Sunteți pe pagina 1din 14

Universitatea Politehnica din Bucureti

Facultatea de Inginerie Mecanic i Mecatronic


Specializarea Optometrie Avansat

Optometrie Comportamental
- Proiect Probleme oculare la nou nscui i copii
- cauze i remedii -

Coordonator tiinific:
Prof. Despina Duminic
Masterand:
Munteanu Maria

Bucureti, 2017

Cuprins
Cum i cnd se dezvolt ochii unui bebelu.................................................................................3
La natere.....................................................................................................................................3
La 3 luni.......................................................................................................................................4
La 4 luni.......................................................................................................................................5
La 6 luni.......................................................................................................................................6
La 8 luni.......................................................................................................................................6
La 12 luni.....................................................................................................................................7
Claritatea imaginii la vrste diferite ale copilului......................................................................8
Afectiuni ale ochilor frecvente la precolari..............................................................................11
Activiti care pot mbunti coordonarea motricitii fine a ochilor..................................12
Pentru a mbunti convergena i capacitatea de a lucra la distane mici...............................12
Pentru a mbunti fixarea sau capacitatea ochilor de a urmri i a menine atenia asupra
obiectelor stabile i n micare...................................................................................................12
Pentru a mbunti memoria vizual.........................................................................................12
Pentru a mbunti discriminarea vizual.................................................................................13
Bibliografie...................................................................................................................................14

Probleme oculare la nou nscui i copii


- cauze i remedii
Cum i cnd se dezvolt ochii unui bebelu
n perioada intrauterin, ochii ncep s se dezvolte nc de la dou
sptmni dup ce a avut loc concepia. n urmtoarele patru sptmni se
formeaz structura majora a ochiului. n acest timp, ochiul ftului este
deosebit de vulnerabil. De exemplu, dac mama consum droguri sau devine
infectat cu pojar, ochiul poate suferi malformaii sau deteriorare.
Pe parcursul ultimelor apte luni de sarcin ochiul continu s creasc
i s se maturizeze i se formeaz legatura nervoas, ochi-creier, ceea ce
inseamn c se dezvolt nervul optic.
Chiar din perioada sarcinii, bebeluii pot s fac diferena dintre lumin
i ntuneric.
La natere
La natere, ei pot s disting formele urmrind liniile de mbinare
dintre lumina i ntuneric. Apoi, la cteva sptmni percep i prima dintre
culorile primare: rou.
Ochiul unui copil este de aproximativ 75% din dimensiunea ochiului
unui adult. n timpul primilor doi ani de via, nervul optic, funcia vizual i
structurile interne continu s se dezvolte.
Etape de dezvoltare
Bebeluul poate vedea cel mai clar lucrurile, cnd sunt aproximativ la 20-35 cm de ochii
lui, cum ar fi faa mamei, atunci cand il ine aproape de aceasta. Feele oamenilor par a fi
lucrurile de care bebeluii sunt interesai cel mai mult, de aceea ei tind s se holbeze la oameni
pentru o perioada de timp destul de mare, dar ei nu pot recunoaste un chip de la inceput. Nou-

nscuii pot vedea, de asemenea, lucruri care sunt mai ndepartate i s-ar putea uita ctre o surs
de lumin puternic (cum ar fi lumina de la o fereastra). Nou nscuii sunt mai capabili de a
vedea culori contrastante strlucitoare dect culori pale. De asemenea ei pot observa pe cineva
care trece prin camera lor, dar oamenii i lucrurile care sunt departe vor fi n continuare neclare
pentru ei.
Probleme vizuale ce pot aparea
Nou-nscuii nu au, inca, un bun control asupra ochilor asa ca in cazul in care se observ
ca uneori, ochii bebelusului par sa se impreuneze, pentru o clipa, in timp ce acesta se uita in jur,
nu e motiv de ingrijorare, este ceva perfect normal. In cazul in care se observ o neregularitate la
ochii bebelusului mai tot timpul, acest lucru trebuie sa fie verificat de catre un medic specialist.
Este recomandat s se dea bebeluului lucruri interesante la care sa se uite, dar numai un singur
lucru la un moment dat. Cea mai buna jucarie pentru nou-nascuti, pe care sa o exploreze, este
chipul parintilor.

