Managementul aprovizionarii si desfacerii Concept, definitii

Managementul aprovizionarii reprezinta activitatea prin care se asigura

elementele materiale tehnice necesare productiei in volumul si structura care sa
permita realizarea obiectivelor generale in conditii minime si profituri cat mai
mari.
Achizitionarea reprezinta actiunea de angajament financiar de cumparare de
resurse materiale sau produse fiind o tranzactie monetara efectiva.
Aprovizionarea in raport cu achizitionarea are un continut mult mai larg.
Achizitionarea este precedata de stabilirea necesarului si momentului de
cumparare, moment in care intervine cererea sau comanda urmata de negocierea
conditiilor necesare finalizata de aducerea efectiva a resurselor materiale prin
respectiva societate.
Alimentarea reprezinta actiunea de finalizare a proceselor de aprovizionare
prin trecerea in consum a resurselor materiale reduse fie prin afara intreprinderii fie
din interiorul acesteia si trecerea resurselor materiale din depozite pana la
prelucrari.
Managementul desfacerii produselor reprezinta activitatea prin care se
asigura vanzarea rezultatelor productiei, aceasta activitate implica stabilirea cailor,
formelor si modalitatilor prin care urmeaza a fi vandute produse fabricate si a
pietelor care pot constitui sfera de desfacere.
Prin desfacerea produselor se incheie practic circuitul economic al
intreprinderii.
Managementul aprovizionarii, componenta a functiunii comerciale a
intreprinderii are ca obiectiv principal asigurarea completa si complexa a unitatii
economice cu resurse materiale si tehnice corespunzatoare calitativ la locul si
termenele solicitate cu cost minim.
Pentru realizarea acestui obiectiv se desfasoara mai multe activitati:
_ identificarea si stabilirea volumului resurselor energetice si necesare desfasurarii
activitatii;
_ fundamentarea tehnico-economica a planului si celui de aprovizionare;
_ dimensionarea consumurilor materiale si energetice pe baza documentatiilor
tehnico-economice;
_ elaborarea de bilanturi materiale si energetice;

_ dimensionarea pe criterii economice a stocurilor;

_ prospectarea pietei interne si externe;
_ alegerea resurselor materiale si a echipamentelor tehnice;
_ alegerea furnizorilor;
_ negocierea si contractarea cu furnizorii;
_ urmarirea si controlul derularii contractelor;
_ analiza periodica a stadiului materialului si celor tehnice;
_ asigurarea conditiilor de primire receptie;
_ asigurarea spatiilor de depozitare si dotarea lor corespunzatoare;
_ organizarea sistemelor de servire a productiei conform cu programul de
fabricatie;
_ controlul evolutiei stocurilor;
_ urmarirea si controlul utilizarii resurselor spre destinatie;
_ selectarea si angajarea unui personal competent.
Subsistemul aprovizionarii are rolul de sursa de informare strategica care
decurge din raporturile sale cu piata din amonte.
Rolul strategic asigura necesarul de resurse materiale pe TM, TL si TS,
asigura informatii cu privire la caracteristicile si ofertele pe piata, asigura
credibilitatea intreprinderii pe piata si contribuie la consolidarea imaginii acesteia
pe piata.
Importanta subsistemului material si cu echipamente tehnice rezida si din
aceea ca prin aceasta se asigura resursele materiale care au o importanta pondere in
costul de productie; uneori ajung la 50% sau chiar 80% din masa produsului.
In practica se apreciaza tot mai mult ca activitatea de aprovizionare
reprezinta un centru de profit sin u un centru de cheltuieli.
Centrul de profit este acea veriga organizatorica a intreprinderii care poate sa
isi controleze atat intrarile cat si iesirile[1].
Subsistemul a evoluat astfel:
1.Faza de pasivitate
Activitatea de aprovizionare a fost apreciata ca fiind subordonata sistemului
de productie.
2.Faza de autonomie
Incepe sa isi elaboreze strategiile de optimizare la nivelul subsistemului propriu.

3.Faza de participare
Incepe sa puna la dispozitie informatiile date si analizele proprii pentru
elaborarea strategiilor de dezvoltare a intreprinderilor.
4.Faza de integrare
Acest subsistem participa efectiv la fundamentarea strategiei de dezvoltare a
intreprinderii.
Managementul desfacerii productiei industriale ca si componenta a
functiunii comerciale are ca obiective :
_ vanzarea produselor din profilul de activitate in conditii de eficienta;
_ elaborarea studiilor in vederea asigurarii portofoliului de comenzi si a
contractelor comerciale;
_ colectarea comenzilor emise de clienti si constituirea portofoliului de comenzi;
_ elaborarea planului si a programelor de livrare sau organizare a produselor
contractate;
_ urmarirea stadiului de executie a produselor in procesele de fabricatie;
_ crearea/modernizarea retelei proprii de desfacere;
_ organizarea unei retele proprii de servire;
_ extinderea relatiilor de vanzare pe baza de comenzi, conventii si contracte;
_ constituirea unor stocuri de desfacere optime;
_ asigurarea unor conditii rationale de depozitare si de formare a loturilor de
livrare;
_ informatizarea sistemelor de gestiune a stocurilor;
_ organizarea activitatilor operative de livrare-vanzare a produselor finite;
_ urmarirea derularii operative a livrarilor catre clienti;
_ coordonarea si controlul activitatilor de depozite;
_ organizarea nationala a activitatilor de informare sistematica asupra
comportamentelor produselor fabricate si livrate la clienti.