INTREBARI LA TEST

MATERIALE DE CONSTRCII II

25. Priza ipsosului ncepe cnd acul aparatului Vicat nu mai

patrunde pe intreaga suprafata in pasta ci pentru max 30
mm.

1. Lianii care se ntresc n mediu uscat, umed sau sub ap i

dup ntrire rezist la aciunea apei sunt liantii hidraulici.

26. Ipsosul cu priza terminat are rezistena maxim la 7 zile.

2. Lianii obinui la temperaturi mai mici dect temperatura de

apariie a topiturilor pariale sunt liantii neclincherizati.

27. Ipsosul celular este obinut prin amestecarea ipsosului de

constructii cu substante generatoare de spuma sau gaze.

3. Lianii care se ntresc doar n mediu uscat i dup ntrire nu

rezist la aciunea apei sunt liani aerieni(nehidraulici).

28. Prin arderea gipsului la 800-1000 0C se obine ipsosul de

pardoseala.

4. Lianii obinui la temperaturi mai mari dect temperatura de

apariie a topiturilor pariale sunt lianti clincherizati.

29. Pentru obinerea varului gras materia prim este calcarul

5. Argila este un liant nehidraulic natural.

6. Varul gras este liant nehidraulic artificial.
7. Varul hidraulic este liant unitar neclincherizat.

30.Arderea materiei prime la obinerea varului se realizeaz la

1100-1200 grade.
31. Varul hidraulic se obine prin arderea materiei prime
impurificate cu silicati.
32.

8. Ipsosul este liant nehidraulic artificial.

Varul supraars n raport cu varul

reacionabilitate fa de ap mai mica.

ars

prezint

9. Cimentul magnezian este liant nehidraulic artificial

33. La groapa de stins var se zidesc numai peretii

10. Cimentul silicatic este liant hidraulic unitar clincherizat.

34. Pentru stingerea varului praf apa de stingere este la

temperatura camerei.

11. Cimentul aluminos este liant hidraulic unitar clincherizat.

35.

12. Particulele de argil se comport ca niste macro-anioni

Starea
varului
past
cu
exces
este:suprasaturata.,stare de sol(lapte de var)

de

ap

13. Particulele de argil au caracter puternic hidrofil.

36. Priza la var are loc:niciodata

14. Variaia umiditii confer argilei variatia plsticitatii si

modificari importante de volum.

37. Reacia varului nestins cu apa este cu degajare de caldura

38. Varul stins se ine n groapa de var cel puin 2 saptamani

15. Stabilizarea prin schimb ionic se bazeaz pe adsorbtia

selectiva a cationilor,respectiv pe capacitatea diferita de
hidratare a acestor cationi.

39. Varului past este

un sistem de substan de
tip:suprasaturata(stare de sol)caloid

16. Stabilizarea cu degresani a argilei produce: reducerea

plasticitatii si marirea frecarilor interne.

40. Starea varului past cu coninut redus de ap este: stare de

gel

17. Stabilizarea cu ciment are ca efect: cresterea rezistentei

amestecului de argila.

41. ntrirea varului are loc prin: deshidratare si recarbonatare

18. Ipsosul se obine prin: deshidratarea partiala a gipsului.

42. Materia prim pentru obinerea cimentului magnezian

este:magnezita

19. Ipsosul se obine prin ardere la temperatura: de 150-200

grade celsius.

43. Cimentul magnezian presupune amestecarea oxidului de

magneziu cu: clorura de magneziu

20. Fa de ghips solubilitatea ipsosului este: mai mare.

44. Materia prim folosit pentru obinerea cimenturilor

silicatice este: amestecul de calcar si argila

21. Priza ipsosului este terminat cnd acul aparatului Vicat nu

mai patrunde in pasta de ipsos.
22. n timpul prizei i ntririi ipsosul prezint: expansiune.