La 3 luni
Pana la aproximativ 2 luni repereaza, de obicei, lucruri, cum ar fi o fata (tin ochii atintiti,

in timp ce ei se uita).
Etape de dezvoltare
Dupa aceasta varsta vor urmari lucrurile in miscare pentru o vreme. Apoi vor incepe sa
recunoasca fetele, mai ales fata mamei lor. Ei inca vad lucrurile care se apropie mult mai clar
decat lucruri care sunt mai departe, dar vor arata interes deosebit spre cele indepartate. Bebelusii
arata ca te vad prin ras sau printr-o fata zambitoare sau se opresc din ceea ce fac ca sa se uite la
tine.
Viziunea lor la distanta devine din ce n ce mai clara si ei pot urmari cu ochii in timp ce o
persoan se deplaseaz prin camera. Ei vor incepe sa se uite cu atentie la ceva care este aproape
si, in curand vor dori sa ajunga si sa-l atinga. Acesta este inceputul de coordonare ochi-mana
(modul in care sunt capabili de a-si controla miscarile).

Ce se poate face
La aceasta varsta este important ca mamica si taticul sa se joace cu bebelusul mimand
fete haioase, dar si sa-l lase pe bebelus sa-si exploreze manutele, picioarele.

La 4 luni
La aproximativ 4 luni, bebelusii pot incepe sa intinda manutele spre lucruri pe care le

vad, si, in curand ei pot intelege ca le pot atinge si se pot uita atent la ele.
Etape de dezvoltare
Acum sunt capabili sa priveasca oameni si lucruri care se misca destul de repede si se vor
uita in jur pentru a vedea lucruri interesante. La aceasta varsta au nevoie de lucruri mai
interesante de a privi atunci cand sunt acasa.

Probleme vizuale ce pot aparea


In cazul in care ochii lor par a nu fi la locul lor in mare parte din timp, acest lucru trebuie
sa fie verificat de catre un medic. Uneori, "ochiul fugit" poate duce la strabism, o boala din ce in
ce mai des intalnita in randul copiilor mici.
Ce se poate face
Ei vor asculta cuvintele cu grija acum, si acestea vor contribui la dezvoltarea limbajului.
Este important sa se pronune numele lucrurilor pe care le poate vedea, cum ar fi mainile,
piciorusele lui, haine, scutece, baie si jucarii in timp jocului cu ele.

La 6 luni
Pana la 6 luni copiii incep sa utilizeze ochii lor bine, impreuna. Acest lucru inseamna ca

ei vad lucrurile in 3 dimensiuni (ei sunt capabili de a vedea cat de departe sunt lucrurile, precum
si care este forma lor).
Etape de dezvoltare
Deoarece ei pot incepe sa aproximeze distanta, vor fi capabili sa ajunga la o multime de
lucruri pe care le vad si, de obicei, le vor lua in gura (vor sa simta si gustul lor). In curand vor
incepe sa se uite mai atent la lucruri, la transformarile din jur, sa observe modul in care-si
schimba forma. Ei vor fi permanent in alerta, urmarind ce se intampla in jurul lor, vor intoarce
des capul, astfel incat sa poata vedea lucruri care se deplaseaza in spatele lor.
Ce se poate face
Acum sunt capabili, de asemenea, sa se uite la poze pentru cateva secunde, asa ca ar fi
momentul sa i se arate carticele. Cel mai bine este sa se inceap cu imagini clare, simple,
realizate prin culori stralucitoare.

La 8 luni
Bebelusii pot vedea lucruri destul de clar si si-au dezvoltat destul de bine coordonarea

ochi-mana. La aceasta varsta daca vor ceva, il localizeaza se duc la acel lucru, il iau si il
exploreaza cu privirea.
Etape de dezvoltare
Unele lucruri vor ajunge in continuare in gura lor, dar ei vor petrece de multe ori mai
mult timp in cautarea a lucruri noi si interesante. Daca va fi schimbat locul unor jucarii sau
lucruri pe care bebelusul le-a explorat, se poate observa ca se va duce in acel loc, si daca nu-l
gaseste il va cauta cu privirea in jur. Bebelusii isi recunosc acum, in mod clar, mama lor si alte
persoane. Pentru un timp copilul poate arata, in mod evident, ca vrea sa fie in cea mai mare parte
din timp cu mama, si se va uita la alte persoane, apoi isi va intoarce capul, mai ales daca aceea
persoana tinde sa se apropie de mamica lui.

