Alctuiete cte o compunere, de 20-25 de rnduri, pentru fiecare fragment dat, n care s justifici faptul c cele dou

texte sunt opere literare.

1) La circ, n Trgul Moilor,

Pe gheaa unui rcitor,
Tria voios i zmbitor
Un pinguin din Labrador.
Grsu, curat, atrgtor
n fracul lui strlucitor
Aa era Apolodor.[]
Dar ntr-o zi Apolodor,
Spre dezndejdea tuturor
A spus aa:-Sunt foaaarte trist!
mi place viaa de corist
Dar ce s fac? Mi-e dor, mi-e dor
De fraii mei din Labrador! [...]

Apoi a plns Apolodor.

Cnd l-a vzut pisoiul Ti
Plngnd cu hohot i sughi
I-a spus:-Prietene, i-a da
Mustaa i codia mea,
A da o litr de caimac,
A da orice s te mpac
Zu, nu mai plnge, te implor!! [...]
Cmila Suzi, cea mai trist,
Plngea cu faa n batist,
Ea i fusese ca o mam
l nvase prima gam.
(Gellu Naum, Cartea cu Apolodor)

2)

Cnd Dumnezeu a fcut toate cele cte sunt pe pmnt, le-a druit fiecaruia cte o culoare. Cnd a facut
zpada, Dumnezeu i-a zis:
- "Pentru c tu umbli peste tot, s-i caui singur i s-i alegi culoarea ce-i place".
Foarte bucuroas c are libertatea de a alege, zpada s-a dus la iarb i i-a spus:
- D-mi i mie din culoarea ta verde att de frumoas!. Dar iarba nu a vrut.
S-a dus atunci mai departe i a rugat un trandafir s-i dea culoarea lui roie i strlucitoare. Dar nici
trandafirul nu a vrut.
A cerut de la viorea culoarea albstruie, ori culoarea galben de la floarea-soarelui. Niciuna nu a ascultat
rugamintea zpezii i nu au vrut s-i mpart culoarea cu ea.
Trist i amrt, zpada ajunge n dreptul ghiocelului, cruia i spune i lui necazul:
- Nimeni nu vrea s-mi dea culoarea sa. Toate m alung i-i bat joc de mine!"
nduioat de soarta zpezii, ghiocelul i-a spus:
- Dac-i place culoarea mea alb, eu o mpart bucuros cu tine!
Zapada primi cu mulumire darul ghiocelului. De atunci, ea poart vemntul alb ca al ghiocelului. Drept
recunotin, zpada l las s-i scoat cporul afar de cum ncepe s se arate primvara. l apr de frig i l
ajut s fie cel mai iubit vestitor al primaverii.
(Legenda zpezii i a ghiocelului)