45. Compuii specifici lianilor silicatici clincherizai se

formeaz pn la temperatura de:1450 grade
46. Proporia de CaO din lianii silicatici este de :58-68%

23. Prin arderea gipsului la 600-7500C se obine: cimentul de

anhidrid.

47. Proporia de Al2O3 din lianii silicatici este de :5-20%

24. Prin arderea gipsului la 100-1200C i 3atm presiune, se

obine: ipsosul de mare rezistenta.

48. Proprietile cimentului silicatic sunt influenate de:

compozitia oxidica si raporturile in care se gasesc acesti
oxizi.
49.

Adaosul de ghips la mcinarea

favorizeaz:intarzierea prizei cimentului

clincherului,

50. Din compuii mineralogici ai cimentului prezint reacie

slab cu apa i este srac energetic: belitul
51. Compuii specifici lianilor silicatici neclincherizai se
formeaz pn la temperatura de:1300 grade
52. Coninutul de argil ca impuritate la obinerea varului
hidraulic este: 6-30%
53. Caracterul hidraulic al varului hidraulic este dat
de:ponderea Ca(OH)2 cat si ceilalti componenti mineralogici
54. Proporia de SiO2 din lianii silicatici este de :19-24%
55. Prezena CaO n exces n compoziia cimentului este:
nociva,producand expansiune
56. Din compuii mineralogici ai cimentului prezint reacie
puternic cu apa i este bogat energetic: C3A(celitul II)
57. Reaciile specifice lianilor silicatici sunt: coroziunea(de tip
I,II,III)
58. n urma reaciilor cu apa se formeaz produi de reacie sub
form de: geluri de consistenta moale si saruri de calciu
solubile.
59. Aluminaii de calciu din pasta de ciment sunt: compusi care
dau rezistenta la coroziune,rezistenta initiala mare si
intarire rapida,

69. Clincherul se menine n hala de clincher:2 saptamani

70. La descrcarea din cuptor clincherul de ciment se rcete:
brusc
71. Coninutul aproximativ de silicai din cimentul silicatic
este:18-25%
72. Coninutul aproximativ de aluminai din cimentul silicatic
este:5-10%
73. Adaosul de gips din ciment are rolul de: intarzia inceputul
prizei.
74. La amestecarea compuilor mineralogici ai cimentului cu
apa, cea mai mare cldur de hidratare o are :celitul
I,celitul II
75. Dintre compuii mineralogici ai cimentului, cea mai bun
comportare la gelivitate o are:
76. La amestecarea compuilor mineralogici ai cimentului cu
apa, cea mai mare vitez de hidratare o are:C3A(celitul II)
77. Dintre compuii mineralogici ai cimentului cele mai mari
rezistene dau: C3S(alitul)
78. Dintre compuii mineralogici ai cimentului cea mai bun
comportare la tratament termic o are: alitul
79.

60. Alumina hidratat din pasta de ciment, este: un compus care

se obtine intr-o faza incipienta a reactiei de hidratare si la
temperaturi mai mari de 30 de grade este produs de reactie
alaturi de o reducere corespunzatoare de volum.
61. Faza de la amestecarea cimentului cu apa cnd se formeaz
geluri i cristale diverse i se produce un nceput de
rigidizare al pastei, este: inceputul prizei

Coroziunea pietrei de ciment caracterizat prin

decalcifierea componenilor i transformarea lor n
amestec de geluri moi ce se pot spla este de: tip I

80. Coroziunea de tip III produce la cimenturi: expansiunea

datorita formarii unor compusi cristalizati cu un numar
mare de molecule de apa
81. ntr-un ciment compozit adaosul depete: 5%

62. Granulele de ciment se hidrateaz: incomplet,hidratarea

totala nu se realizeaza niciodata.

82. Fa de cimentul silicatic cimentul aluminos are rezistena

la coroziune: mai mare

63. Silicaii de calciu din pasta de ciment sunt: componentii cei

mai importanti care influenteaza priza ,intarirea cimentului
si rezistentele sale mecanice.

