ACADEMIA FORELOR TERESTRE

"NICOLAE BLCESCU" SIBIU

PROIECT LA STATISTIC
MATEMATIC

Tema:
Studiu statistic privind principalii factori care influeneaza
accidente de munca in centralele atomice din EUROPA
pe perioada ianuarie 2007 - aprilie 2011

Coordonator stiintific:
Asistent univ. Babo Alina

ntocmit:
Stud.frt.Bidic Cristina

- 2013 0

PLANUL PROIECTULUI

I. CONSIDERATII GENERALE
II. CONTINUT
III. CONCLUZII
IV. ANEXE
I. CONSIDERATII GENERALE
1. Scop
2. Cadru
3. Populatie
4. Timp
5. Spatiu
6. Metoda
7. Caracteristici
8. Masuri organizatorice
9. Limite
II. CONTINUT
1. Inregistrare
2. Analiza grafica
3. Ajustare
4. Calculul indicatorilor
5. Analiza regresiilor si a corelatiilor
6. Interpretarea indicatorilor
7. Testarea reprezentativitatii esantioanelor si claselor
9. Estimarea parametrilor
IV Bibliografie

I.

CONSIDERAII GENERALE

Dei omenirea a mblnzit recent puterea nuclear, primele reactoare

nucleare au aprut n mod natural. Cincisprezece reactoare de fisiune naturale au fost
gsite n trei depozite separate de minereu la mina Oklo din Gabon, n vestul Africii.
Descoperite pentru prima dat de Francis Perrin, acestea sunt numite ca Reactoarele
Fosile Oklo. Aceste reactoare funcioneaz de aproximativ 150 milioane de ani,
avnd o putere medie de 100 kW. De asemenea, emisia de cldur, lumin i radiaii
de la stele se bazeaz pe fuziunea nuclear. Conceptul unui reactor nuclear natural a
fost teoretizat nc din 1956 de Paul Kurola la University of Arkansas.
Enrico Fermi i Leo Szilard, ambii de la University of Chicago, au fost primii care au
construit o pil nuclear i au prezentat o reacie n lan controlat, pe 2 Decembrie
1942. n 1955 ei i-au mprit patentul de invenie pentru reactorul nuclear U.S.
Patent 2.708.656.
Primul reactor nuclear a fost utilizat pentru a genera plutoniu pentru bomba nuclear.
Alte reactoare au fost folosite n navigaie pentru propulsarea submarinelor i chiar
avioane. La mijlocul lui 1950 Uniunea Sovietic i rile vestice i-au extins
cercetrile pentru a include i utilizarea nemilitar a atomului. Totui, ca i programul
militar, multe din lucrrile nemilitare au fost fcute n secret.
Pe 20 Decembrie 1951, n SUA, a fost generat pentru prima dat curent electric
folosind putere nuclear la Experimental Breeder Reactor-I (EBR-1) localizat lng
Arco, statul Idaho. Pe 26 Iunie 1954, la ora 5:30 a nceput s genereze curent electric
prima central nuclear sovietic, la Obninsk, Kaluga Oblast. Ea a produs 5 MW,
asigurnd electricitate pentru 2.000 de case.
Prima central nuclear de tip comercial din lume a nceput s funcioneze pe 17
Octombrie 1956, la Calder Hall. Un alt reactor de putere timpuriu a fost Shippingport
Reactor n Pennsylvania (1957).
Chiar nainte de accidentul din 1979 d la Three Mile Island, au fost oprite unele
comenzi pentru centrale nucleare n USA din raiuni economice legate n primul rnd
de durata lung de construcie. De altfel din 1978 nu s-au mai construit centrale n
SUA; situaia s-ar putea schimba dup 2010.
Spre deosebire de accidentul de la Three Mile Island, accidentul din 1986 de la
Cernobl nu a nsprit reglementrile cu privire la reactoarele din Vest. Acesta
deoarece reactoarele de la Cernobl, de tip RBMK, erau cunoscute ca avnd un
proiect nesigur, fr cldiri de siguran i operate nesigur, iar Vestul auzite prea
puine despre ele. Au fost i precipitri politice: Italia a inut un referendum n anul
urmtor, 1987, ale crui rezultate au condus la oprirea a patru centrale nucleare.
n 1992 centrala turceasc Turkey Point Nuclear Generation Station a fost lovit
direct de uraganul Andrew. Au fost pagube de peste 90 milioane de dolari, cele mai
2

