Doctrine economice

Principiul mainii invizibile o posibila prefigurare a pietei

Principiul mainii invizibile o posibila prefigurare a pietei

Cand cineva isi investeste capitalul in sprijinirea industriei o face pentru

propriul sau beneficiu; de aceea, intotdeauna va incerca sa-l foloseasca in
industria al carei produs va avea o mai mare valoare sau in schimb pentru o mai
mare cantitate de bani sau alte bunuri... In asta consta, ca in multe alte cazuri,
ghidat de o mana invizibila pentru a atinge un scop ce nu era in intentia sa. Si
nici pentru societate este rau ca s-a procedat in acest sens. In cautarea
propriului sau interes, omul favorizeaza adeseori pe cel al societatii mai bine
decat atunci cand intr-adevar vrea s-o faca.
Adam Smith, "Bogatia Natiunilor", Libro IV, Cap. 2

Mna invizibil este o metafor folosit de Adam Smith pentru a explica cum se
realizeaz bunstarea general n circumstanele n care fiecare individ i urmrete
propriul interes.
Unul dintre citatele cele mai elocvente n acest sens este urmtorul: Fiecare
individ urmrete numai avantajul su, asfel, n acest caz, ca i n multe altele, el este
condus de o mn invizibil, ca s promoveze un scop ce nu face parte din intenia lui.
Conform lui Adam Smith indivizii care i urmresc propriul interes promoveaz interesul
societii, dei cursul aciunilor lor nu au n vedere interesul public, mai efectiv dect cei
care n mod intenionat doresc acest lucru.
n cadrul mecanismului pieei, guvernat de acest principiu, aciunile cele mai
eficiente i benefice vor fi i cele mai profitabile.
Pentru Adam Smith, statul trebuia sa se abtina sa intervina in economie deoarece
atunci cand oamenii actioneaza liber in cautarea propriului interes exista o mana
invizibila ce transforma eforturile in beneficii.
In masura in care fiecare om este lasat sa-si gaseasca propria satisfactie si sa faca
uz de propriile resurse, atunci el va munci pentru a se imbogati si, implicit, va imbogati
societatea. Acest lucru este rezultatul faptului ca tendinta naturala a omului este de a-si
imbunatati conditiile de existenta, producand bunastare. Viata demonstreaza ca initiativa
complet libera duce, insa in mod regretabil, la unele abuzuri, la unele inegalitati in
venituri si la diverse tipuri de practica de monopol.
De aici reiese si concluzia ca slabiciunea doctrinei economice a lui A. Smith
consta in modul nesatisfacator de distributie a bunastarii. El recunoaste ca exista slabe
sparante ca distribuirea bunastarii intre fabricanti, comercianti, latifundiari, pe de o parte,

si masa de muncitori, pe de alta parte, sa se poata infaptui si in favoarea oamenilor simpli,

