este pe loc nti n lupta mpotriva schimbrilor climatice. Vrea s
fie un exemplu fiind o mare putere economic. Atunci cnd s-a negociat protocolul, cele 15
tari care formau atunci U.E. si-au luat un obiectiv ambiios: s reduc emisiile gazelor cu efect
de ser cu 8 %. S-a hotrt dup aceea participarea fiecrui stat, innd cont de situa ia
economic si structura lor industrial . Dac majoritatea dintre ei trebuia s reduc emisiile
lor, cteva au putut s le creasc pn la o anumit limit (Grecia, Portugalia, etc..).
Cteva pot menine nivelele lor din 1990 (precum Frana). Cele 12 tari nou intrate n
U.E. si-au fixat obiective individuale (mai putin Cipru si Malta). Romania este bine
poziionat pe acest capitol. Limita ei este de 250 000 t pe an iar, la ora actual, nu dep e te
150 000 t pe an.
n martie 2000, U.E. a lansat programul european asupra schimbrii climatice (PECC).
S-a definitivat cu reprezentanii industriilor si reprezentanii organismelor de protecia
mediului, 42 de msuri destinate s ajute statele membre s reduc emisiile lor de gaze cu
efect de ser. Toate msurile au fost transpuse prin lege. Sistemul de schimb a cuantumului de
emisii lansat de U.E. pe 1 Ianuarie 2005 e considerat ca o etap important pentru a lupta
mpotriv schimbrii climatice. Guvernele din U.E. au fixat emisiile anuale de CO2 pentru

12000 de centrale electrice si uzine care consum mult energie. Aceste sunt responsabile de
aproximativ jumtatea din emisiile de CO2 din U.E. Centralele si uzinele care emit mai putin
CO2 dect sunt autorizate s produc, pot vinde cuantumul nefolosit celor care au rezultate
mai bune. Exist astfel o motivaie de a reduce emisiile. Sistemul asigur de asemenea
prezenta cumprtorilor. Firmele care depesc limitele emisiilor si care nu acoper nevoile
lor, cumprnd drepturile de emisie, trebuie s plteasc amenzi mari. Sistemul de schimb a
cuantumului de emisii permite reducerea emisiilor unde este mai ieftin si, n concluzia,
diminueaz costul operaiei.
Alte msuri constau n ameliorarea randamentul vehiculelor si cldirilor (o izolaie mai
bun reduce costurile de nclzire cu 90 %), de a promova energiile regenerabile precum
vntul, soarele, mareele, biomasa (deeuri de lemn, dejeciile animale, etc..) si geotermie; de a
stpni gazele cu efect de ser halogene folosite n instalaiile de climatizare, de a reduce
emisii de gaz metan care provin de la rampe de gunoi, de a organiza campanii de sensibilizare
a populaiei, de a dezvolta si de a folosi tehnologiile inofensive pentru climat.
Aceste tehnologiile sunt numeroase precum tehnicile de captur a carbonului emis prin
arderea combustiilor fosili. Acest carbon poate fi depozitat apoi n minele dezafectate. Aceast
tehnologie de captur si de stocaj poate permite reducerea emisiilor de CO2 n atmosfer. O
alt tehnologie de viitor este pila de hidrogen. Plecnd de energiile regenerabile, se produce
hidrogen destinat alimentarii pilei de combustibil. Pila de combustibil genereaz curent
electric transformnd hidrogenul si oxigenul n apa.
Pila de combustibil.