mari la un rezervor de ap i un co de fum al unei uniti funcionnd cu

combustibili fosili, dar cldirile de protecie nu au avut de suferit.
Prima structur de dezvoltare a sistemelor nucleare de putere utilitare, i anume US
Navy, este singura din lume cunoscut ca avnd o activitatea total curat. US Navy a
operat mai multe reactoare dect orice alt entitate, chiar i Soviet Navy, fr
incidente majore fcute publice. Dou submarine americane, USS Scorpion i
Thresher au fost pierdute n mare, din motive ce nu au avut legtur cu reactoarele
lor, epavele lor fiind astfel situate nct riscul de poluare nuclear este considerat
sczut.

Dei s-au dezvoltat diferite tehnologii de realizare a reactoarele nucleare de

fisiune, acestea pot fi mprite riguros n dou clase, depinznd de energia
neutronilor utilizat pentru a susine reacia de fisiune n lan:
Reactoarele termice (lente) folosesc neutroni termici. Acestea sunt caracterizate ca
avnd materiale de moderare care sunt destinate ncetinirii neutronilor pn cnd
acetia ajung la nivelul mediu al energiei cinetice al particulelor din mediul
nconjurtor. Neutronii termici au o probabilitate mare de ciocnire cu nucleele
fisionabile de 235U i, comparativ cu neutronii rapizi rezultai din fisiune, o
probabilitate mic de captur din parte nucleelor de 238U. Pe lng moderator,
reactoarele termice au combustibil ncapsulat, vase sub presiune, scuturi i
instrumentaie de monitorare i control pentru toate sistemele reactorului. Multe
reactoare de putere de acest tip, ca i primele reactoare de producere a plutoniului au
fost reactoare termice avnd moderator de grafit. Unele reactoare sunt mai
termalizate dect altele. Centralele moderate cu grafit (de exemplu reactoarele ruseti
RBMK) i ap grea (de exemplu reactorul canadian CANDU) tind s fie mult mai
termalizate dect cele de tip PWR i BWR, acestea din urm utiliznd ca moderator
3