Ce se poate face
I se pot arta lucrurile si numele acestora, dar i pe cele din casa si de afara, nu numai din
camera bebelusului.

La 12 luni
La varsta de un an, bebelusii pot recunoaste oamenii in mod clar, atunci cand acestia sunt

la cativa metri distanta si majoritatea copiilor, la aceasta varsta au inceput sa foloseasca cuvinte
pentru lucrurile pe care le pot vedea, in special "mama" si "tata".
Etape de dezvoltare
Viziunea lor 3D este buna acum, o abilitate foarte utila atunci cand acestia invata sa
mearga. Cartile si imaginile devin mai interesante, dar numai pentru cateva secunde, oamenii si
alte obiecte in miscare sunt inca lucrurile pe care ei il considera cel mai interesante.

Claritatea imaginii la vrste diferite ale copilului


Intre 6 si 8 luni, cei doi ochi ar trebui sa se focalizeze in mod egal
asupra obiectelor din jur. De asemenea, majoritatea copiilor incep acum sa
mearga de-a busilea, astfel continuandu-se coordonarea privirii cu miscarile
mainilor, picioarelor si a intregului corp.
Dupa varsta de 1 an, atat coordonarea privirii cu miscarile intregului
corp, cat si perceptia adancimii sunt bine dezvoltate. Aceste capacitati pot f
perfectionate prin jocuri care implica diversele simturi: aratarea cu degetul,
apucarea, prinderea, aruncarea si punerea la loc a obiectelor. Cu toate ca
acuitatea vizuala, stereopsisul si fuziunea sunt dezvoltate probabil in jurul
varstei de 4 luni, ele nu sunt stabilizate ferm pana la varsta de 8 ani.
Cu cat pacientul este mai tanar, cu atat functiile lui vizuale sunt mai
vulnerabile.
Deteriorarea si supresia acuitatii vizuale apar in special la un pacient
care a dezvoltat strabism pana la varsta de 5 ani si extrem de rar, dupa
varsta de 8 ani. De altfel, pacientii cu varsta mai mica de 8 ani sunt
considerati cu imaturitate vizuala.
Privind din acest punct de vedere, orice anomalie a sistemului vizual
care interfereaza cu claritatea imaginii care se formeaza pe fovee sau orice
deviere de la alinierea normala a axelor oculare care interfereaza cu vederea
binoculara normala poate cauza o deteriorare permanenta a sistemului daca
nu

este

tratata

la

persoana

cu

imaturitate

vizual.

Odata cu maturizarea sistemului vizual, dupa varsta de 8 ani, vederea


este stabilizata pe viata si ambliopia nu apare decat in cazul unei deteriorari
organice ale sistemului vizual. Stereopsisul si fuziunea sunt de asemenea
puternic consolidate in jurul varstei de 8 ani, dar deteriorari ocazionale ale
functiilor binoculare pot aparea dupa o intrerupere prelungita la cei cu