de rand.
Adam Smith introduce termenul in Cartea IV din Avuia naiunilor, n cadrul
discuiei despre comerul indigen i comerul strin. Fiecare individ i va investi capitalul
ct mai aproape de cas, pe ct posibil, n sprijinul activitii economice interne (A.
Smith, "Avuia naiunilor"). Indivizii nu vor apela la comerul strin, dect dac
avantajele acestuia le depaesc cu mult pe cele ale comerului indigen.
Atunci cnd prefer s sprijine activitatea indigen, iar nu pe cea strin, el
urmrete numai propria lui siguran; iar ndrumnd acea activitate n aa fel nct s
produc cea mai mare valoare posibil, el este condus de o mn invizibil ca s
promoveze un scop ce nu face parte din intenia lui. Urmrindu-i interesul, el adeseori
promoveaz interesul societii mai eficient dect atunci cnd ncearc s-l
promoveze.(A. Smith, "Avuia Naiunilor")
La Smith, conceptul de mn invizibil este doar la nivel de nclinaie natural. El
va deveni apoi un mecanism social la economitii ce i-au urmat lui Smith (V. Pareto)
Una din marile intuitii ale lui Smith a fost ca nu natura ci munca este izvorul
"valorii". ntelegerea acestui lucru el o datora, pe semne, faptului ca crescuse ntr-o tara
unde comertul prospera si ntr-un mediu preponderent agrar, cum era Franta de atunci
Robert Nozick, urmndu-l pe Adam Smith, ridic metafora minii invizibile la
nivel de cadru teoretico-explicativ: explicaie tip mn invizibil. Acest tip de explicaie
arat cum un anumit model sau proiect general, despre care am fi crezut c ar fi trebuit
s fie rezultatul unei ncercri reuite a unui individ sau grup, a fost produs i s-a
meninut printr-un proces care n nici un caz nu avea n vedere un model sau un proiect
general.
Ca explicaie indirect, Nozick susine c explicaia minii invizibile este mai
clar tocmai pentru faptul c nu vorbete despre realizarea unui plan ca obiect al
inteniilor indivizilor, ea d seama de ceea ce pare s fie produsul proiectului cuiva, ca
nefiind produs n virtutea inteniilor cuiva. Cu ajutorul minii invizibile apare statul
minimal al lui Nozick, banii nu sunt produsul unui acord expres ci apar cnd indivizii
urmresc s profite facilitnd schimburile. Conceptul minii invizibile este unul
descriptiv nicidecum normativ, cci pot s apar structuri indezirabile neintenionate.
Aparitia, in 1776, a cartii lui Adam Smith Avutia natiunilor a fost esentiala
pentru fundamentarea teoretica si dezvoltarea eticii capitaliste. Smith a pledat pentru
libertatea economica principiul laissez-fair lui (lasa sa se faca, lasa sa se treaca,
lumea se face de la sine) pe baza premisei ca, prin maximizarea interesului personal,
fiecare individ va aduce beneficii si avantaje pentru intreaga societate. Mana invizibilaa
pietei si concurenta creata vor asigura maximizarea beneficiilor sociale, interventia
statului fiind considerata negativa. El a argumentat ca piata libera e un mecanism

ingenios reglementat de cerere si oferta. Mana invizibila de astazi este competitia, care
aduce preturi mai mici, servicii mai bune, calitate superioara si o mai mare varietate de
bunuri si servicii. Tocmai de aceea Adam Smith a fost considerat parintele economiei.
Avutia natiunilor are o semnificatie revolutionara. Smith admira munca
burghezului ntrprinzator, dar i suspecteaza mobilurile si nu este indiferent la nevoile
marii mase muncitoare. Nu-si propune, nsa, sa pledeze pentru interesele vreunei clase. l
preocupa sporirea avutiei ntregii natiuni. Iar avutia, pentru Adam Smith, consta din
bunurile pe care toti membrii societatii le consuma, de retinut, toti - iata o filozofie a
avutiei
democratica
si
deci
radicala.
Doua mari probleme absorb atentia lu Smith. Mai nti, l intereseaza sa
dezvaluie mecanismul prin care se realizeaza coeziunea societatii. Cum e cu putina ca o
comunitate n care fiecare individ si urmareste cu zel propriul interes sa nu se destrame
sub actiunea acestor forte centrifuge? Ce anume ghideaza afacerile personale ale fiecarui
individ astfel nct ele ajung sa se conformeze nevoilor grupului? n absenta unei
planificari centrale impuse de o autoritate si n absenta nruririi constante a unei traditii
sacrosancte, cum de izbuteste societatea sa asigure ndeplinirea functiilor care sunt
indispensabile pentru supravietuirea ei? Aceste ntrebari l-au condus pe Smith la formarea
legilor pietei. Ceea ce cauta sa descopere era ", mna invizibila" cum i spunea el, gratie
careia, "interesele si pasiunile individuale ale oamenilor" sunt ndrumate n directia "cea
mai convenabila intereselor ntregii societati". Legile pietei constituie, nsa, numai o parte
din investigatia lui Smith. Pe el l mai preocupa si o alta ntrebare : ncotro se ndreapta
societatea?
n conceptia lui Adam Smith, muncitorii, la fel ca orice alta marfa, pot fi produsi
n conformitate cu cererea. Daca salariile sunt mari, numarul muncitorilor creste, daca ele
scad, numarul muncitorilor se va reduce. Smith o spune brutal: ". . . cererea de oameni, ca
si cererea oricarei alte marfi, reglementeaza n chip necesar productia de oameni . . ."
Cartea Avutia natiunilor n-a nregistrat un succes imediat, abia pe la 1800 ea a
dobndit
o
recunoastere
deplina.
ntreaga sa filozofie economica izvora din credinta sa neclintita n capacitatea
pietei de a conduce sistemul la atingerea randamentului maxim. Piata va purta de grija
societatii daca este lasata sa functioneze nestnjenit, astfel nct legile evolutiei sa duca
societatea la rasplata fagaduita. Smith n-a fost nici npotriva muncitorilor, nici npotriva
capitalului; daca tinea partea cuiva, acela era consumatorul. "Consumul e unica tinta si
finalitate a oricarei productii", scria Smith. Pentru sistemul lui Adam Smith marele
dusman nu este att guvernul per se ct monopolul sub indiferent ce forma. "Oamenii din
aceasi bransa rareori se aduna la un loc - spune el - dar conversatia lor sfrseste ntr-o
conspiratie npotriva publicului sau ntr-o uneltire n vederea sporirii preturilor. ". Piata
trebuie lasata libera sa caute propriile sale niveluri la preturi, salarii, profituri, productie;
orice ngerinta n mecanismul pietei se face n dauna adevaratei avutii a natiunii. Dar cum
orice act al ornduirii - chiar si legi de felul celor care impuneau varuirea fabricilor sau