apa uoar; datorit gradului mai nalt de termalizare, reactoarele de acest tip trebuie
s foloseasc uraniu natural (nembogit).
Reactoarele rapide (FBR) folosesc neutroni rapizi pentru a ntreine reacia de
fisiune n lan i sunt caracterizate prin lipsa materialului de moderare. Ele
funcioneaz cu combustibil (uraniu) puternic mbogit sau plutoniu, pentru a reduce
procentul de U-238 care ar captura neutronii rapizi. Unele reactoare sunt capabile s
produc mai mult combustibil dect au consumat, n mod uzual convertind U-238 n
Pu-239. Unele staii de putere timpurii au folosit reactoare rapide, cum ar fi cele
folosite la propulsia unor submarine i vase ruseti, altele se afl nc n construcie,
dar acest tip de reactor nu a egalat succesul reactoarelor termice n nici un domeniu.
Reactoarele termice de putere pot fi mprite i ele n trei tipuri i anume: cu vas de
presiune, cu canale combustibile presurizate, respectiv cu rcire cu gaz.
Reactoare cu vase de presiune se ntlnesc n multe centrale comerciale dar i n
propulsia unor nave. n acest tip de reactor termic, vasul de presiune joac, n acelai
timp, i rolul de scut de protecie i, respectiv, de container pentru combustibilul
nuclear. Ca scut protector, vasul (recipientul) de presiune este destinat asigurrii
reactorului nuclear contra cutremurelor sau/ibombardamentelor. El trebuie s fie att
de robust construit, nct n situaiile critice menionate nu are voie nici crpturi
(fisuri) s obin.
Canalele presurizate sunt folosite n reactoarele de tip RBMK i CANDU.
Reactoarele de acest tip prezint avantajul de a putea fi aprovizionate (ncrcate) cu
combustibil proaspt chiar n timpul funcionrii.
Reactoarele rcite cu gaz folosesc (prin recirculare) un gaz inert, de obicei heliu, dar
pot utiliza i azot sau bioxid de carbon. Utilizarea cldurii variaz de la reactor la
reactor. Unele reactoare trimit cldura n turbine cu gaz, direct sau prin intermediul
unui schimbtor de cldur. Reactorul de tip PBMR, de exemplu, este rcit cu gaz.
Atta timp ct apa servete ca moderator, ea nu poate fi folosit ca fluid de
rcire n reactoarele rapide. Cele mai multe reactoare rapide sunt rcite cu metal
lichid, de obicei sodiu topit. Ele sunt de dou tipuri: cu piscin, respectiv cu
bucl. Sistemul de rcire al unui reactor nuclear trebuie s multiplu asigurat.
Aceast siguran multiplu realizat este imperios necesar, fiindc n cazul unei
nerciri a unui reactor n funciune se poate ajunge, din cauza supranclzirii sale
rapide, la topirea reactorului ceea ce ar fi o catastrof]] nuclear (atomic)
Ca sa intelegem mai bine ce inseamna accidentele la locul de munca am adus
in aceasta prezentare cateva prevederi generale.
Prin accident de munca se intelege vatamarea violenta a organismului,
precum si intoxicatia acuta profesionala, care au loc in timpul procesului de munca
sau in indeplinirea indatoririlor de serviciu si care provoaca incapacitate temporara de
munca (ITM) de cel putin 3 zile calendaristice, invaliditate (INV) ori deces(D). (Art.
5 (g), din Legea 319/2006)
4

n sensul prevederilor art. 5 lit. g) din Legea 319/2006, este, de asemenea, accident
de munca:
a) accidentul suferit de persoane aflate n vizita n ntreprindere i/sau unitate, cu
permisiunea angajatorului;
b) accidentul suferit de persoanele care ndeplinesc sarcini de stat sau de interes
public, inclusiv n cadrul unor activiti culturale, sportive, n ara sau n afar
granielor tarii, n timpul i din cauza ndeplinirii acestor sarcini;
c) accidentul survenit n cadrul activitilor cultural-sportive organizate, n timpul i
din cauza ndeplinirii acestor activiti;
d) accidentul suferit de orice persoana, ca urmare a unei aciuni ntreprinse din
proprie initiativa pentru salvarea de viei omeneti;
e) accidentul suferit de orice persoana, ca urmare a unei aciuni ntreprinse din
proprie initiativa pentru prevenirea ori nlturarea unui pericol care ameninta avutul
public i privat;
f) accidentul cauzat de activiti care nu au legatura cu procesul muncii, dac se
produce la sediul persoanei juridice sau la adresa persoanei fizice, n calitate de
angajator, ori n alt loc de munca organizat de acetia, n timpul programului de
munca, i nu se datoreaz culpei exclusive a accidentatului;
g) accidentul de traseu, dac deplasarea s-a fcut n timpul i pe traseul normal de la
domiciliul lucrtorului la locul de munca organizat de angajator i invers;
h) accidentul suferit n timpul deplasarii de la sediul persoanei juridice sau de la
adresa persoanei fizice la locul de munca sau de la un loc de munca la altul, pentru
ndeplinirea unei sarcini de munca;
i) accidentul suferit n timpul deplasarii de la sediul persoanei juridice sau de la
adresa persoanei fizice la care este incadrata victima, ori de la orice alt loc de munca
organizat de acestea, la o alta persoana juridic sau fizica, pentru ndeplinirea
sarcinilor de munca, pe durata normal de deplasare;
j) accidentul suferit nainte sau dup ncetarea lucrului, dac victima prelua sau preda
uneltele de lucru, locul de munca, utilajul ori materialele, dac schimba
mbrcmintea personal, echipamentul individual de protecie sau orice alt
echipament pus la dispoziie de angajator, dac se afla n baie ori n spalator sau dac
se deplasa de la locul de munca la ieirea din ntreprindere sau unitate i invers;
k) accidentul suferit n timpul pauzelor regulamentare, dac acesta a avut loc n locuri
organizate de angajator, precum i n timpul i pe traseul normal spre i de la aceste
locuri;

