n mitologiile antice, oul este simbolul vieii, al renaterii, cci el a generat
lumina, surs a vieii i ordinii cosmice. n mentalitatea cretin, oul este nsui Iisus Hristos, lumina lumii care renate n fiecare primvar, este nsi viaa de dup moarte care-l ateapt pe fiecare pmntean. Oule de Pati, fie c sunt colorate n rou, albastru, galben sau negru, fie c sunt nchistrite, muncite sau chiclzuite sunt elemente sacre de bunvestire, de purificare, de regenerare i nnobilare a vieii i sunt prezente n toate obiceiurile calendaristice i familiale de peste an. Sunt puse la icoan sau n hrana vitelor, sunt mprite pentru pomenirea celor adormii sau i adun laolalt pe cei vii. n Bucovina este obiceiul ca tatl, capul familiei, s ia un ou sfinit i s-l mpart cu toi ai casei de Pati, cu credina c oricare dintre ei care s-ar rtci peste an va fi n stare s vad chipurile celorlali i astfel s gseasc drumul spre cas. De puterile binefctoare ale oului nu se pot lipsi nici pomii din livezile gospodriilor care, n satul Izvoare din judeul Botoani, erau mpodobii cu ou vopsite sau ncondeiate, ca s fie roditori, prin transferul magic al puterii germinative a oului, s aib rod bun i bogat, i de ce nu, s fie ferii de omizi sau de ali duntori. La Vlcani-Timi, ramuri verzi erau decorate cu ou, iar n Ldeti-Vlcea, oule scrise cu cear erau puse ntr-un pomior (brad) sau ntr-o nchipuire de pom. Aa cum Iisus nvie din mori, cu moartea pre moarte clcnd, aa i natura este datoare s se trezeasc la via i s-i reia ciclul anual.