Sticla

Generaliti
Sticlele sunt un amestec de dioxid de siliciu si silicaii ai diferitelor metale. Sunt
materiale necristalizate (amorfe), cu rezisten mecanic i duritate mare, cu
coeficient de dilatare mic. La temperaturi mai nalte se comport ca lichidele
subrcite cu vscozitate mare. Nu au punct de topire definit. Prin nclzire se
nmoaie treptat, ceea ce permite prelucrarea sticlei prin suflare, presare, turnare,
laminare.
Sticlele se obin, n general, prin topirea n cuptoare speciale a unui amestec format
din nisip de coar, piatr de var, carbonat de sodiu (sau de potasiu) i materialele
auxiliare. Proprietile fizice ale sticlelor sunt determinate de compoziia lor.
Sticla obisnuit (sticla de sodiu sau potasiu): Sticla de sodiu are compoziia
aproximativ 6SiO2CaONa2O. Se intrebuineaz la fabricarea geamurilor i a
ambalajelor de sticl. Sticla de potasiu are compoziia 6SiO2CaOK2O i este
rezistenta la variaii de temperatura. Se folosete la fabricarea vaselor de laborator.
Cristalul (sticla de plumb) este o sticla n care sodiul i calciul au fost nlocuii cu
potasiu i plumb (6SiO2PbOK2O) i se caracaterizeaz prin proprietai de
refracie bune i densitate mare. Flintul si trasul contin un procent de plumb mai
mare ca cristalul. Flintul se folosete pentru prisme i lentile optice.
Prin adugarea unor cantitati mici de Al2O3 sau B2O3 se obin sticle rezistente la
variaii brute de temperatura care se folosesc la fabricarea vaselor de laborator
(sticla Jena, Pirex sau Duran). Au o rezisten chimica mare i un coeficient de
dilatare mic.
Sticlele colorate se obin dac, n topitur, se adaug unii oxizi metalici (de
Fe,Co,Cr,Cu etc.), care formeaza silicatii colorai. n industria sticlei se utilizeaz
drept colorani un numar foarte mare de substane care se ncadreaz de obicei n
trei categorii: coloranii ionici, coloranii moleculari si coloranii coloidali.
Coloranii ionici sunt n general oxizii metalici.