l) accidentul suferit de lucrtori ai angajatorilor romani sau de persoane fizice

romane, delegai pentru ndeplinirea ndatoririlor de serviciu n afar granielor tarii,
pe durata i traseul prevzute n documentul de deplasare;
m) accidentul suferit de personalul roman care efectueaz lucrri i servicii pe
teritoriul altor tari, n baza unor contracte, convenii sau n alte condiii prevzute de
lege, ncheiate de persoane juridice romane cu parteneri strini, n timpul i din cauza
ndeplinirii ndatoririlor de serviciu;
n) accidentul suferit de cei care urmeaz cursuri de calificare, recalificare sau
perfecionare a pregtirii profesionale, n timpul i din cauza efecturii activitilor
aferente stagiului de practica;
o) accidentul determinat de fenomene sau calamitati naturale, cum ar fi furtuna,
viscol, cutremur, inundaie, alunecri de teren, trasnet (electrocutare), dac victima se
afla n timpul procesului de munca sau n ndeplinirea ndatoririlor de serviciu;
p) disparitia unei persoane, n condiiile unui accident de munca i n mprejurri care
indreptatesc presupunerea decesului acesteia;
q) accidentul suferit de o persoana aflat n ndeplinirea atribuiilor de serviciu, ca
urmare a unei agresiuni.
(2) n situaiile menionate la alin. (1) lit. g), h), i) i l), deplasarea trebuie sa se fac
fr abateri nejustificate de la traseul normal i, de asemenea, transportul sa se fac n
condiiile prevzute de reglementrile de securitate i sntate n munca sau de
circulaie n vigoare.
Accidentul de munca se clasifica in raport cu urmarile produse si cu numarul
persoanelor accidentate in:
-accident care produce incapacitate temporara de munca de cel putin 3 zile
calendaristice;
-accident care produce invaliditate;
-accident mortal;
-accident colectiv, cind sunt accidentate cel putin trei persoane in acelasi timp si din
aceeasi cauza.
Accidentul de munca urmat de incapacitate temporara de munca ori, dupa caz,
urmat de invaliditate sau deces, precum si accidentul de munca colectiv vor fi
comunicate de indata de catre conducerea persoanei juridice sau, dupa caz, de
persoana fizica, in calitate de angajator,inspectoratului teritorial de munca si, dupa
caz, organelor de urmarire penala competente, potrivit legii.
In cazul accidentelor de circulatie produse pe drumurile publice, in care printre
victime sunt si persoane aflate in indeplinirea unor sarcini de serviciu, persoana
6

juridica sau fizica la care sunt angajati accidentatii va anunta de indata inspectoratul
teritorial de munca din judetul in raza caruia s-a produs accidentul.
Cercetarea accidentelor de munca se efectueaza astfel:
-de catre persoana juridica in cazul accidentului care a produs incapacitate temporara
de munca;
-de catre inspectoratele teritoriale de munca in cazul accidentelor care au produs
invaliditate, deces, al accidentelor colective, precum si in cazul accidentelor de
munca ce au produs incapacitate temporara de munca salariatilor angajati la persoane
fizice;
-de catre Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale in cazul accidentelor de munca
colective, generate de unele evenimente deosebite, precum avariile sau exploziile
de catre autoritatea de sanatate publica in cazul suspiciunilor de boala profesionala