maturitate vizuala. Pentru a se corecta la timp anomalii care pot afecta


vederea copilului, este bine ca primul consult oftalmologic sa fe efectuat
intre 1 si 3 ani sau imediat dupa nastere la copilul cu antecedente
oftalmologice in familie.
Experienele pe care le triete copilul n primii ani de via creeaz
bazele dezvoltrii educaionale i a vieii de adult. Vederea este nvat i
dezvoltat pe baza acestor experiene.
Vederea se dezvolta diferit la fiecare copil si depinde de activitatile pe care le intreprinde,
precum si de varsta lor. Unii prescolari incepand cu varsta de 3 ani pot pedala o tricicleta foarte
usor. Acest lucru inseamna ca ei stapanesc cu finete coordonarea complexa ochi-mana necesara
pentru a pedala, a carmui tricicleta si a se uita in acelasi timp si pe unde merge.
Alti prescolari insa nu reusesc cu atata facilitate sa faca acest lucru. Desi poate sa nu
insemne nimic in neregula cu micutul, este bine ca prinii s se asigure c acesta nu are nicio
problema de vedere.
Problemele de vedere sunt greu de sesizat la copilul mic, ceea ce face ca vizitele
oftalmologice periodice sa fie cruciale pentru sanatatea lui oculara, prezent i viitoare. Copilul
nu stie de multe ori s spuna verbal ca nu vede bine sau ca are o jena la ochi. De aceea, este
indicat sa se urmreasc cu atentie si sa se cunoasc 7 dintre cele mai frecvente simptome ale
problemelor de vedere la copii, pentru a se lua la timp msurile necesare de corectare a lor.
1. nclinirea capului atunci cnd copilul se uit mai atent la ceva. Este un semn de
dezechilibru muscular al ochilor sau de strabism. Copilul recurge la aceste gest, deoarece
vede dublu, dac privete drept, iar nclinarea uoar a capului l ajut s-i clarifice puin
vederea.
2. Acoperirea cu mnua sau nchiderea unui ochi n timpul privitului la TV.
3. Lcrimatul n exces. Acesta poate avea mai multe cauze: conjunctivit, leziune
corneean, lagoftalmie paralitic (o boala n care pleoapele nu se nchid complet pe
timpul nopii i determin apariia uscciunii ochilor) etc.

4. Frecatul ochilor. Majoritatea copiilor se freac la ochi atunci cnd sunt obosii sau le
este somn. Dac ns o face foarte des, este un semn clar de o oboseal a ochilor, indus
cel mai probabil de efortul pe care copilul l face pentru a compensa deficitul de vedere.
5. Fotosensibilitatea. Copiii care sufer de exotropie, un tip de strabism, nu suport
expunerea la lumin puternic.
6. Nevoia de a ine foarte aproape de ochi crile cu imagini sau pe cele de colorat.
7. Durerile frecvente de cap. La copii, acestea au ntr-adevr mai multe cauze i explicaii,
dar printre ele ns se numr i afeciunile oftalmologice.
De asemenea, evitarea activitatilor care necesita vedere de aproape, ca de exemplu
coloratul sau cititul, precum si a celor care solicita vederea in departare ca de exemplu jocul cu
mingea pot fi asociate cu afectiuni de vedere.

Afectiuni ale ochilor frecvente la precolari

Presbitia/Prezbitism este o afectiune comuna care conduce la strabism; reprezinta


micsorarea puterii de acomodare a ochiului;
Strabismul cauzat de necorectarea prezbitismului; purtarea ochelarilor sau a lentilelor
de contact poate corecta vederea, fara a fi necesara interventia chirurgicala;
Astigmatism deformarea imaginii din cauza faptului ca raza de curbura a ochilor este
deformata; copilul vede o alungire a inaltimii sau a latimii;
Hipermotropia este un ochi care are nevoie de acomodare atunci cand priveste
departe, ceea ce poate duce la oboseala accentuat.

Antrenamentul vizual
Antrenamentul vizual este un proces n etape, bazat pe dezvoltarea unei serii de activiti
i procedure pe care pacientul trebuie s le execute de-a lungul timpului pentru a permite
dezvoltarea unui process vizual mai eficient i elaborate. Antrenamentul vizual dureaz 6-12 luni
pn la finalizare, cu edine de lucru sptmnale de cte 40-50 minute i se efectueaz att sub
supravegherea optometristului, ct i individual.

Activiti care pot mbunti coordonarea motricitii fine a ochilor

Pentru a mbunti convergena i capacitatea de a lucra la distane mici

1. I se d copilului un pai de but ntr-o mn, iar n cealalt mn un fir de spaghete nefiert.
Copilul trebuie s priveasc atent n timp ce i aduce minile n dreptul feei sale i
introduce ncet spagheta n pai. Se repet de zece ori. Acest exerciiu se face o dat sau de
dou ori pe zi.
2. Se ofer copilului fluiere de jucrie cu bule, care au pri mobile atunci se sufl. Ele
incurajeaz copilul s-i apropie ochii pentru a viziona mai bine.
3. Se recomand proiectele artizanale care provoac i motiveaz copilul, cum ar fi proiecte
de ambarcaiuni pe mare, care nu sunt prea scumpe.