83. ntrirea de tip ceramic a petrei de ciment aluminos are loc

la temperaturi de: 500 grade

64. Hidroxidul de calciu din pasta de ciment este: var stins

65. Ferita hidratat din pasta de ciment, este :
66. Faza de la amestecarea cimentului cu apa cnd gelurile se
usuc i se contract datorit suciunii interne, crescnd
volumul de geluri ce include formaiunile cristaline, este:
sfarsitul prizei.
67. Faza de la amestecarea cimentului cu apa, cnd aceasta se
evapor i gelurile se usuc i se contract datorit suciunii
interne i se manifest fenomenul lor de mbtrnire, este:
perioada de intarire.
68. Varul hidraulic la amestecarea cu apa d reacii:
Specifice liantilor hidraulici cat si specifice liantilor
nehidraulici(stingerea varului)
69. Dintre varurile hidraulice, nu conine CaO liber:varul
roman

84. Adaosurile care nu prezint capacitate proprie de ntrire,

dect n prezena unui activator sunt: adaosuri hidraulice
85. Zgura de furnal i cenua de termocentral sunt adaosuri:
cimentoide
86. Argila i bauxita calcinat, zgurile i cenuile acide sunt
adaosuri:artificiale
87. n simbolizarea cimenturilor compozite uzuale literele S, V
i L reprezint:zgura,cenusa,calcar
88.

Coroziunea pietrei de ciment caracterizat prin

decalcifierea componenilor concomitent cu formarea de
geluri ale substanei agresive, suprapuse peste cele ale
pietrei de ciment este de: tip II

89. ntr-un ciment unitar proporia de clincher depete: 95%

90. Cimentul aluminos se comport bine la temperaturi:scazute

91. Rezistena la coroziune a cimentului aluminos este

determinat de: hidroxidul de aluminiu care ofera
compactitate si rezistenta la gelivitate si de intarirea de tip
ceramic
92. Adaosurile care n amestec cu apa prezint capacitate
proprie de ntrire sunt: cimentoide
93. Caracterizarea activitii chimice a unui adaos cimentoid se
face prin: indicele de bazicitate
94. Tuful vulcanic, diatomitul, tripoli etc. sunt adaosuri:
naturale
95. n simbolizarea cimenturilor compozite uzuale literele A i
B reprezint: varianta de amestec
96. Partea activ din beton este:liantul si apa
97. n betonul de ciment conlucrarea ntre agregat i matrice
este:fizica
98. Concentraia soluiilor formate din beton fa de cele din
pasta de ciment este: mai mica
99. Mrirea raportului A/C necesar umectrii granulelor de
agregat are influene pozitive asupra: lucrabilitatii
amestecului
100. Caracteristicile betonului vor fi influenate de porozitate
prin: reducerea rezistentei
101. Prezena porilor capilari n beton va influena
caracteristicile acestuia:influenteaza toate caracteristicile
betonului
102. Cantitatea de ap de amestecare din beton fa de pasta de
ciment este: mai mica
103. Adeziunea piatr de ciment-agregat va influena
proprietile betonului:in timp,cedarea la eforturi se face la zona
de contact intre matrice si agregat
104. Pentru mbuntirea rezistenei betonului n ce privete
fisurile i microfisurile de contracie: trebuie reduse
deoarece constituie defecte
105. Adeziunea pietrei de ciment la agregat se realizeaz prin:
ancorarea mecanica si epitaxie(in lipsa epitaxiei
fenomenele determinate de tensiune a superficiala pot
determina legaturi)
106. Adeziunea matrice-agregat la beton este influenat de
rugozitatea agregatului:nu trebuie ignorata,in cazul cresterii
procentului de agregat grosier creste si aderenta matrice
agregat.
107. Adeziunea matrice-agregat la beton este influenat de
natura cimentului:prin natura produsilor sai de hidratarehidroliza,influenteaza capacitatea de a forma interfete
coerente sau semicoerente
108. Un beton are o bun lucrabilitate dac:este omogen si usor
de pus in opera,ajunge la gradul de compactare necesar cu
consum mecanic cat mai mic