Obiectivul principal: identificarea principalelor cauze ale producerii accidentelor si

gasirea unor solutii pentru eliminarea pe cat posibil a acestora;
Intrebarile la care doreste sa raspunda acest studiu sunt:
-Care sunt principalii factori ce influenteaza acccidentele militarilor,.?;
-Amploarea si tendintele fenomenului , in ce directie se indreapta?;
-Cum a evoluat acest proces in perioada 2007-2011 si care sunt previziunile
pentru anii urmatori?
-Care sunt masurile care pot preintampina sau contracara producerea
acccidentelor?;
-In ce masura se expun riscurilor angajatii din centralele atomice?;

2.TIMP
Localizarea in timp a studiului statistic ce urmeaza a fi realizat se situeaza in
perioada 1 ianuarie 2007- 30 aprilie 2011,interval in care a avut loc o monitorizare
atenta a accidentelor din centralele atomice.

3.SPATIU
Spatial studiul incadreaza toate evenimentele tragice petrecute in aceasta perioada in
tarile in care fortele armate romane isi defasoara activitatea.

4.POPULATIA
Populatia care este supusa studiului de fata este reprezentata de angajatii care
lucreaza in aceste tipuri de fabrici din Europa.

Principalele cauze ale producerii incidentelor:

cauza incidentelor din 2011

ianuarie februarie martie aprilie mai iunie

TOTAL 2009

Nr total

723

670

557

546

468

391

3355

radiatii

339

245

189

194

176

179

1322

neatentie
nerespectarea regulilor de munca
greseli proprii
accidente tehnice
lipsa echipamentului de protectie

24
122
143
21
74

21
67
167
14
156

12
98
114
12
132

44
43
158
13
94

21
45
133
9
84

18
59
87
6
42

140
434
802
75
582

6.METODA
-SURSE: Sursele opera au fost cele de natura indirecta,avand la baza rapoarte
periodice.,stiri local si internationale toate acestea regasindu-se in baza de date a
proiectului.
-VOLUM: Culegerea datelor s-a efectuat printr-o observare totala,avand la
baza rapoartele statistice ale institutiilor care au competenta de a realiza astfel de
documente. Mentionez ca in datele culese,nu s-au inregistrat valori aberante drept
pentru care nu a fost necesara eliminarea acestora.

7.CARACTERISTICI:
Caracteristicile care vor fi studiate vor fi:
- modul in care practic principalele cauze influenteaza producerea accidentelor
din centralele atomice.

8.MASURI ORGANIZATORICE:
- INSTRUMENTE: Microsoft Excel 2003;
9.LIMITE: probabilele erori care se vor inregistra in structura proiectului
pot fi de natura:
Mobilitatea (inconstana) in timp a unitii prelevate (determinata de factori sau
nclinaii care conduc la nregistrri numerice inexacte sau aproximative);
Puterea umana limitata de nregistrare (perceperea eronata a rspunsurilor,
transcrierea greit a acestora);
Neclaritatea definirii unitilor de observare si a variabilelor de nregistrat;
Imperfeciunea metodelor si mijloacelor de observare (nregistrare);
Factori subiectivi sau de alta natura care pot conduce la erori de nregistrare de
genul celor: ntmpltoare, sistematice sau, eventual, grosiere (greelile).
8

II. CONTINUT
INREGISTRAREA DATELOR
Inregistrarea datelor statistice s-a facut in tabele statistice deoarece elaborarea
acestei modalitati de prezentare a datelor statistice satisface un dublu scop:
sistematizarea datelor in vederea prelucarii si obtinerii indicatorilor sintetici;
prezentarea rezultatelor prelucrarii primare si secundare.
TABELE DE BAZA
ANUL 2011
Nr total
Cu pers decedate
Cu pers ranite

ianuarie
723
246
477

februarie
670
223
447

martie
557
185
372

aprilie
546
178
368

mai
468
145
323

iunie
391
129
262

Gruparea datelor
GRUPAREA CRONOLOGICA A DATELOR 2007-2011
cauza incidentelor din 2011