Pentru a mbunti fixarea sau capacitatea ochilor de a urmri i a menine atenia


asupra obiectelor stabile i n micare

1. I se d copilului o mainu cu care s fac o curs n form de opt, pe o tabl sau pe


podea.
2. Se recomand jocul de tenis, fie cu rachetele sau cu minile.
3. Copilul sare pe o mini-trambulin, n timp ce prinde sculei mici i i arunc pentru a
atinge anumite inte din jurul camerei.

Pentru a mbunti memoria vizual

1. Jocuri de concentrare, n care copilul trebuie s ntoarc cte o carte i s gseasc


perechea. Acest exerciiu inva copilul s dezvolte strategii bune de memorie vizual.
2. Jocul Ce este diferit?. Se pun trei obiecte pe mas, copilul inchide ochii n timp ce
altcineva schimb un obiect. Atunci, copilul trebuie s identifice obiectul schimbat.
Pentru o cretere a abilitilor, se pot utiliza mai multe obiecte.

3. Se pune pe mas o tav plin cu obiecte pe cre copilul trebuie s le priveasc atent timp
de 30 de secunde, dup care tava se acopera. Copilul trebuie s scrie sau s spun
obiectele pe care i le amintete. Este o activitate de grup distractiv.

Pentru a mbunti discriminarea vizual

1. Jocul Ce este diferit in imagine?

Folosirea acestor jocuri-exerciii de educaie vizual se realizeaz pe baza unui plan de


intervenie personalizat.
Jocurile prezentate mai sus reprezint o parte din exerciiile pe care copiii le pot realiza la
clinicile specializate sau acas.
Exercitiile ortoptice computerizate pentru imbunatatirea vergentei precum si cele pentru
recuperarea ambliopiei reprezinta ultimele noutati in domeniu. Exista posibilitatea tratamentului
computerizat in clinica sau acasa, unde medicul curant poate urmari evolutia pacientului prin
intermediul conexiunii Internet.

Bibliografie

1. Suport de curs Optometrie Comportamental

2. http://sanatate.bzi.ro/dezvoltarea-vederii-la-copil-2143
3. http://www.qbebe.ro/bebelusul/dezvoltarea_bebelusului/ochii_bebelusului
%3A_etape_de_dezvoltare_si_ingrijire
4. http://www.copilul.ro/copii-3-6-ani/sanatate/Semne-care-indica-probleme-de-vedere-lacopii-a7199.html#Semne_alarmante_care_indica_probleme_de_vedere_la_prescolari
5. http://www.copilul.ro/copii-2-3-ani/sanatate/Probleme-de-vedere-la-copii-10-semnealarmante-a10167.html
6. http://www.totuldespremame.ro/copilul-tau/sanatate/copiii-problemele-de-vedere
7. http://www.pediastaff.com/blog/ot-corner-ideas-for-improving-visual-perception-18884

S-ar putea să vă placă și

  • L3 Semnalul EMG
    L3 Semnalul EMG
    Document4 pagini
    L3 Semnalul EMG
    Maria Jalbă
    Încă nu există evaluări
  • 5
    5
    Document7 pagini
    5
    Maria Jalbă
    Încă nu există evaluări
  • Matritarea
    Matritarea
    Document17 pagini
    Matritarea
    Maria Jalbă
    Încă nu există evaluări
  • Aparat Dentar
    Aparat Dentar
    Document13 pagini
    Aparat Dentar
    Maria Jalbă
    Încă nu există evaluări
  • Cartea Nuntii
    Cartea Nuntii
    Document8 pagini
    Cartea Nuntii
    Maria Jalbă
    Încă nu există evaluări
  • Eminescu
    Eminescu
    Document1 pagină
    Eminescu
    Maria Jalbă
    Încă nu există evaluări