3. Msurile luate de marile ntreprinderi


Firmele au un rol important n domeniu luptei mpotriva schimbrii climatice. Au
neles c reducnd gazele cu efect de ser, ocrotesc nu numai climatul, dar reduc costurile lor,
ridic prestigiul lor si se poziioneaz mai bine in fata concurenilor. De exemplu, Asocia ia
European a Constructorilor de Autovehicule japoneze si coreene s-a angajat s reduc
emisiile medii ale vehiculelor vndute n Europa cu 20 % fata de 1995.
Dezvoltarea tehnologiilor curate sprijin pieele si sunt creatoare de locuri de munc.
Datorit programelor de subvenii pentru energiile eoliene n U.E., firmele europene
furnizeaz 80 % din piaa mondial a echipamentelor din sectorul respectiv. In Germania,
energia eolian procur 40 000 de locuri de munc. Dac firmele europene vor reui a
dezvolte rapid aceste tehnologii, desigur c vor deine un avantaj important atunci cnd
cererea va creste.

4. Msuri individuale
Schimbarea climatic este o problem mondial dar fiecare dintre noi poate face ceva.
Trebuie doar s modificm cteva obiceiuri. Calitatea vieii nu este afectat si putem chiar
face nite economii.

Reciclarea: o cutie de bere reciclat consum de zece ori mai putina energie dect
fabricarea sa. Producia hrtiei este mai putin energofag reciclnd hrtia.

Stingei lumina atunci cnd nu este necesar. Folosirea casnic a curentului electric

reprezint 30 % din consumul total. Folosirea becurilor economice: dureaz mai mult si
consum de 5 ori mai putin dect becurile clasice.

Televizorul, calculatorul sau combina muzical n poziia veghe risipete energia.


Un televizor parial stins consum 40 % din energia normal consumat. Dac to i
europenii ar stinge televizorul lor de tot, s-ar realiza o economie echivalent cu consumul unei
tari ca Belgia. Un ncrctor de celular conectat cnd nu este nevoie risipete 95 % de energie.
Doar 5 % este folosit pentru rencrcarea bateriilor.

Trebuie privilegiate aparatele electrice care sunt din clasa A si care garanteaz un
consun optim de energie.

Dac vei construi cas voastr, sa preferai o constructie pasiv cu arhitectur


bioclimatic. Aceste au un consum de mai putin de 15 kwh/m2/an. Aceste case elimina nevoia
de climatizarea activ si amelioreaz confortul vieii.

Avionul este un mare consumator de energie. O curs de avion consum pe cltor, ct


consumul lui casnic anual.

Plantai copaci: cinci copaci absorb o ton de CO2 n timpul vieii lor.

5. Perspective de viitor
Umanitatea este convins de importanta reducerii emisiilor de gaze cu efect de ser.
Este posibil fr s afectm nivelul si calitatea vieii. Trebuie modificate comportamentele si
obiceiurile noastre ca s consumm mai putina energie.
nclzirea planetei n-ar trebuie s depeasc 2C ca s nu genereze perturbri
ireversibile. Ca s nu fie depit acest prag, vor trebui demarate aciuni de anvergur dup
2012, data la care obiectivele protocolului de Kyoto vor trebui s fie atinse.
Probabil c tarile industrializate vor trebui s diminueze emisiile lor de gaze cu efect
de ser de 13 la 30 % pn in 2020, si de la 60 la 80% pn 2050, fat de cota din 1990.
Dezvoltarea tehnologiilor curate va participa desigur la reducerea emisiilor. ns la acest efort
vor trebui sa participe si alte tari precum China si India care au ajuns deja la un prag de
dezvoltare si de poluare important. China este responsabil deja de 15 % din emisii globale
si ar putea s fie chiar anul acesta, primul poluator din lume. Emisiile chineze de dioxid de
carbon vor trece de la 5,6 miliarde de tone la 6,02 miliarde anul acesta, ceea ce reprezint
22% din total mondial.
Schimbarea climatic nu va disprea imediat dar cu ct mai repede o vom lua n
consideraie si vom reaciona, cu att vom putea stpni mai bine viitorul nostru, pstrnd
frumseea si diversitatea planetei noastre pe care s o transmitem copiilor notri.

6. Bibliografie
1 www.wikipedia.org;
2 www.mmediu.ro;
3 www.green-report.ro.