ianuarie

februarie

martie

aprilie

mai

iunie

TOTAL 2011

Nr total

723

670

557

546

468

391

3355

Radiatii

339

245

189

194

176

179

1322

Neatentie

24

21

12

44

21

18

140

nerespectarea regulilor de munca

122

67

98

43

45

59

434

greseli proprii

143

167

114

158

133

87

802

accidente tehnice

21

14

12

13

75

lipsa echipamentului de protectie

74

156

132

94

84

42

582

GRUPAREA CRONOLOGICA A ACCIDENTELOR DIN 2011

Incidente/an

2007

2008

2009

2010

2011

Nr total

6.707

6.905

6.745

8.203

10.242

Cu pers decedate

2499

2461

2398

2235

2418

Cu pers ranite

4208

4444

4347

5968

7824

LUNA

Incidente cu

LUNA

Nr.

LUNA
9

Incidente cu

raniti
IANUARIE
FEBRUARIE
MARTIE
APRILIE
MAI
IUNIE

ANUL 2011
Nr total
Cu pers decedate
Cu pers ranite

Incidente
477
447
372
368
323
262

ianuarie
723
246
477

IANUARIE
FEBRUARIE
MARTIE
APRILIE
MAI
IUNIE

723
670
557
546
468
391

februarie
670
223
447

Martie
557
185
372

decesuri
IANUARIE
FEBRUARIE
MARTIE
APRILIE
MAI
IUNIE

246
223
185
178
145
129

aprilie
546
178
368

mai
468
145
323

iunie
391
129
262

GRUPARE IN FUNCTIE DE FRECVENTA A NUMARULUI DE INCIDENTE

Xi

ni

XI*ni

Fi

fi

xi*fi

(xi*fi)

723
670
557
546

1
1
1
1

723
670
557
546

0,2
0,2
0,2
0,2

0,2
0,4
0,6
0,8

144,6
5421,2
4369
3600

144,6
5565,8
9934,8
13534,8

468

468

0,2

3360

16894,8

GRUPAREA INCIDENTELOR IN FCT DE CAUZA PRODUCERII ACESTORA

cauza incidentelor din 2011

ianuarie februarie martie aprilie mai iunie

TOTAL 2011

Nr total

723

670

557

546

468

391

3355

Radiatii
Neatentie
nerespectarea regulilor de munca
greseli proprii
accidente tehnice

339
24
122
143
21

245
21
67
167
14

189
12
98
114
12

194
44
43
158
13

176
21
45
133
9

179
18
59
87
6

1322
140
434
802
75

lipsa echipamentului de protectie

74

156

132

94

84

42

582

10

GRUPAREA INCIDENTELOR DUPA VARSTA ANGAJATILOR IMPLICATI IN

ACESTEA
varsta
angajatiilor

Ianuarie

februarie

martie

aprilie

mai

iunie

TOTAL 2011

Nr total

723

670

557

546

468

391

3355

18-24 ani

278

221

218

204

198

176

1295

24-35 ani

78

65

59

51

44

32

329

35-50 ani

168

217

126

145

94

39

789

>50 ani

199

167

154

146

132

144

942

INDICATORII AFERENTI STUDIULUI STATISTIC

Indicatori de poziie
a) valoarea medie
n

x i x i f i 5,91
i 1
n

y i y i f i 75,48
i 1

b) modulul (valoarea caracteristicii cu frecvena cea mai mare)

Moxi = 6,1
Moyi1 = 74
Moyi2 = 78
a) mediana
Moyi1 = (6,0+6,1)/2=6,05
Moyi2 = (76+74)/2=75
Calculul si analiza indicatorilor poate fi realizata in Microsoft Excel, avand
certitudinea obtinerii unor rezultate precise, folosind urmatoarele functii:
average-valoarea medie;
median-mediana;
mode-modulul;
corell-coeficientul de corelatie;
covar-covarianta;
rage-amplitudinea;
stdev-abaterea standard
11

Analitic, in statistica acesti indicatori se calculeaza cu ajutorul formulelor:

o valoarea medie:

=(xi)/n unde i(1,n);

o mediana: Me=xjMe+hjMe[(1/2(n+1)-ni-1Me)] /njMe unde

xjMe-limita inferioara;
hjMe-marimea intervalului median;
njMe-frecventa intervalului;
ni-1Me-suma frecventelor precedente intervalului median;
o modulul: M0=xjMo+hjMo(1/(1+2)) unde
xjMo=limita inferioara;
hjMo-marimea intervalului modal;
1-diferenta frecventa intervalului modal, frecventa intervalului
precedent;
2-diferenta frecventa intervalului modal, frecventa intervalului urmator;
o amplitudinea: A=xmax-xmin;
o abaterea probabila: =sqrt((xj- X )2fj) unde j(1,k);
o asimetria: Cosyk=[(Q3-Me)-(Me- Q1)]/[(Q3-Me)+(Me- Q1)];
1.Indicatorii tendintei centrale
a)indicatorii medii

VAL.MEDIE
MEDIA ARMONICA
MEDIA GEOMETRICA

b)indicatori de pozitie

MODULUL
MEDIANA
CUARTILELE

559,167
535,868
547,58

ord.1
ord.2
ord.3

MEDIALA

2.Indicatorii imprastierii
VAL.MAX
VAL.MIN
AMPLIT.IMPRAST.
ABATEREA MEDIE ABS

723
129
594
91,5555556

DISPERSIA
ABATEREA
MED.PATRATICA
COEF.OMOGENITATE

75894,8333
275,490169
49,2679885

3. Indicatorii asimetriei si boltirii

12

*
551,5
487,5
551,5
641,75
551,5

coef.YULE si
KENDALL
coef.PEARSON

a)indicatorii asimetriei

0,17018
0,08349

COEF.1
COEF.1
COEF.2

b)indicatorii boltirii

0,00081
0,02849
1,81273
1,18727

COEF.2

NR. INCIDENTE
723
670
557
546
468
391

di
163,8333333
110,8333333
-2,16666667
-13,1666667
-91,1666667

di2
26841,3611
12284,0278
4,69444444
173,361111
8311,36111

-168,166667
3,78956E-14

28280,0278
12649,1389

di3
4397510
1361480
-10,1713
-2282,59
-757719
4755758
40536,59

di4
720458666
150897338
22,037809
30054,075
69078724
799759971
290037463

4.Indicatorii concentrarii

Xi

ni

XI*ni

fi

fi

xi*fi

(xi*fi)

gi

723

723

0,2

0,2

144,6

144,6

0,00855885

670

670

0,2

0,4

5421,2

5565,8

0,32943864

557

557

0,2

0,6

4369

9934,8

0,58803892

546

546

0,2

0,8

3600

13534,8

0,80112224

468

468

0,2

3360

16894,8

Studiul indicatorilor statistici ai dinamicii

INDICATORI ABSOLUTI

SPORUL ABSOLUT
LUNA

ni

NIV ABSOLUT

VOL
ABSOLUT

cu baza mobila

cu baza fixa

ianuarie

723

februarie

670

-53

-53

723
670

martie

557

-166

-113

557

aprilie

546

-177

-11

546

mai

468

-255

-78

468

INDICATORII RELATIVI
13

2964

INDICELE SI RITMUL DE DINAMICA

Baza fixa(%)
100

baza mobila(%)

92,66943292

92,66943292

77,04011065

83,13432836

75,5186722

98,02513465

64,73029046

85,71428571

INDICATORII
MEDII
NIV MEDIU
592,8

SPORUL MEDIU
-51

baza fixa(%)
0
7,330567082
15,62932227
1,521438451
10,78838174

INDICELE MEDIU(%)
81,99170124

Baza mobila(%)

-7,330567082
-16,86567164
-1,97486535
-14,28571429

RITMUL MEDIU
89,88579541

ANALIZA CORELATIILOR
In urma analizarii datelor am incercat sa gradul de corelatie intre cele doua
caracteristici avute in vedere, pentru a vedea in ce masura cresterea/scaderea
numarului orelor afectate odihnei influenteaza randamentul sau, dimpotriva neatentia
la locul de munca..Pentru a usura calculele se poate folosi softul Excel(prin functia
predefinita CORREL).
Se poate observa ca coeficientul de corelatie apartine intervalului [-1;1] si este mai
mare decat 0,5 , ceea ce inseamna ca ,intre cele doua variabile exista o legatura
pozitiva crescuta, in sensul ca in lipsa odihnei, vigilenta angajatilor si implica din
partea acestora mai multa responsabilitate fata de munca in sine, si implicit numarul
de incidente este mai redus.
LUNA

