Au plecat dintre noi n lumea de dincolo, dar sunt mai prezeni ca
oricnd printre noi, att n gnduri ct i n ritualurile dedicate lor. Spiritual, se ntorc acas n fiecare an, de e Crciun sau de e Pate, pentru a mai sta o dat la mas cu cei dragi. De aceea, familiile le acord o importan aparte prin gesturile, practicile i ceremoniile de cinstire a lor, a morilor. nc din Joia Mare, n ntmpinarea sufletelor celor disprui se atern jertfe de coliv, colaci sau chiar ou vopsite ori ncondeiate, pentru ca n Noaptea de nviere cei vii s pregteasc ospul nocturn din cimitir. Astfel, la sfritul slujbei de nviere, enoriaii din mai multe localiti ale Moldovei, nu plecau acas de ndat, ci cu lumnrile aprinse i courile ncrcate cu bucate sfinite, nconjurau biserica de trei ori, i apoi, n frunte cu preotul, se ndreptau spre cimitir. Acolo, lipeau lumnrile pe crucile rposailor, le vesteau i lor bucuria nvierii Mntuitorului i pregteau prima mas de frupt luat, dup un post aspru de 49 de zile, nu acas cum este firesc, ci mpreun cu sufletele morilor, la lcaurile lor de veci. Aterneau pe morminte tergare imaculate, numite mesioare, i puneau pe ele ou roii sau nchistrite, colaci, cozonac i pasc, astfel nct s nu lipseasc nimic de pe masa repauziilor. La sfritul praznicului, familiile lsau cte ceva n rna de pe morminte, ndeosebi ou colorate n galben, despre care se crede c sunt cele mai primite. Huulii din zona Rdui-Suceava ngropau n rna mormntului un ou cu motivul crarea pierdut sau calea rtcit, pentru ca suflerul rposatului prznuit s nu mai gseasc drumul spre cas.