interziceau legarea cu lanturi a copiiilor de masini - putea fi interpretat ca o stnjenire a

liberei functionari a pietei.
nca si astazi, printr-o ciudata ignorare a adevaratei lui filozofii, Smith este n
general privit drept un economist conservator, cnd n realitate el a fost n mod declarat
mai ostil motivelor ce-i anima pe oameni de afaceri dect majoritatea economistilor
liberari contemporan. ntr-un anumit sens, mirculoasa lume a lui Adam Smith este o
marturie a credintei secolului XVIII-lea n triumful inevitabil al rationalitatii si ordinii
asupra arbitrariului si haosului. Nu ncercati sa faceti binele, spune Smith, lasati binele sa
apara ca produs secundar al egoismului. Dar cu toate aroma se de secol al XVIII-lea, cu
toate credinta sa n rationalitate, n dreptul natural si n lantul mecanic al actiunii si
reactiei umane, lumea lui Adam Smith nu este lipsita de valori mai umane. Sa nu uitam ca
marele beneficiar al sistemului este, n conceptia lui Smith, consumatorul, nu
producaorul. pentru prima data n filozofia vietii cotidiene, consumatorul e rege.

El a fost filozof - psiholog - istoric - sociolog, autor al unnei viziuni ce includea

mobiliuri umane. Din punctul sau de vedere, Avutia natiunilor este mai mult dect o
capodopera a economiei politice. Ea face parte integrata dintr-o conceptie de ansamblu
despre destinul omenirii. Probabil ca niciodata vreun economist nu va mai realiza o
cuprindere completa a epocii sale asa cum a realizat Adam Smith. n mod sigur nu va mai
fi altul att de senin, de ferit de metahna ndaratniciei, cu un spirit critic att de
patrunzator dar n acelasi timp lipsit de rachiuna, att de optimist fara a fi utopic. Smith
n-a fost niciodata sovinist, apologet sau om al compromisului. "Caci la ce bun - scria el n
Teoria sentimentelor morale - toata truda si zbuciumul acestei lumi? La ce servesc
avaritia si ambitia, goana dupa bogatie, putere sau vaza?". Avutia natiunilor ofera
raspunsul: toata aceasta mbulzeala josnica dupa avutii si glorie si are justificarea ultima
n bunastarea omului de rnd.
Oamenii difer ei nii fundamental de omul economic avut n vedere de vechii
economiti. Mna invizibil menionat de Adam Smith conducea aciunile
individuale spre rezultate colective pozitive. A fost o idee important; dar ea a subestimat
importana egal a dimensiunii comunitare a societii umane. Oamenii sunt motivai nu
doar de interese personale, ci i de dorina de a participa n comunitate, cu munc
voluntar
sau
ca
rspuns
la
dezastre
locale
sau
naionale.

Bibliografie
- http://www.underclick.ro/people-1-Claudiu_Gamulescu.html (Un articol de
Claudiu Gamulescu , publicat in data 29 iulie 2007)

- http://ro.wikipedia.org/wiki/M%C3%A2n%C4%83_invizibil%C4%83
http://www.theinvestormagazine.com/ro/index.php?
id=10025&lang=ro&login=articol&nr=76&rubrica=14 (Un articol de Alexandru
Manaila)

- http://www.succesulmeu.ro/index.php?
option=com_content&task=view&id=29&Itemid=5

- http://www.ateism.ro/content/view/40/46/