NR INCIDENTE CU DECESURI

246
223
185
178
145
129

IAN
FEB
MAR
APR
MAI
IUN
coeficient de corelatie

0,978842038

14

NR.INCIDENTE CU
RANITI

477
477
372
368
323
262

NUMAR DE INCIDENTE
SOLDATE CU RANITI

FUNCTIA LINIARA CARE EVIDENTIAZA LEGATURA DINTRE

VARIABILE ESTE:
y = 1,8673x + 35,634

600
500
400
300

Series1

200

Linear
(Series1)

100
0
0

50

100

150

200

250

300

NUMAR DE INCIDENTE SOLDATE CU DECESURI

LUNA
IAN
FEB
MAR
APR

Radiatii

MAI
IUN

Cauzate de radiatii

coeficient de corelatie

339
245
189
194

GRESELI PROPRII
143
167
114
158

176
179

133
87

0,413568371

Functia liniara care evidentiaza legatura dintre principalele cauze

ale producerii accidentelor :
y = 0,1928x + 91,185

180
160
140
120
100
80
60
40
20
0

Series1
Linear (Series1)

100

200

300

Cauzate de greseli proprii

REPREZENTARI GRAFICE
1.Reprezentare prin batoane

15

400

REPREZENTAREA GRAFICA A INCIDENTELOR

DIN PERIOADA 2007-2011
45000
nr
40000
incidente
35000
30000
25000

Series1

20000
15000
10000
5000
0
anul 2008

anul 2009

anul 2010

anul 2011

REPREZENTAREA GRAFICA A INCIDENTELOR

DIN 2011
800
700
600
500
400
300
200
100
0
IE
N
IU

M
AI

IL
IE
AP
R

TI
E

U
AR
FE
B

U
IA
N

M
AR

IE

Series1

AR
IE

NR. INCIDENTE

anul 2007

LUNA

2.Histograma cu sectoare
PRINCIPALELE CAUZE ALE PRODUCERII INCIDENTELOR

13%

1
9%

2
3
4

50%

7%
7%
7%

16

7%

5
6
7

3.Reprezentare grafica a poligonului frecventelor

RAPORTUL DECESURI/RANITI IN ANUL 2009
ANUL

DECESURI

ANUL

2011

1106

RANITI

2011

2249

RAPORTUL INCIDENTELOR SOLDATE CU DECESURI/RANITI

DIN 2011

2249
2500
2000

1106

DECESURI

1500

RANITI

1000
500
0

17

TRENDUL

nr incidente

EVOLUTIA INCIDENTELOR IN FCT DE GRAVITATEA

ACESTORA IN PERIOADA 2007-2011
7824
5968
4208

4444

4347

2499

2461

2398

2235

2418

cu persoane decedate
cu raniti

anul
TRENDUL INCIDENTELOR SOLDATE CU DECEDATI

TRENDUL INCIDENTELOR SOLDATE CU RANITI

9000

2550
2499
2500
2450

2418

2398

2400

7824

8000

2461

7000

2350

5000

2300

4000
2235

2250

5968

6000
4208

4444

4347

3000

2200

2000

2150

1000
0

2100
1

18

IV BIBLIOGRAFIE
- Statistica de Elisabeta Jaba, Editura Economica 2002
- Statistica de Isaic-Maniu Alexandru, Mitrut Constantin, Voinea

Vergil,

Editura Universitara, Bucuresti, 2003

- Statistica. Bazele teoretice si aplicatii de Vergin Voineagu, Emilia Titan,
Cristina Baboe, Editura Economica, 2007
-www.wikipedia.com

19