109. Tendina betonului de a se deforma sub aciunea greutii

proprii msoar: consistenta
110. Gradul de compactare necesar la beton se realizeaz
prin:metoda Waltz
111. Segregarea invers presupune:la betoanele slabe si fluide
scurgerea mortarului la partea inferioara a cofrajului,in
partea superioara ramanand o structura macropoaroasa
112. Aerul oclus este aerul din beton care este antrenat la
amestecare, iar dup compactare:ramane udb forma de pori
dispersati
113. Coninutul maxim de aer antrenat din betoane este:intre
5-7%.
114. Coninutul mare de pri fine din agregat impune:cresterea
cantitatii de apa
115. Dozajul de ap din beton poate fi influenat de:proveniente
si natura agregatului,forma si aspectul acestuia si de
conditiile de turnare si compactare
116. Pentru mbuntirea compactitii betonului n ce privete
porii de aer oclus:daca depasesc 7%,micsoreaza
compactitatea,deci procentul de aer oclus trebuie redus
117. Pentru mbuntirea gelivitii betonului n ce privete
porii de gel:gelivitatea nu influenteaza betonul proaspat
118. Adeziunea matrice-agregat la beton este influenat de
raportul A/C:poate mari sua micsora coeziunea
amestecului proaspat de beton si odata cu aceasta
omgenitatea amestecului.
119. Adeziunea matrice-agregat la beton este influenat de
natura mineralogic a agregatului:se considera ca
agregatele concasate calcaroase dau o aderenta mai buna a
pietrei de ciment decat la cele granitice
120. Starea proaspt a betonului se consider:pana la
momentul inceperii prizei
121. Capacitatea unui beton de a se deforma plastic sub
aciunea unui lucru mecanic reprezint:compactarea
122. Remodelarea VE-BE se realizeaz prin:remodelarea unui
beton proaspat sub actiunea vibratiilor
123. Segregarea direct presupune:separarea particulelor fine si
a laptelui de ciment la suprafata cofrajului,iar a granulelor
mari la fundul cofrajului
124. Mustirea betonului este determinat de:raportul apa
ciment prea mare
125. Coninutul normal de aer oclus acceptat pentru betoane
obinuite este:2%
126. Durata normat de ntrire pentru betoane de construcii
este de:28 de zile
127. Durata normat de ntrire pentru betoane hidrotehnice
este:90 de zile
128. Contracia betonului este un fenomen:normal

129. Variaiile de volum ale betonului la temperaturi sub -10 0C

sunt:sunt mai mari decat in cazul temperaturii normale

149. ngheul structurii betonului pentru o vitez de scdere a

temperaturii impus, se produce: treptat,de la exterior spre
interior

130. Un beton are conductivitate termic bun cnd porozitatea

este:mare

150. Din punct de vedere al comportrii la nghe-dezghe,

influena porilor capilari este:hotaratoare in sens negativ

131. Contracia betonului este determinat de:modificarea

continutului de apa din structura betonului.

151. Din punct de vedere al comportrii la nghe-dezghe,

influena aerului antrenat este:mare,favorabila

132. Variaiile de volum ale betonului din temperatur sunt

determinate de variaiile de volum ale:materialelor
componente
133. Conductivitatea termic a betonului n raport cu a pietrei
de ciment este:mai mare

152. Prin creterea concentraiei soluiilor din porii betonului,

temperatura de congelare:va scadea

134. Clasa de rezisten a betonului se determin pe probe de

form:cubica si/sau cilindrica
135. Fa de direcia de turnare a probelor din beton, direcia de
ncercare la cuburi va fi:perpendiculara
136. Rezistenele obinute prin ncercri standardizate mai mari
dect rezistena caracteristic, pentru o anumit clas de beton,
se pot ntlni statistic:
137. ncercarea standardizat pentru determinarea clasei de
rezisten a betonului se face n varianta:cu frecare
138. Rezistenele obinute prin ncercri standardizate mai mici
dect rezistena caracteristic, pentru o anumit clas de
beton, se pot ntlni statistic:sub 5 %
139. Raportul rezistenelor Rt/Rc n timp:scade
140. Permeabilitatea pietrei de ciment n raport cu a agregatului
este:mai mica
141. Permeabilitatea betonului se refer la penetrarea acestuia
de:presiune hidraulica,sorbitie capilara,difuziune a
vaporilor
142. Permeabilitatea pietrei de ciment n raport cu a betonului
este:mai mica
143. Determinarea permeabilitii betonului se realizeaz pe
probe de form:cubica,cilindrica
144. Modificrile cele mai importante n structura betonului
supus la nghe, au loc la:-10C...-45C
145. Din punct de vedere al comportrii la nghe-dezghe,
influena porilor de gel este:in cazul tarii noastre,mica
146. Temperatura de congelare a apei din pori este cu att mai
mare cu ct:porii sunt mai fini si fortele de adsorbtie se
mainfesta mai intens asupra volumului apei continute in
pori
147.

Deteriorarea betonului prin nghe-dezghe este

determinat de:marimea volumului cristalelor de gheata si
trecerea apei din porii de gel in porii capilari.

148. Reacia alcali-agregat este favorizat de temperaturi:intre

10C...40C

153. ntre compuii betonului pot avea loc reacii chimice:da

154. Modificrile compoziionale pe care le produce zgura n
piatra de ciment ntrit se refer la:reducerea capilaritatii si
implicit a permeabilitatii,cu efecte pozitive la
coroziune,inghet-dezghet,rezistenta mecanica mai mare
155. Rezistena betonului este cu att mai mare cu ct dozajul
de ciment este:mia mare in cazul mentinerii raportului A/C
156.

Modificrile compoziionale pe care le produc

puzzolanele n piatra de ciment ntrit se refer
la:favorizarea cresterii volumului de noi formatiuni gelice

157. Rezistena betonului este determinat de fineea de

mcinare a cimentului:este mai mare cu cat finetea de
macinare este mai mare la cimentul silicatic
158. Utilizarea agregatului concasat grosier n betoane are
efecte favorabile cnd:inlocuieste doar partea grosiera cu
acesta
159. Rapoartele b/a i c/a minim acceptate pentru agregate
concasate n betoane de ciment sunt:0,66 respectiv 0,33
160. Curba de granulozitate situat spre limita superioar
permite realizarea unui beton:cu dozaj mai redus de
ciment,mentinerea raportului A/C sau prin reducerea
raportului A/C,cu efecte favorabile asupra rezistentei
mecanice si a caracteristicilor structurale,deci si a
durabilitatii
161. Granulozitatea influeneaz caracteristicile betonului
prin:modificarea compactitatii si la randul ei aceasta
influenteaza caracteristicile fizico-mecanice si de
durabilitate,suprafata specifica a agregatelor si volumul de
goluri,de care depind lucrabilitate si tendinta de segregare
162. Micorarea raportului A/C va influena caracteristicile
betonului:negativ
163. Acceleratorii de ntrire favorizeaz realizarea de
rezistene finale mai mari:in cazul maririi finetii de
macinare
164. Folosirea aditivilor tensioactivi permite:imbunatatirea
impermeabilizarii
prin
reducerea
raportului
A/C,modificarea dimensiunilor porilor si a distributiei
lor,micsoreaza ascensiunea capilara
165. Temperaturile negative mari pentru betonul n curs de
ntrire sunt:de influenta negativa

166. Meninerea umiditii coborte la suprafaa betonului n

curs de ntrire are influen:negativa

189.

167. Betoanele din care lipsete sau este n cantitate mic

nisipul, iar agregatul mare(compact sau uor) are
granulozitate discontinu sau este sort monogranular fac
parte din categoria betoanelor:macroporoase

190. Punga cu rin la lemn este un defect de:structura

168. Din punct de vedere al aspectului suprafeei, influen

favorabil maxim asupra caracteristicilor betonului au
suprafeele:poroase
169. Formele granulelor de agregat acceptate la prepararea
betoanelor sunt:scurt prismatice si izometrice
170. Volumul de goluri realizat prin compoziia granulometric
trebuie s fie:mai micc de 7 %

172. Mrirea raportului A/C va influena caracteristicile

betonului:negativ
173. Acceleratorii de priz se folosesc pentru obinerea unui
nceput de priz a liantului de: 2-5 min
174. ntrzietorii de ntrire favorizeaz realizarea de rezistene
finale mai mari:pozitiv
175. Temperaturile pozitive mari pentru betonul n curs de
ntrire sunt:nefavorabile
176. Meninerea umiditii ridicate la suprafaa betonului n
curs de ntrire are influen:pozitiva
177. Betoanele care folosesc agregate uoare fac parte din
categoria betoanelor:compacte cu agregate usoare
178. Betoanele care au n structur un numr mare de bule de
aer de dimensiuni 0,5..7mm n proporie de pn la 85%,
intr n categoria betoanelor:celulare
179. Betoanele notate simbolic cu BCA, fac parte din categoria
betoanelor:celulare
180. Betoanele notate simbolic cu GBC, fac parte din categoria
betoanelor:celulare
181. Betoanele notate simbolic cu GBN, fac parte din categoria
betoanelor:celulare
182. priul de mortar are rol de :aderenta
183. Tinciul de mortar are rol de :protectie
184. Grundul de mortar are rol de:rezistenta
185. mirul este un strat de tencuial realizat din:ipsos
186. Srurile solubile din agregatele folosite la prepararea
mortarelor provoac la tencuieli:eflorescente
187. Varul supraars din mortar, provoac la tencuieli:puscaturi
188.Cheresteaua la lemn este un produs:semifabricat

poate

influena

caracteristicile

191. Cioplitura la lemn este un produs:semifabricat

192. Masele plastice care se obtin prin legarea ntre ele de
molecule(monomeri) de acelai fel sau molecule diferite,
iar molecula obinute poarta denumirea de polimer,
sunt:materiale plastice de polimerizare
193. Masele plastice care se obtin prin unirea monomerilor si
are loc cu eliminarea unor substane cu mas molecular
mic(ap, acizi sau amoniac), sunt materiale plastice de :
policondensare
194.

171. Curba de granulozitate situat spre limita inferioar

permite realizarea unui beton:cu o cantitate mai mare de
ciment

Umiditatea
lemnului:negativ

Materialele plastice obinute prin transformarea

proteinelor(cazeina din lapte) i polizaharidelor cu
derivaii lor(celuloza i derivaii ei), sunt materiale plastice
obtinute prin: transformarea produsilor macromoleculari
naturali

195. Structura polimerului ce confera masei plastce o mare

elasticitate la aciuni mecanice, prezint solubilitate n
anumii solveni organici i aptitudinea de a se nmuia la
nclzire, este :liniara
196. Structura polimerului care la aciuni mecanice confera
masei plastice un comportament elasto-plastic, prezint
aptitudinea de a se nmuia la nclzire i au o solubilitate
redus la solveni organici(n prezena solvenilor se umfl
i se transform n paste vscoase), este: plana-ramificata
197. Structura polimerului ce confera masei plastce un
comportament rigid sub sarcin, solubilitate aproape nul
n solveni organici i stabilitate la temperaturi ridicate,
astfel nct prin creterea temperaturii se produce
descompunerea termic a produsului, fr a parcurge etapa
de nmuiere, :este spatiala.